marți, 31 iulie 2018

CE AR TREBUI SĂ ȘTIM? (I). CEI MAI BĂTRÂNI HOMO SAPIENS DIN EUROPA

Ion
 cel mai bătrân homo sapiens din Europa
  Se spune că românii sunt printre cei mai inteligenți oameni din lume, deși Testele Pissa aplicate elevilor ne-au plasat pe  locul 45 din 65, între statele lumii. O fi adevărat sau nu o fi, dar văd că străinii vin în România și ,,racolează" forță de muncă cu înaltă calificare, școlită în universitățile românești, care nu se clasifică printre cele mai bune din lume. Probabil ei au alte standarde de evaluare decât ale noastre. Cert este că IQ-ul românilor este mare. 
Pictură rupestră, 23.000-35.000 î.e.n, Peștera Coliboaia
   Descoperirile arheologice arată că cei mai bătrâni homo sapiens din Europa au fost descoperiți pe teritoriul României. Primul este Ion descoperit în Peștera cu Oase de pe Valea Minișului, din apropierea orașului Anina. Fosilele sale au fost datate acum 35.000-36.000 de ani, iar specialiștii angajați de BBC l-au reconstituit. Mai tineri cu 14.000 de ani sunt femeia Maria și copilul Vasile. Urmele  de pași ai unor astfel de oameni inteligenți au fost lăsate în peştera Ciur-Izbuc din Munţii Apuseni , care sunt considerate cele mai vechi de acest fel din Europa şi poate chiar din lume. Aceste urme au fost datate cu carbon radioactiv, cu o vechime de 36.5000 de ani, conform declarațiilor antropologului  David Webb, de la Universitatea Kutztown din Pennsylvania. Exploratorii şi turiştii au distrus o mare parte din cele 400 de urme identificate. În prezent, mai există doar 51de urme, care indică prezenţa a 6 sau 7 oameni, printre care şi un copil Aceștia au intrat în peşteră, după ce o inundaţie a depus pe podeaua ei un nisip mâlos, în care paşii au fost păstraţi.
Mască, mil VI î.e.n
Cultura neolitică Turdaș
Vasul de la Cristian Sibiu, mileniul VI î.e.n.
Cea mai veche vopsea din lume
   Acești Ioni au realizat cele mai vechi picturi rupestre din Centrul și Estul Europei,  ca cele din Peștera Coliboaia din județul Bihor, descoperite în anul 2010 datate acum 23.000- 35.000 de ani, reprezentând animale. precum bizoni, feline , un cal, capete de urși, rinoceri. Tot ei au ridicat cea mai veche așezare sedentară din Europa,datată în mileniul X î.e.n., la Schela Cladovei, cele mai vechi orașe din lume, după cum ne arată descoperirile., aparținând culturii neolitice Criș, de la Parța, cu clădiri cu un etaj, un sanctuar , statui monumentale, datate în mileniul VI î.e.n. sau cele aparținând culturii Turdaș din aceeași perioadă. În aceste orașe, se practicau meșteșugurile, aici descoperindu-se cele mai vechi piese din lume , aparținând războaielor de țesut sau fragmente de cupru ceea ce dovedește că  se practica metalurgia. De fapt, se știe că pe teritoriul țării noastre au fost și mai există cele mai mari depozite de cupru, fapt ce a făcut ca epoca bronzului să întârzie în acest spațiu, strămoșii noștri practicând metalurgia fierului mult mai târziu. Aceleași culturi îi aparține cea mai veche mască din lume, cea mai veche vopsea din lume, după cum arată vasul de la Cristian (pe acest vas, apare, pentru prima dată simbolul Coloanei Infinitului, unul din motive având chiar un chip uman) și ceva mult mai prețios: scrierea. În anul 1961, au fost descoperite la Tărtăria, tăblițele de lut cu cea mai veche scriere din lume ( cu 2.000 de ani mai veche decât scrierea sumeriană), numită de Marija Gimbutas ,, scrierea danubiană". Aceste tăblițe nu sunt singurele din România: au mai fost descoperite, în anul 2012, alte tăblițe de lut cu aceeași scriere, la Hândrești, comuna Oțeleni, județul Iași.
Cultura Cucuteni, mileniul V î.e.n.
Soborul Zeițelor de la Poduri, Bacău
Cultura Hamangia, mileniul IV îen.
Gânditorul și Femeia șezând
    Ce a mai creat homo sapiens al neoliticului, din acest spațiu? Cea mai frumoasă ceramică a epocii pietrei din lume, aparținând misterioasei culturi Cucuteni (5.200 până în 3.200 î. e. n.) și pe cei mai vechi gânditori ai lumii, cel mai renumit fiind cel aparținând culturii Hamangia. Cercetătorul V.Droj a găsit în proporțiile  statuetei ,, Gânditorul", pe cele ale Piramidei lui Keops, iar în perimetrul gâtului, valoarea și unitatea de măsură de excepție:numărul de aur 1,6180339.
   Omul nostru inteligent al Epocii Neolitice , explotator și prelucrător al cuprului a intrat în Epoca Bronzului, lăsându-ne cele mai mari depozite de bronz din Europa dar și cea mai mare fortificație. Este vorba de fortificația de la Cornești, județul Timiș, Aceasta a fost ridicată aproximativ în jurul anului 1.500 î.e.n.. și a încetat să fie folosită în jurul anului1.000 î.e.n., întinzându-se pe o suprafață de 1.800 ha, având 4 ziduri concentrice, din lemn și pământ. Poarta de intrare era prevăzută cu turnuri de apărare de 4 m. înălțime, o noutate în epoca în care de obicei se construiau doar metereze. Accesul în cetate se făcea pe un culoar îngust, încăpând pe el doar doi oameni. Fortificația este contemporană cu cetatea Troia și aparține culturii Cruceni-Belegiș.
  De ce m-am gândit să vă prezint câteva descoperiri din spațiul nostru , aparținând celui mai bătrân homo sapiens al Europei?. Pentru că manualele de istorie nu le prezintă și e mare păcat ca să le cunoască doar specialiștii!
  Pe curând,
  Earnest






joi, 19 iulie 2018

PREGĂTIREA CENTENARULUI MARII UNIRI (X).SALONUL INTERNAȚIONAL DE ARTĂ NAIVĂ DE LA ORADEA

Valeria Tofan, Centenarul Unirii
Constantina Voicu, Mărul năzdrăvan
Mile Davidovic, Iarna
Emilian Cristian Tancău, Jocurile copilăriei
  Pe 28 iunie, Centrul județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Naționale Bihor, Muzeul Țării Crișurilor Oradea și Centrul Național de Informare și Promovare a Turismului Bihor au organizat, la Muzeul Țării Crișurilor, Salonul Internațional de Artă Naivă, în cadrul activităților culturale dedicate Centenarului  Marii Uniri.  Au fost expuse 93 de lucrări ai 47 de pictori în Artă Naivă, din următoarele state: Israel, Grecia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Spania, Franța, Germania, Finlanda, Lituania, Polonia și România. Amfitrionul acestui salon a fost pictorul naiv Mihai Dascălu ( de profesie inginer , specialist în geodezie, laureat de două ori în SUA la Concursul American Art Award). Cuvântul de deschidere a vernisajului l-a avut directorul muzeului, profesorul universitar doctor Aurel Seriogea Chiriac, iar prezentarea a aparținut criticului de artă, Ion Parhon.
Ion Măric, Petrecere la Luncani
   Din județul Bacău, au fost invitați să participe 4 pictori: Constantina Voicu, Ion Măric, Dorina Blănaru, Emilian Cristian Tancău.
   Publicul bihorean a apreciat picturile expuse și au fost purtate discuții cu pictorii prezenți. O prezență deosebită a fost aceea a pictorului sârb, Mile Davidovici, de profesie economist,care are în palmares peste 400 de expoziții personale în 50 de țări de pe cele 5 continente, numeroase premii internaționale și care este membru de seamă al Asociației de Artă Naivă, cu reședința la Paris.
   Au fost purtate conversații în limbile: română, engleză, franceză, despre importanța artei în viața cotidiană, despre patrimoniul cultural al fiecărei țări, despre legăturile culturale și politice între România, Grecia, Israel, despre prietenie, pace, despre importanța istoriei în viața fiecărui popor.
 Au fost schimbate adrese de e-mail, facebook, au fost încheiate prietenii spirituale.
 Pe curând,
Earnest


duminică, 8 iulie 2018

CARTA PATRIMONIULUI INDUSTRIAL

Piscina de la Royal Garden Bacău
     La Congresul de la Moscova din anul 2003, a fost adoptată Carta Patrimoniului Industrial de către TICCIH ( Comitetul Internaţional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial ) şi de către ICOMOS (Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri). Aceasta cuprinde, pe de o parte, un mic glosar de termeni, iar pe de altă parte, clarifică importanţa inventarierii, cercetării patrimoniului industrial, găsirea metodelor de conservare sau de restaurare, de conversie, de educaţie şi de pregătire profesională a specialiştilor în acest domeniu.
 Patrimoniul industrial este constituit din vestigiile culturii industriale, care au valoare istorică, tehnologică, socială, arhitecturală sau ştiinţifică, incluzând: clădiri, maşini şi instalaţii, ateliere, mori, fabrici, mine, situri pentru procesare sau rafinare, antrepozite, depozite, centre de producţie, structuri şi infrastructuri de transport, precum şi locuri folosite pentru activităţi sociale legate de industrie ( locuinţe, locaşuri de cult, clădiri pentru educaţie). 
  Mişcarea de protecţie a patrimoniului industrial îşi are originile în noua revoluţie industrială din Anglia anilor 50 ai secolului trecut, ca urmare a distrugerilor din timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Odată cu apariţia termenului de arheologie industrială în anul 1955, atribuit istoricului britanic Keneth Hudson, procesul de revalorizare a ruinelor industriale s-a amplificat. Arheologia industrială este o metodă interdisciplinară care studiază toate mărturiile ( documentele, artefactele, strategiile, structurile, aşezările omeneşti, peisajele naturale şi urbane) create pentru sau de către procesele industriale.
 După cum ştim, începând cu anii 90 ai secolului trecut, industria socialistă românească s-a transformat treptat în ruine, ceea ce a determinat-o , în urmă cu 15 ani, pe arhitecta Irina Iamandescu să realizeze diferite proiecte privind conştientizarea valorii patrimoniului industrial românesc şi recuperarea acestuia în Bucureşti, Anina, Petrila, Cluj, Sibiu. De asemenea, se au în vedere morile din Brăila, patrimoniul industrial din Bucovina  etc.
 Spre exemplu, menţionăm un proiect impresionant care prevede regenerarea şi conversia Ansamblului Bursa Mărfurilor, Vama şi Antrepozitele din Bucureşti. O secvenţă a acestui proiect cuprinde depozitele din partea de nord a sitului, care vor fi transformate într-un teatru diferit de cel obişnuit ( precum teatrul lui August Boal), cu spaţii fluide, libere, care facilitează relaţiile interumane, precum teoria lui Bill Hillier-space syntax-, cu trei tipuri diferite de sală de spectacol, care comunică vizual între ele, apoi o şcoală de teatru, cu săli de repetiţie, locuri de lucru pentru scenarişti şi actori, o bibliotecă. 
    M-aş bucura să văd toate ruinele industriale transformate în locaşuri de cultură, locuri de agrement, birouri, înainte ca acestea să fie rase şi terenurile vândute, uitându-se că acolo, cândva oamenii munceau, creând bunuri materiale.
   În Bacău, o parte din fostul CPL a devenit Royal Garden, un complex care cuprinde un restaurant luxos, diferite saloane şi o piscină modernă. Nu ştiu ce era mai bine pentru băcăuani: o fabrică de mobilă, care exporta în toată lumea, unde lucrau câteva sute de oameni sau un loc de agrement, unde lucrează câteva zeci de oameni.
    Pe curând,
    Earnest