EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (LXXXII). MIHAIL SEBASTIAN, JURNAL (1935-1944)

 ,, O societate de polițiști, cum este societate românească, nici nu poate crea decât generații întregi de polițiști. Se înțelege, polițiști prin spirit și mentalitate, când nu se poate de-a dreptul prin meserie.”

 ( un tânăr blond anonim, în ,,Jurnal” Mihail Sebastian, )

Mihail Sebastian ( 1907-1945)

    Adrian Năstase ne-a recomandat această carte, astă vară, pe blogul său. Am descoperit-o, în bibliotecă la sora mea, în această lună, când căutam o carte pe care s-o recitesc. Ea  mi-a spus că este cel mai bun jurnal pe care l-a citit vreodată.

   În liceu, am citit și am văzut piesele de teatru ,,Jocul de-a vacanța” , ,,Steaua fără nume” și romanele ,,Accidentul” , ,, Orașul cu salcâmi”. Atât.

    Recomand acest jurnal tuturor celor care vor să cunoască atmosfera și  viața culturală, politică nu numai din București, ci și din întreaga țară, din acele vremuri tulburi. ,,Jurnal ( 1935-1944)” a fost publicat de Editura Humanitas, în anul 2002, la inițiativa  Fundației „Mihail Sebastian” întemeiată de către Harry From, regizor evreu din Romania care a trăit în SU. Cartea a fost, de asemenea, publicată în Franța, Germania,  S.U.A, Cehia, Olanda și Suedia.

    Vasile Popovici spune, în comentariile sale referitoare la jurnalul lui Mihail Sebastian, următoarele : ,,Citindu-l pe Sebastian, este peste neputință să rămâi același. Problema evreiască devine problema ta”.

     Ceea ce m-a surprins pe mine nu sunt temerile, neliniștile și dezamăgirile scriitorului, pe care cred că le-au avut toți evreii din România din acele vremuri, ci faptul că el nu le-a purtat ranchiună prietenilor lui, care dovedeau, prin atitudini, vorbe, tendințe antisemite ( de exemplu, Camil Petrescu i-a spus odată: ,, Dragă, ovreii provoacă. Au o atitudine echivocă (...).Comunismul ce altceva este decât imperialismul evreilor?”). Pe toți acești prieteni îi caracterizează, subliniind trăsăturile pozitive ale caracterului lor. Despre Camil Petrescu spune că ,, este una din cele mai frumoase inteligențe din România. Camil Petrescu este una din cele mai delicate sensibilități din România” și nu își schimbă părerea nici atunci când marele scriitor  arată că este filogerman, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Despre Mircea Eliade, care era alături de Stelian Popescu directorul de la ,,Universul”, admirator al legionarilor, acuzator al lui Titulescu și denigrator al lui Arghezi, spune: ,,Îl voi pierde pe Mircea pentru atâta lucru? Pot uita tot ce este excepțional în el, generozitatea lui, puterea lui de viață, omenia lui, dragostea lui, tot ce e tânăr, copilăros, sincer în el?” Pe Mihail Sebastian îl surprinde faptul că una dintre actrițele, pentru care a scris un personaj din , ,,Jocul de-a vacanța”, Marietta Sadova, era legionară, după cum își arată admirația față de criticul Radu Cioculescu, fratele lui Șerban Cioculescu și față de Perpessicius, care își exprimau, fără teamă, părerile antifasciste.

   În jurnalul lui, Sebastian ne arată atmosfera de la Teatrul Național, pozițiile diferite ale jurnaliștilor de la  ,, Universul ”,  ,Vremea”, ,,Independența”, ,,Cuvântul ”, ,,Revista Fundației Regale”, de la Societatea Scriitorilor din România, despre care consemnează: ,,Suntem într-o groaznică mahala, o mahala cu literați. Sinistru, sinistru, încă o dată sinistru.” De asemenea, găsim relatări privind dezamăgirea pe care a avut-o față de mentorul său Tache Ionescu, despre atmosfera din timpul războiului, relatându-ne că erau deformate știrile privind înfrângerile Germaniei și victoriile rușilor, despre bombardarea Bucureștiului de către americani, despre sinuciderea scriitorului St. Zweig, despre scufundarea vasului ,,Struma”, în Bosfor, de către un submarin sovietic ( pe vasul ,,Struma” se aflau 790 de pasageri de origine evreiască, din România,  care căutau refugiu în Palestina, cu aprobarea Guvernului, și care ar fi fost scufundat la ordinul englezilor, pentru că România intrase în război alături de Germania, iar pasagerii erau cetățeni români, A fost un singur supraviețuitor). Beate Fredanov i-a sugerat să scrie o piesă despre ,,Struma”, care va fi ,, Insula”, rămasă neterminată. De asemenea, găsim în acest jurnal dragostea sa obsesivă pentru actrița Leny Caler ( pentru care scrie personajul Corina din  ,,Jocul de-a vacanța”) , frământările și căutările sale intelectuale în perioada conceperii operelor ,,Jocul de-a vacanța”, ,, Ultima oră” și ,, Oratorul de Crăciun” sau a eseului neterminat ,,Romanul românesc”, când căuta locuri care să-l inspire sau ascultând muzică clasică.

    Mihail Sebastian a murit, călcat de un camion, pe 29 mai 1945. Într-un articol,  Mira Moscovici ( fiica lui Ilie Moscovici, liderul Partidului Socialist, bună cunoscătoare a secretelor stângii romăneşti ) a scris că Sebastian a fost asasinat la ordinul PCR. Organizatorul asasinatului a fost  Saşa Muşat,  care  făcea parte din grupul de utecişti instruiţi de Emil Bodnăraş pentru acte de terorism. Se știe că Sebastian făcea parte din grupul lui Lucrețiu Pătrășcanu ( în jurnal ne relatează  că fost împreună cu acesta și alți lideri, cărora li se deschiseră proces de înaltă trădare, să petreacă o mică vacanță la Diham, în decembrie 1944). Înclin să cred că a fost asasinat, având în vedere că ani de-a rândul li s-au impus teatrelor să scoată din repertoriul ,Jocul de-a vacanța” , ,,Steaua fără nume” , când Mihail Sebastian a fost, de fapt, una dintre victimele perioadei 1939-1944.

   Lectură plăcută!

   Pe curând,

   Earnest

   

DESPRE EROII NAȚIONALI DIN FOLCLOR

     ,,Vai vouă, romani puternici ! Umbră, pulbere şi spuză

Din mărirea-vă s-alege ! Limba va muri pe buză,

       Vremi veni-vor când nepoţii n-or pricepe pe părinţi –

    Cât de naltă vi-i mărirea tot aşa de-adânc’ căderea.

Pic cu pic secând paharul cu a degradărei fiere,

    Îmbăta-se-vor nebunii – dispera-vor cei cuminţi.”

(Mihai Eminescu,  ,,Decebal”)

Decebal la Cazane,
sculptor Florin Cotorcea

    Originea cuvântului erou se găsește în grecescul ,,hieros”, care înseamnă ,,sacru”, ,,sfânt”. De aceea, grecii i-au considerat pe eroi persoane cu calități deosebite, trecându-i în rândul semizeilor. Despre acești eroi ne relatează miturile, iar pentru  mulți dintre ei,  istoria nu poate răspunde sigur că ar fi existat. 

     În toate culturile lumii, eroii sunt considerați cei care au înfăptuit acte de vitejie pentru apărarea țării și a semenilor, care s-au luptat cu forțele răului, învingându-i pe dușmani. Poporul le-a dedicat acestora balade, poezii, i-a pictat, le-a ridicat statui, uneori le-a  exagerat faptele creând legende, cântece. Ei au constituit izvor de inspirație și pentru literatura și muzica cultă, pentru artiștii plastici, iar începând cu secolul al XX-lea și pentru cinematografie.

   Eroii favoriți în folclorul românesc și de către scriitori, muzicieni, pictori, sculptori, cineaști sunt Decebal, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul,  Horea, Cloșca, Crișan, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza. 

    Astăzi, m-am hotărât să fac această postare, când Parlamentul, prost inspirat , a hotărât să se întrunească în Ședință Solemnă dedicată Zilei Naționale. De ce zic prost inspirat? Pentru că astăzi au loc și audierile miniștrilor noului Guvern. Puteau să se întrunească vineri, când aveam Guvern și poate își făceau timp  Câțu și Iohannis, ca să participe. Am ales ca moto, nu versuri populare, ci versurile poetului național, Mihai Eminescu, care a pus în gura lui Decebal ziceri profetice.

Napoleon traversând Saint Bernard
pictor, J.L. David

    În jurul lui Ștefan cel Mare și Sfânt , care seamăn pe lume nu are ,,decât mândrul soare” și al lui Alexandru Ioan Cuza au fost create cele mai multe poezii, povestiri, ei devenind  personaje legendare, deși faptele relatate de legende au existat.  Lui Mihai Viteazul nu-i păsa de sultan, el sărea ,,pe șapte cai/ De striga Stambul vai”, iar Horea era numit ,, căpitan”, ,,domn”, împărat”: ,,Doamne, Horea, noi știm bine,/Cum te-or zdrobit pe tine, /Pă Cloșca și pă Crișan/ Pentru Sfânt Templu Ardeal.” Deși într-un manual de istorie pentru clasa a XII-a nu este trecut numele lui Avram Iancu, el rămâne pentru adevărații români așa cum l-a numit poporul: ,,Craiul munților” și ,,Soare trudit”, la fel cum sărbătorirea în Parlament a Zilei Naționale și 1 Decembrie există și va exista fără Câțu și Iohannis!

    După cum relatam, mai sus, toate popoarele au anumiți eroi care sunt cei mai favorizați în creațiile populare și culte. Astfel, pentru englezi sunt Arthur și Alfred cel Mare, pentru francezi sunt Vercingetorix,  Carol cel Mare,  pe care și-l revendică, de asemenea, belgienii,  Roland și Napoleon, pentru spanioli sunt Cidul, Isabela și Frederic, pentru germani sunt Șiegfried și Frederic Barbarossa, pentru suedezi este Engelbrekt Engelbrektsson , pentru ruși sunt Igor și Petru cel Mare, pentru italieni sunt Caesar și G. Garibaldi,  pentru greci sunt Hector, Alexandru Macedon, pentru sârbi este Milos Oblic  pentru albanezi sunt Teuta și Skanderbeg, pentru canadieni este Laura Secord, pentru americani sunt George Washington, Abraham Lincoln, John Brown, pentru sud-americani sunt Simon Bolivar și Zapata, în special pentru mexicani, pentru turci este Mustafa Kemal Ataturk, pentru indieni sunt Rama, Mahatma Gandhi, pentru iranieni este Cirus cel Mare, pentru evrei sunt David, Solomon și Moise,  pentru sud - africani este Nelson Mandela.

   Am ales doar câteva exemple de personalități ale luptei naționale și pentru dreptate, care au devenit eroi  și care au intrat în universalitate atât pentru faptele lor, cât și pentru că literatura populară și cea cultă i-a făcut cunoscuți lumii, mai mult ca manualele de istorie.

    Pe curând,

    Earnest

DESPRE SIMBOLURI (X). SIMBOLURI BUDISTE (III). DANSUL LUI SHIVA

           ,,Dumnezeu este singurul Adevăr.

                                                              Adevărul este numai Dumnezeu.

                                                              Shiva este Adevăr.

     Adevărul se găsește în Shiva.

     Shiva este  unica Frumusețe.

  Frumusețea este în Shiva.”

   În ultimii ani, am constatat un mare interes al românilor, pentru a-și petrece concediile în țările Extremului Orient, unde budismul, hinduismul, brahmanismul sunt religii predominante. De exemplu, insula Bali este una dintre preferințele multor turiști, din întreaga lume. Chiar și, acum, în perioada pandemiei , în această insulă turismul nu a avut de suferit. De aceea, m-am gândit să  scriu pe acest blog, un alt simbol al budismului : Dansul lui Shiva.

    Nu există mare religie ori mit să nu fie pline de simboluri exprimate prin gesturi, cuvinte, clădiri,  picturi, sculpturi, obiecte.

   Shiva aparține trinității,Trimurti: Brahma- creatorul, Vishnu- păstrătorul și conservatorul, iar Shiva-distrugătorul. Însă puterile sale de distrugere și recreere sunt folosite pentru a distruge iluziile și imperfecțiunile acestei lumi, deschizând calea către o schimbare benefică. Distrugerea nu este arbitrară, ci constructivă. Prin urmare, Shiva este văzut ca sursa atât a binelui, cât și a răului. Soția lui  Shiva este  Parvati  și trăiesc în munții Kailash din Himalaya. Pavarti este ultima încarnare a lui Devi, zeița mamă , care a luat multe forme în trecut, inclusiv Kali, zeița morții și timpului și Sati, zeița fericirii conjugale. 

     Dansul lui Shiva reprezintă Dansul Cosmic, deopotrivă al creației și al distrugerii. Bharata ( sec V) ne-a transmis cele 108 de stiluri de dans inventate de Shiva, într-un tratat de 6.000 de versuri,  despre dans, poezie și teatru.

    Imaginea de mai sus, care-l  reprezintă pe Shiva dansând, este singura pe care am găsit-o, reprezentând majoritatea simbolurilor zeului. Simbolurile, de mai jos, sunt acelea explicare de către H, Zimmer în ,, Miths and Symbol in Indian Art and Civilisation”. ( p.151-175)

  Mâinile:

- prima mână dreaptă în care ține toba  reprezintă ritmul timpului, care este principiul primordial al creației;

- a doua mână dreaptă face un gest care înseamnă. ,,nu-ți fie frică”;

- prima mână stângă în care ține flacăra simbolizează distrugerea;

- a doua mână stângă este îndreptată spre piciorul stâng ridicat.

Picioarele:

- primul picior drept este sprijinit pe spatele unui demon pitic ,,cel ce nu știe”, care semnifică trecerea sufletului de la Dumnezeu în materie;

-  piciorul stâng ridicat este într-o poziție ce simbolizează elefantul- simbol al călăuzii divine prin jungla lumii.

Pe mâini și pe glezne sunt brățări care reprezintă ,,șerpii vii”, ceea ce înseamnă că Shiva este înfrumusețat prin Puterea Șarpelui,  Energia-Creatoare misterioasa a lui Dumnezeu, cauza  materială și formală a propriei sale manifestări în, și ca, Univers cu toate ființele vii.

Capul:

- capul este este echilibrat, seren și calm, dominând  dinamismul creației și al distrugerii, deoarece Shiva include și transcende cele două principii opuse;

- expresia facială nu este nici veselă nici tristă, sugerând chipul celui ,, Mișcătorului  Nemișcat ”

- părul lung și răvășit reprezintă părul neîngrijit de mult timp al unui yoghin, dansând dansul vieții,  prezență  cunoscută în bucuriile și tristețile vieții, precum și cea întâlnită prin retragerea în meditație, constituind două aspecte ale aceleiași universale și non-duale Ființe- Beatitudine-Conștiință.

- în părul lui Shiva se poate vedea un craniu, simbol al morții, o semilună, simbol al nașterii și evoluției, și o imagine a zeiței Gangelui. Ganga este zeița  care dă drumul apelor dătătoare, prin care se regenerează fizic și spiritual întreaga omenire.

- cerceii din urechile lui Shiva sunt: cel  drept este masculin, iar cel stâng este feminin, deoarece el include și  transcende cele două principii.

-    uneori apare și al treilea ochi situat   pe frunte ( ca și la  Budha). Ochiul suplimentar reprezintă  și înțelegerea pe  care le are Shiva. De asemenea, se crede că este sursa energiei  sale neîmblânzite.

Shiva Linga

Postura de dans a lui Shiva poate fi vizualizată ca silaba simbolică AUM: A=conștiința trează, U= conștiința de vis, M=somnul fără vise. Tăcerea care învăluie silaba sacră este Transcendentul Nemanifestat.

     Practicanții ritualurilor dedicate lui Shiva se numesc shivaniști și ei poartă brățări la mâini și la glezne, din aur (metal care nu se corodează, simbol al nemuririi), nu din șerpi. Nemurirea este misterioasa energie creatoare a lui Shiva care se regăsește în frumusețea  trupului său. Închinătorii lui Shiva sărbătoresc Mahashivrati, un festival unde Shiva Linga este scăldat în apă, lapte, miere și este venerat.

   Pe curând,

   Earnest

    

DESPRE REFORMA STATULUI

 ,,ȚARA ARDE ȘI BABA SE PIAPTĂNĂ” (Proverb)

  Nicicând, această țară nu a trecut printr-o criză generală, ca în această perioadă. Avem criză politică, economică. socială, sanitară, culturală, educațională, morală, administrativă, legislativă, juridică, constituțională, financiară. În acest timp, celor aleși de popor, în frunte cu Președintele, nu le pasă! Ei au două obiective: 

1. să-și păstreze puterea, pentru că vor veni bani mulți de la U.E și pentru că , pierzând puterea vor pierde banii și se va afla cum au înșelat acest popor, numit de cei din afară ,,idiot” , pentru că se lasă condus de ,,proști” ( mă surprinde tupeul germanilor care ne fac idioți, tocmai ei, care s-au lăsat conduși de Hitler, slăvit, precum îl slăveau strămoșii lor pe Odin!);
2. să facă reforma statului.

   Marii reformiști ne vorbesc de reforme ( mai ales despre reforma statului) de când au format ,, Guvernul Meu”, fără să ne spună ce presupune această reformă. De aceea eu mă întreb:

1. înseamnă reforma făcută de Dioclețian, când prin reforma statului s-a introdus dominatul, iar împăratul a devenit ,, dominus et deus”?

2. înseamnă reforma lui Stalin, când statul a devenit o dictatură sovietică proletar-comunistă, unde Stalin era ,, Tătucul”?

3. înseamnă reforma lui Hitler, când statul a devenit o dictatură fascistă, unde  der Führer era Hitler, rasă pură ariană, care își originile în Odin, după cum , astăzi, se consideră președinții nord-coreeni, urmașii Zeiței Soarelui, Hae(sik)-nim?

Îmi pun tot felul de întrebări, ca un cetățean onest al acestei țări, responsabil și cu simț civic. Mă gândesc și la reformele despotismului luminat ale lui Ludovic al XIV-lea, pe care acesta le-a făcut sub pălăria reformei statului, care a constat în ,,l'État, c'est moi”, sintagmă asumată cu sinceritate de Rege. Și reformele au avut consecințe benefice pentru francezi, iar anularea acestora de urmașii lui Ludovic al XIV-lea au determinat Revoluția din anul 1789. Însă nu văd nicio asemănare cu reformele acestuia, pentru că  reformele statului sub pălăria sintagmei ,, Guvernul Meu” nu au existat. Eu am  văzut multă sărăcie, moarte, împrumuturi împovărătoare pentru statul român și o visterie goală. Am auzit că toți românii sunt fericiți, pentru că este creștere economică, Am auzit că, dacă nu crește prețul la combustibil și la energie, va crește încălzirea globală, iar  dacă vrem să ne ajungă banii să nu mai consumăm energie, să nu mâncăm, să mergem cu bicicleta, pe jos sau să jucăm golf. Scăpăm de obezitate și salvăm planeta de poluare, pentru că vacile, găinile, oile se bășesc, iar baliga, folosită altădată ca îngrășământ, nu mai este utilă, pentru că nu mai practicăm agricultura. Vom fi culegători de gândaci, care sunt mult mai sănătoși. O fi aceasta noua reformă, întoarcerea la primitivism progresist? Se ne facem atunci bordeie sau semibordeie, acoperite cu crengi și frunze, pentru că locuințele îngropate în pământ țin cald iarna și răcoare vara. 

  Să ne bucurăm că mai avem Soare, Lună și Stele pe Cer, că Universul este darnic cu noi!

  Trăiască reforma statului, care ne salvează!

  Ce ne-am face fără tine, Vasilică! Să nu cedezi! Rămâne Premier!

https://www.youtube.com/watch?v=MEbaZFG1ntk

  Pe curând,

  Earnnest