luni, 26 septembrie 2016

DESPRE SUPERSTIŢII (IX). LUNILE ANULUI

  În vechime, oamenii erau ataşaţi foarte mult de natură, pe care o observau cu atenţie. Constantând, de la an la an, repatarea ciclică a unor fenomene naturale sau a unor evenimente din viaţa lor, le-au legat pe acestea de luna sau ziua când le-au observat prima dată. Astfel, au considerat că trebuie să ţină cont de anumite fenomene, care prevesteau fie vremea, fie anumite evenimente din viaţa cotidiană, ele fiind considerate de sceptici, drept superstiţii.
IANUARIE. Dacă e ceaţă în ianuarie, se crede că vom avea o primăvară timpurie, iar dacă plouă vor fi multe înmormântări. Dacă ramurile ştejarilor se îndoaie sub greutatea zăpezii, va fi recoltă bună.
FEBRUARIE. Dacă la începutul lunii, vremea este senină şi geroasă, este semn că iarna va fi lungă. Cei născuţi pe data de 29 vor fi întotdeauna norocoşi şi feriţi de sărăcie.
MARTIE. Dacă este secetă, se va face foarte multă secară, iar dacă luna este ploioasă, grâul se va coace timpuriu.
APRILIE. Dacă bărbaţii curtează o fată în această lună, în luna decembrie ei vor fi deja însuraţi, iar când fecioarele devin soţii în această lună, cerul se schimbă.
MAI. O zicală zice: "Un mai rece, aduce hambare pline şi biserici goale", iar alta zice: "Plouă în mai, ai mălai". Se crede că nu este bine să te căsătoreşti în această lună, pentru că mariajul se va destrăma sau cei doi soţi nu vor fi fericiţi.
IUNIE.Se spune că cele mai fericite familii sunt acele care s-au întemeiat în luna iunie, lună patronată de Iunona, care are grijă ca femeia să fie iubită şi respectată de soţul ei.Se spune că dacă în această lună este frig şi plouă, tot anul va fi pierdut, iar dacă este cald, va fi o recoltă bogată.
IULIE. Ziua de 15 iulie este  cea mai bună pentru semănatul napului. Pe 25 iulie, de ziua Sfântului Christofor, se recomandă ca tinerii îndrăgostiţi să facă schimb de medalioane, ca smn al iubirii lor, care îi vor proteja în timpul călătoriilor. Dacă relaţia se încheie, ele vor fi returnate.
AUGUST. Dacă după un iulie fierbinte urmează un august rece, iarna va fi grea şi secetoasă. Dacă au loc furtuni la începutul lui august, ele vor continua pe tot parcursul lunii.
SEPTEMBRIE. În Europa, furtunile şi tunetele din această lună sunt considerate semn de recoltă bună în anul următor, în timp ce în California e semn că vara următoare va fi secetoasă.
OCTOMBRIE. Dacă este cald, este semn că în februarie va fi frig. Dacă frunzele se îngălbenesc şi nu cad pe pământ, e semn că iarna va fi foarte rece şi va ninge abundent.
NOIEMBRIE. Dacă luna noiembrie este caldă, iarna va fi grea, iar dacă tună, e semn că recolta va fi bună în anul următor.
DECEMBRIE. Dacă veveriţele sunt văzute că vor căuta alune, e semn de zăpadă. Dacă plouă înaintea slujbei din prima duminică din decembrie, va ploua o săptămână.
Pe curând, 
Earnest

sâmbătă, 10 septembrie 2016

IAŞUL STUDENŢIEI MELE (XV). VASILE LUPU ŞI IAŞUL

Vsile lupu şi Doamna Todosca, tablou votiv
   "... dacă Biserica "Trei Ierarhi" mai are ceva de spus contemporanilor noştri, limbajul pietrelor sale, intrate deja în faimă şi în legendă, va fi desigur cel ce reconfirmă un chip anume de universalitate românească (...). Trei Ierarhi rămân, în felul lor, un letopiseţ". ( Răzvan Theodorescu)

  Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între anii 1634 şi 1653, este una dintre personalităţile controversate ale istoriei noastre, datorită faptelor şi comportamentului său. În aparenţă evlavios, dar cu un comportament desfrânat ( în vremea lui ţiitorimea a fost ridicată la rang de instituţie, el, om cu dragoste de cele sfinte şi cu frică de Dumnezeu, avea zeci de ţiitoare, pretinzânt boierilor şi negustorilor  să-şi dea fetele la Curtea Domnească, pentru a-i potoli poftele carnale), cu vise de unire ale celor  trei Tări Româneşti, lăsându-se implicat în proiectul bizantin de refacere a imperiului, el fiind cel ce ar fi trebuit să ocupe tronul imperial de la Constantinopol ( în Mănăstirea Hlinca, ctitoria Mariei, fiica lui Petru Şchiopul, lărgită de Vasile Lupu, prin ridicarea zidurilor de incintă şi construirea trapezei, chiliilor şi turlei bisericii, într-o nişă de sub fereastra altarului, se remarcă imaginea vulturului bicefal încoronat, simbol imperial bizantin, pe care-l punem în legătură cu ceea ce voia "cel cu fire imperială mai mult decât domnească", să devină). Vasile Lupu a fost şi un mare intrigant, el complotând împotriva lui Matei Basarab şi trimiţând scrisori la Înalta Poartă, denigrându-l pe Miron Barnovchi, pe care, chipurile, îl slujise cu mare credinţă,  fiind autorul moral al asasinării acestuia       ( probabil, ca un act de penitenţă, el a continut construirea Bisericii "Sfântul Ioan Botezătorul",  ctitoria lui Barnovschi, în curtea căreia  a funcţionat o şcoală de cântăreţi bisericeşti).
Biserica Trei Ierarhi
 De asemenea, el a refăcut Biserica Mănăstirii "Golia", ctitoria marelui logofăt Ioan Golia, despre care Paul de Alep spunea în anul 1653 că " nu are pereche în toate aceste ţări, prin înălţime, lărgime şi măreţie". Această biserică a fost pentru o perioadă scurtă de timp, în secolul al XVIII-lea, reşedinţă mitropolitană, În pridvorul bisericii sunt multe morminte şi pietre funerare, printre care şi ale cneazului Potemkin ( au fost îngropate aici doar viscerele acestuia) . La "Golia" au fost oficiate cununiile domnesţi : Constantin Duca cu Maria Brâncoveanu, în anul 1693 şi  Antioh Cantemir cu Catrina, în anul 1699. În anul 1832, Gh. Asachi a instalat la "Golia" Arhivele Statului, instituţie creată prin Regulamentele Organice, iar între anii 1866 şi 1872, Ion Creangă a fost diacon la gherghirul mănăstirii.
  Însă Vasile Lupu a ctitorit în Iaşi propriile locaşuri de cult : Biserica "Sfântul Atanasie" din Copou ( despre care am scris pe acest blog) şi Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierhi."
 Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierhi", despre care Evila Celebi spunea : "Nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana. Fiind construită de curând, pietrele de marmoră poleite stălucesc şi scânteie de parcă ar fi frunzele de pe un pergament iluminat "., este unicat mondial, prin ornamentaţia exterioară, realizată în 30 de bandouri, care îmbină cu mult rafinament geometrismul românesc, cu arabescuri orientale şi ornamente occidentale. Pictura originală realizată de Isidor Pospeev, Pronca Nichitin şi D.Iaclonev, se păstrează în câteva fragmente , expuse ăn Sala Gotică-reşedinţa domnitorului-decupate de  celebrul arhitect Lecomte Nouy, distrugător al bisericilor româneşti, adus de Regele Carol I, pentru refacerea unor monumente , printre care şi Mănăstirea de la  Curtea de Argeş, Mitropolia de la Târgovişte. Pe lângă această mănăstire, Vasile Lupu a înfiinţat Academia Vasiliană, unde a adus profesori celebri,învăţându-se aici în limbile: slavonă, greacă şi latină,  a instalat o tipografie, unde Mitropolitul Varlaam a tipărit prima carte în limba română din Moldova, "Cartea românească de învăţătură", iar în anul 1641, au fost aici aşazate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, aflate astăzi în Catedrala Mitropolitană, dăruite Moldovei de Patriarhul Constantinopolui, datorită evlaviei domnitorului ( probabil, la urechile Preafericitului Patriarh nu s-au făcut auzite fărădelegile preacurvăreşti ale evlaviosului domnitor). În Sala Gotică, aproape la 200 de ani de la Căderea Constantinopolului, Vasile Lupu şi Mitropolitul Varlaam au prezidat Sinodul Ortodoxiei, ale cărui concluzii au fost concretizate în memorabila lucrare a Mitropolitului Petru Movilă, "Mărturisirea de credinţă". În această biserică, odihnesc osemintele ctitorului şi ale familiei sale, ale domnitorilor Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza.
  În anul 1821, la Mănăstirea " Sfinţii Trei Ierarhi", Alexandru Ipsilanti a dat semnalul eliberării Greciei, iar în chiliile mănăstirii au locuit  Ion Slavici şi Mihai Eminescu. În anul 1997, în curtea mănăstirii a fost dezvelit bustul lui Mihai Eminescu, donat de un absolvent al Universităţii de Arte "George Enescu", fiind lucrarea lui de licenţă.
  Indiferent ce a făcut Vasile Lupu, bune sau rele, Dumnezeu l-a judecat acolo sus, iar noi trbuie să îi rămânem recunocători pentru ceea ce a făcut în dezvoltatrea culturii româneşti.
Pe curând,
Earnest

luni, 5 septembrie 2016

TEZAURE TRANSILVĂNENE LA VIENA(III).TEZAURUL DE LA MOIGRAD

Moigrad, Lanţ-centură din argint
 Pe teritoriul României ( exceptând Dobrogea) ,au fost descoperite, până în prezent, 150 de tezaure dacice din argint , alcătuind peste 1800 de piese întregi şi fragmentare, aflate fie în muzeele din ţara noastră, fie în marile muzee europene.
Localitatea Moigrad ( fostul oraş roman Porolissum), din judeţul Sălaj, este una dintre cele mai vechi aşezări omeneşti de pe teritoriul României, aici descoperindu-se un tezaur din aur, aparţinând epocii neolitice, datat acum 6000 de ani, fiind cel mai vechi tezaur din aur masiv de la noi, care, din fericire, se află la Muzeul Naţional de Istorie de la Bucureşti.
  Tezaurul la care mă voi referi este din argint, aparţine epocii dacice şi se află în Muzeul de  Istoria Artei de la Viena, alături de alte tezaure provenite de pe teritoriul Transilvaniei.
Moigrad, Fibulă din argint cu 4 noduri
Tezaurul este incomplet, cu piese provenind probabil din mai multe morminte ( pe dealul Măgura de la Moigrad se află necropola dacică) şi este alcătuit din 3 fibule cu câte 4 noduri, de dimensiuni diferite, cuprinse între 13 şi 9 cm. şi un lanţ-centură. Lanţul este alcătuit din zale simple, în formă de 8, îndoite, compus din două segmente-dreapta, 77 de zale, stânga, 33 de zale- cu capetele inferioare reunite printr-o verigă de care atârnă două pandative, unul în formă de cui.Pe verigă, se mai disting, de asemenea, capetele înfăşurate a încă patru pandantive care s-au rupt. Întregul ansamblu este făurit din sârmă de argint ciocănită, de diferite diametre.
  Obiectele au fost executate la Moigrad, deoarece pe teritoriul aşezării au fost descoperite unelte folosite de bijutier, pentru a confecţiona diferite podoabe.
   Cercetările arheologice continuă la Moigrad, atât la aşezarea dacică, cât şi la acea romană, dovedind că aici se desfăşurau activităţi meşteşugăreşti şi comerciale intense.
Pe curând,
Earnest