duminică, 28 iunie 2009

Orase - muzeu uitate (II): GHERLA



Rubens, "Coborarea lui Iisus de pe Cruce"

Monumentul "Mama si copilul" Muzeul de Istorie



De multe ori, in drumul nostru spre o localitate anume, unde avem treaba sau unde vrem sa ne petrecem concediul, traversam grabiti orase, pe care nu reusim sa le vedem, pentru ca suntem atenti la trafic sau pentru ca acele orase nu ne spun nimic sau le respingem dintr-un motiv sau altul. Un astfel de oras este Gherla, situat pe Somesul Mic, intre podisurile Somesan si al Transilvaniei, despre care stim ca este celebru prin penitenciarul detinutilor politici, care fabricau cu rabdare chibrituri, asteptand sfanta zi a libertatii. Putini stiu ca acest oras, sters din memoria culturala, probabil din cauza penitenciarului, este un oras-muzeu deosebit de frumos, daca stii sa-l privesti si daca ai rabdarea sa-l traversezi pe jos. Gherla este singurul oras din Romania construit de catre armeni, numindu-se intr-o perioada Armenopolis. Cum de au ajuns armenii sa construiasca un oras, in Transilvania? Comunitatile armenesti s-au constituit pe teritoriul tarii noastre, incepand cu secolul al X-lea, continuand pana in secolul al XVII-lea, ca urmarea a ocupatiilor succesive ale Armeniei de catre persani, turci, tatari. Domnitorii romani le-au acordat privilegii, pentru ca armenii erau negustoriii care faceau legatura intre Orient si Occident.Intre anii 1672 şi 1683, pe teritoriul Moldoveii au avut loc razboaiele turco-poloneze, avînd drept consecinţă emigrarea armenilor în Transilvania cu speranţa că vor reveni în Moldova, dupa terminarea razboaielor. Printre acestia au fost si cei 3.000 de familii armeneşti conduse de episcopul Minas Zilihtar al Sucevei, invitate de principele Mihail Apafi. Mihail Apafi, protestant, spera ajutor din partea armenilor in lupta sa impotriva catolicismului. Acesta le-a dat armenilor voie sa se stabileasca in diferite orase din Transilvania si chiar sa intemeieze un oras pe teritoriul vechii cetati a Gherlei. Trebuie sa mentionam ca acest oras este singurul din Romania construit dupa un plan anume. Planul apartine lui Oxendius Vazarescu. Gherla este un oras baroc si toate cladirile baroce se pastreaza din acea perioada, neintervenindu-se in arhitectura lor. Pacat insa, ca multe dintre cladiri nu sunt reabilitate, ceea ce da orasului un aspect prafuit.
Ce puteti vedea in Gherla, in afara cladirilor baroce? In primul rand, Catedrala armeneasca "Sfanta Treime", care adaposteste un tablou de Rubens , pe care locuitorii orasului l-au primit de la imparatul austriac, Francisc I, ca dar pentru imprumuturile repetate de bani, pe care acesta le facea de la armenii bogati din oras. Mai puteti vedea Muzeul de istorie aflat intr-o frumoasa cladire cu cariatide, Castelul-Cetate Martinuzzi, in stil renascetist, sculptura in lemn al lui Stefan Balas " Mama si copilul", care este un strigat artistic impotriva avorturilor, un parc foarte bine amenajat, cu arbori seculari.
Comunitatea armeneasca din tara ar trebui sa faca din acest oras un important centru turistic, sa investeasca in mesteguri traditionale armenesti ( prima bresla armeneasca din oras a fost a pielararilor), sa aduca in magazinele din Gherla (unde zac in rafturi produse turcesti si chinezesti) marfa armeneasca, pe care sa o gasesti doar in Gherla, pentru a face o atractie pentru turisti si din acest punct de vedere.
Daca v-am trezit interesul pentru orasul Gherla, in drumurile dumneavoastra in judetul Cluj, popositi pentru cateva ore si acolo si nu o sa va para rau. Si daca tot va oriti in oras, mai faceti un popas la 1 km. de Gherla, la biserica din lemn din Silivas, care desi este din secolul al XIX-lea, merita sa fie vazuta.
Earnest


duminică, 21 iunie 2009

DESPRE PROSTUL GUST


Se stie ca in toate veacurile, filosofii si artistii au incercat sa defineasca uratul in opozitie cu frumosul. Umberto Eco a scris chiar "Istoria uratului", dand parca dreptate vrajitoarelor din Macbeth care stigau :"Frumosul e urat si uratul e frumos", daca pornesti de la ideea ca totul este relativ.
Daca uratul este definit in opozitie cu frumosul, asa putem defini si prostul gust in opozitie cu bunul gust. Dar ma intreb, cine stabileste bunul si prostul gust, pentru ca stim, ca acestea s-au schimbat de la epoca la epoca, de la popor la popor. Sa ne amintim, ca intr-o vreme se socotea de prost gust ca in dormitor romanasul de la oras sa-si puna pe pereti traditionalul covor romanesc si era de bun gust sa-l inlocuiasca cu carpeta de plus cu scene orientale sau spaniole, ceea ce astazi, o astfel de carpeta este socotita de prost gust. Eu cred ca niciodata, la noi in tara n-ar trebui sa fie socotite de prost gust covoarele nationale tesute cu modele romanesti, dupa cum, in tarile orientale n-ar trebui sa fie socotite de prost gust carpetele plusate, pentru ca ele reprezinta in spatiile lor traditia si identitatea populara, care, daca nu se transforma in kitsch, nu poate fi de prost gust. Parafrazandu-l pe Nietzsche, care in "Amurgul zeilor", spunea ca: "Omul se oglindeste in lucruri si considera frumos tot ceea ce ii rasfrange chipul...Uratul este inteles ca un semn sau ca un simptom al degenerescentei" si ca omul uraste "amurgul propriului sau model", as putea spune ca si prostul gust este un un semn sau un simptom al degenerescentei si ca acesta este amurgul modelului bunului gust. Credeti voi, dragi cititori onesti, ca in vremea lui Rembrandt toti oamenii au considerat de bun gust celebrul tablou "Lectia de anatomie" sau mai curand, contemporanii nostri au considerat de bun gust tabloul lui Picasso "Guernica"?. Bineinteles ca nu, pentru ca prezentau scene care nu corespondeau tematicii artei de atunci, dar ele au transmis idei, care nu erau de prost gust: unul transmitea nevoia de cunoastere a medicilor, celalalt experienta dezastrului unui bombardament.
Ce bine ar fi, daca prin tot ce este astazi de prost gust transmis prin mijloacele de informare in masa, s-ar transmite idei, poate am deveni mai intelepti. Dar ce este de bun gust si ce idei marete exista in mahalageala, pe care o face de zile in sir, pe diferite canale, Zavoranu in legatura cu Columbeanu ( ce m-a enervat cel mai mult a fost afirmatia OZ " ce se plimba ea, venita din "Fundul tarii", cu masinile de lux ?", ca si cum Bacaul este "Fundul tarii", ca si cum in orice "fund al tarii" n-ar exista civilizatie) sau injuriile pe care si le transmit in direct manelistii, vedete ale diferitelor televiziuni? Oare nu sunt de prost gust hainele cu care vin imbracate la o emisiune vedele de ocazie, care constituie modele pentru multi tineri sau pantalonii cu turul jos, cei flenduriti, cerceii din buze, nasuri, burice, pantofii-platforme, tatuajele de pe corp, emisiunile in care se vorbeste mult, fara sa se transmita vreo idee? Oare nu este de prost gust, cand un profesor de prestigiu ca Liiceanu il critica pe Paunescu pentru ca l-a cantat pe Ceausescu, cand el face acelasi lucru cu Basescu? Tot cult al personalitatii se cheama! Nu este de prost gust, cand ti se prezinta cati bani a cheltuit cutare manelist cu inmormantarea sotiei sau cati bani au cheltuit nu stiu ce personalitati temporare, la botez, nunta sau cumparaturi, cand tara este in criza si cand mii de oameni nu au ce manca? Si cate alte lucruri de prost gust nu vedem zilnic pe strada, in restaurante, cafenele, la locul de munca.....Oare acestea reprezinta un semn sau ca un simptom al degenerescentei si amurgul unei culturi si civilizatii, a unei estetici si etici care au devenit demodate? Ca sa vedeti un aspect al prostului gust in arhitectura, va invit sa navigati pe blogul http://cashidelucs.wordpress.com/. Dupa ce veti vedea toate acele "minunatii", intrebati-va si singuri: Bun gust, incotro?
Pe curand,
Earnest







duminică, 14 iunie 2009

Monumente uitate (IV). Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" din comuna Rachitoasa, judetul Bacau



Manastirea "Adormirea Maicii Domului" este situata in partea de vest a comunei Rachitoasa, pe platoul paraului Fundatura.
Comuna Rachitoasa isi trage numele de la rachita din care locuitorii, in epoca medievala, impleteau cosuri, mese, scaune. Comuna Rachitoasa este cea mai intinsa comuna din judetul Bacau, cuprinzand 15 sate si este situata pe colinele impadurite ale Tutovei, intre raurile Rachitoasa si Zeletin, intr-un peisaj de vis. Daca in perioada interbelica, pe aici treceau negustorii cu marfuri, care veneau dinspre Basarabia, daca aici era singura orezarie a Moldovei, daca in perioada socialista aceasta regiune era cea mai importanta, privind fermele de cornute mari, astazi prin regiunea Zeletinului numita Valea Plangerii a judetului, datorita saraciei.,nu se mai petrece nimic. Dar cine este vinovat de aceasta saracie? Toti cei care au distrus, ceea ce tot ei au construit, numai pe motivul ca totul a fost rezultatul economiei socialiste. S-au nascut pe aceste meleaguri personalitati de vaza , 2 academicieni: Miltiade Filipescu - geolog si Ion Popescu-Zeletin - silvicultor. Dumnezeu i-a binecuvantat pe localnici cu paduri ( se afla in aceasta comuna rezervatia forestiera Padurea Cambur) si dealuri de o remarcabila frumusete, iar stramosii locuitorilor de aici i-au ridicat Domnului frumoase locasuri, dintre care se pastreaza 2 biserici din lemn, si anume, una in satul Rachitoasa si si alta in satul Oprisesti, construite intre anii 1640 si 1650 si Manastirea Adormirea Maicii Domnului". Aceasta manastire este ctitoria marelui spatar Ilie Ianacki (Enache) Tufescu, poreclit "Frige-Vaca" si a sotiei sale, Teofana, fiica domnitorului Mihai Racovita. Ea a fost ridicata intre anii 1697 si 1704. In testamentul sau, spatarul Ilie a lasat scris: "Cine s-ar amesteca a strica a noastra tocmeala si asezare ce am facut, sa fie triclet si proclet, afurisit adica". Insa, fiul sau Grigore, nepricepandu-se a o gospodari, a inchinat-o Muntelui Athos. A fost secularizata in urma reformei de secularizare a averilor manastiresti inchinate locurilor sfinte, data de Alexandru Ioan Cuza. Inainte de secularizare, s-a petrecu in aceasta manastire mare minune in postul Pastelui din anul 1856, in luna martie, in timpul slujbelor. Acesata minune este inscrisa cu litere chirilice, pe un tub de aur: "Minune. Ce s-au petrecut in Rachitoasa cu aprinderea de 3 ori a unei lumanari la icoana Sfantului Ioan Botezatorul in luna martie 1856. Prima oara 20, miercuri noaptea spre joi. A doua oara 26, marti noaptea spre miercuri. A treia oara 28, joi spre vineri. S-au dovedit adevarat. Apoi nu s-au mai aprins." Oare aceste lumanari voiau sa prevesteasca ceeea ce se va intampla cu aceasta manastire? Nu se stie unde au plecat cei peste 100 de calugari, dupa 1872, cand manastirea a fost transformata in asezamant social, in vremea lui Carol I, fiind pe rand leprozerie, azil pentru batranii saraci bolnavi psihic, penitenciar, iar in anii socialismului devine camin de batrani. Manastirea Rachitoasa este ultima din Romania, care si-a recapatat statutul, in anul 2006, cand batranii au fost mutati in noul camin din comuna.
Manastirea este construita in stil baroc moldovenesc, pe plan triconic cu pridvor semicircular pe latura vestica si cu un mic pridvor pe latura sudica. Are 3 turle, care se aliniaza pe pronaos, naos si pridvor. Incinta este dreptunghiulara cu ziduri si turnui rotunde, iar poarta este strajuita de turnul clopotnita. Nu se cunosc autorii picturii. Doar cateva icoane poarta numele calugarilor care le-au facut.
Va invit sa vizitati aceste locuri si va promit ca va voi mai relata si alte locuri minunate, din judetul nostru.
Pe curand, Earnest
 P.S. Îi anunț pe cititorii acestui blog, că Mănăstirea Răchitoasa a fost reabilitată Este o frumusețe, iar măicuțele sunt harnice și primitoare! Făceți-vă drum la această mănăstire și vă veți hrăniți spiritual!

luni, 8 iunie 2009

DESPRE FALSII ELITISTI SI IFOSELE LOR

Mare sarbatoare este astazi si mare sarbatoare a fost si ieri, cand au avut loc alegerile. Cei care au castigat ar putea spune ca peste ei a pogorat Sfantul Duh. Dar peste cei care au votat de 2 ori sau peste cei care au tot pus stampile, cine a pogorat? Este pacatul lor, dar cel mai mare pacat, cred eu , ca l-au savarsit falsii elitisti, unii dintre ei formatori de opinii, care au indemnat oamenii sa nu mearga la vot. Acum, se da bine daca nu mergi la vot, adica daca spui ca nu ai pe cine vota, daca esti suparat pe toata lumea, de la parlamentari la opinca. Dar TU cetatean al acestei tari, care te situezi undeva intre parlamentar si opinca, ce faci? Va spun eu ce faci: te dai elitist si te lauzi , in cercul de prieteni sau pe unde apuci, ca n-ai votat. Bravo, este treaba ta dar nu mai fi carcotas si indura tot ce se intampla in aceasta lume, a noastra sau a lor, a marilor lumii. Oricum, imi veti zice, "cu votul meu sau fara el, a iesit tot cine a trebuit".
Dragi cetateni onesti, eu vreau sa va imaginati o discutie intre parlamentarii europeni tete a tete intre Becali si Macovei sau intre Vadim si Eba, prima avand ca subiect coruptia, a doua credinta.
Dar sa revenim la falsii elitisti, care ne-au indemnat sa nu mergem la vot. Ei sunt aceasi care ne-au indemnat acum cativa ani sa votam ca personalitate a mileniului 2 pe Carol I, pentru ca nu a existat un roman, care sa merite aceasta recunoastere. Noroc ca au votat si basarabenii si a iesit Stefan cel Mare. Falsii elitisti cred ca se da, de asemenea, bine, daca esti monarhist. Republica este pentru plebe, monarhia este pentru nobilime. Care nobilime? Cu ce argumente il sustineau falsii elitisti pe CarolI? Unul era ca a devenit ortodox si ca a invatat limba romana, nementionand faptul ca il obliga Constitutia. Alt argument a fost ca a infaptuit independenta, ca si cum aceasta n-ar fi fost declarata in Parlament de catre Kogalniceanu si obtinuta, pe campul de lupta de catre romani. Doar nu s-a luptat singur, la Sud de Dunare, cu Osman Pasa? Ce au uitat elitistii sa spuna: ca regele nu era de acord ca regina Elisabeta sa fie inconjurata de oameni de cultura romani, ca de exemplu George Cosbuc, ca regina sa poarte costum national romanesc, ca Maria Sa s-a opus amenajarii unei camere romanesti la Peles, ca a murit, in urma unui atac de apoplexie facut ca urmare a refuzului politicienilor romani, de a intra in razboi alaturi de Puterile Centrale, ca Majestatea Sa, care a trecut la ortodoxism, in mod abuziv a inchis Manastirea Bisericani (ctitorie al lui Bogdan cel Orb), pe care a transformat-o in Penitenciar, iar dupa aceea in Sanatoriu, mutand Penitenciarul, in alt monument, Manastirea Pangarati ( ctitorie al lui Alexandru Lapusneanu), ca a adus un arhitect francez pentru reabilitarea unor monumente deosebite din Romania, pe care le-a transformat sau le-au daramat si le-a reconstruit din temelii, inspirandu-se din arhitectura traditionala. Daca nu s-a priceput sa le consolideze, de ce l-a chemat? Putea sa darame si sa reconstruiasca si arhitectii romani. Deci, arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy a intervenit pe Manastirea Argesului, pe care Paul de Alep o numea in sec. 17 "una dintre minunile Lumii", a intervenit pe turla si frescele interioare ale Bisericii Trei Ierarhi din Iasi, pe Biserica Domneasca Sfantul Dumitru din Craiova si a daramat si a reconstruit Biserica Domneasca Sfantul Nicolae din Iasi si Mitropolia din Targoviste.
Pentru toate aceste merite, falsii elitisti sustineau ca singura persoana care merita sa fie socotita personalitatea romanilor pentru mileniul 2 este regele CarolI. Noroc ca tara asta nu este formata numai din falsi elitisti!
Sa auzim de bine,
Earnest