EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (LXXXIII). LUANDINO VIEIRA, LUUANDA

 ,,Capul vorbește, sufletul ascultă”

( Bebeca, din ,, Povestea cu oul și găina”)

n. 4,V.1935, Ourem, Portugalia

   Vă recomand, acum, la sfârșit de an, încă o carte pe care am recitit-o,  ,,Luuanda”, pe care am cumpărat-o, pe 15 aprilie 1983, din librăria din apropierea Universității din București. Cartea a fost publicată de Editura Univers, în anul 1982, fiind tradusă de Dan Caragea, având o prefață de Roxana Eminescu.

   Autorul cărții este Luandino Viera, scriitor angolez de origine portugheză. Familia lui a fost strămutată în Angola ( pe atunci colonie portugheză), când Luandino avea vârsta de trei ani.

Luanda- musseques

    Cartea cuprinde trei povestiri: ,,Bunica Xixi și nepotul ei Zeca”, ,,Povestea cu hoțul și papagalul” și ,,Povestea cu oul și găina”.  În anul 1965, această carte a primit Premiul Societății Portugheze a Scriitorilor, ceea ce a dus la desființarea societății ( în perioada aceea în Portugalia era președinte Salazar, deci guverna partidul fascist  Estado Novo) și la arestarea a   trei membrii din juriu. Cele trei povestiri au deranjat regimul fascist portughez, pentru că prezintă viața grea a locuitorilor din mahalalele  (musseques) capitalei Angolei, Luanda, unde locuiau băștinașii în mizerie, foamete, sărăcie, fiind discriminați în propria lor țară.

   Până la citirea acestei cărți, auzisem doar că primul președinte al Angolei, medicul Agostinho Neto , care murise, în timpul studenției mele, era scriitor. Nu cred că a fost tradus la noi. Însă, în ultimii ani, a fost tradus un alt scriitor angolez de origine portugheză: Jose Eduardo Agualusa. în anul 2009 ,, Vânzătorul de trecuturi” la Editura Leda și  în anul 2018,, Teoria generală a uitării”, la Editura Polirom, cărți pe care, de asemenea,  vi le recomand, pentru a cunoaște câte ceva din istoria și  viața angolezilor.

 Pe curând,

 Earnest

IN MEMORIAM VICTOR SOCACIU

Victor Socaciu (1953-2021)

     Victor Socaciu rămâne ca una dintre cele mai puternice voci ale  muzicii folk românești. Alături de Baniciu și Șeicaru este folkistul meu preferat. În memoria lui, vă trimit două link-uri: 

   -primul cu ,,Oameni de zăpadă” ( aici, la mine, ninge: ,, Ninge ca în Esenin si în poema rusă/ Ninge fantomatic și bacovian”), după versurile lui Adrian Păunescu. Un cântec de adio. Acolo, Sus, îi va scrie versurile Adrian Păunescu, iar el le va cânta celor care l-au  ascultau și  l-au prețuit. ;

 https://www.youtube.com/watch?v=oXIDHfSyScI

   - al doilea, cu colinde ( la noi, la creștini, se cântă colinde, între Ajunul Crăciunului și Bobotează)

https://www.youtube.com/watch?v=EarjMAwYwdc

                  Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

BULETIN DE ȘTIRI. TEME DE REFLECTAT PENTRU ZIARIȘTI

,,Cine, cu curaj, se va afla înţelept, să dea aceasta de ştire cu glas tare”.  ( Michel de Montaigne)

       Decembrie este Luna Cadourilor și ar trebui ca toți oamenii să se bucure, nu să fie îngrijorați de ceea ce le va aduce ziua de mâine sau noul an. Indiferent, ce post de televiziune deschizi, auzi numai știri care te neliniștesc. Astfel, afli că:

1. S-au scumpit gazele și curentul electric. Au fost stabilite limitele scumpirii, la prețul, după scumpire. Ni se spune că prețul se stabilește, după cel de la Bursă.

Teme de reflectat, pentru ziariști:

    a. România este producătoare de energie electrică prin hidrocentrale, termocentrale, eoliene și centrale atomice. România nu mai este o mare consumătoare de energie electrică, pentru că și-a pus industria pe butuci. Au fost închise minele, pentru că așa vrea U.E. dar Germania, Polonia nu și le-au închis. Așadar, de la cine trebuie să importăm energie electrică, noi care exportam, acum vreo câțiva ani? Dezbateți această problemă, stimați ziariști. Ce se va întâmpla cu toți cei care lucrează în mine și în termocentrale? Vom mai avea facultate care să pregătească specialiști, în domeniul miner? Vor face universitarii, inginerii, muncitorii cursuri de reconversie profesională? Pe ce meserii? Există vreo strategie națională, privind dezvoltarea acelor zone? Care este?

    b. România mai are  gaze naturale. De ce trebuie să le stabilească prețul, după Bursă? Dacă România va fi nevoită să importe, pentru că nu și-a făcut, intenționat, rezerve , ar trebui să facă o medie între prețul gazului din România și cel importat, stabilindu-se astfel prețul de vânzare către consumatori. Întrebați-vă, dragi ziariști, cine câștigă de pe urma scumpirii gazelor? Lămuriți-ne și pe noi! Puneți-vă pe treabă!

2. De la 1 ianuarie, sunt interzise centralele de apartament, în blocurile noi. De asemenea, nu se va folosi lemnul, pentru încălzire.

Teme de reflectat pentru ziariști:

    a. Se vor folosi pompele olandeze? Știți cât costă o pompă? Avem ordin să le cumpărăm de la olandezi, după cum am cumpărat avioanele scoase din uz, de la norvegieni? Își poate permite un locuitor de la sat sau de la oraș să cumpere o astfel de pompă? Interesați-vă ziariștilor și vedeți, cine are de câștigat?

     b. Dacă românașii nu mai pot tăia copaci, pentru încălzire, austriecii vor mai putea defrișa păduri, fără să planteze copaci? De ce trebuie România să importe până și hârtie igienică, în timp ce munții noștri rămân golași? Ce face România cu lemnul? De ce Președintele nu semnează Legea Pădurilor? De ce nu-l întrebați, stimați ziariști? Vă este teamă?

3. Mare vâlvă cu Diana Șoșoacă și o oarecare jurnalistă italiană. Nu-mi este dragă senatoarea! Cred totuși că pe  un parlamentar român, care mai este și vice-președinte la o comisie privind drepturile, la ONU, statul  român, prin autoritățile abilitate pe această speță,  ar trebui să-l apere. Stimați jurnaliști, v-ați întrebat ce ați fi pățit dumneavoastră, în Italia, într-o situație asemănătoare? V-ar fi apărat statul italian și autoritățile italiene? Nu! Vă asigur că nu. Nu mai fiți slugarnici! Augusto Sinagra, profesor de drept și avocat italian, o apără pe Diana Șoșoacă, găsind-o vinovată pe  jurnalista Lucia Goracci. Mai mult, celebrul avocat este indignat de poziția autorităților române în acest caz și are o mare admirație pentru cultura și civilizația română, cu rădăcini adânci în Antichitate și-și cere scuze pentru tam-tamul pe care l-a făcut RAI 1.

Teme de reflectat pentru ziariști, în locul acuzării lui Șoșoacă:

     a. Stimați jurnaliști, scormoniți abuzurile și hoțiile care au fost făcute în perioada guvernării PNL-USR și în buzunarele cui s-au dus miliardele împrumutate!

      b. Ce se mai aude cu frauda alegerilor de la Sectorul 1 al Capitalei? 

4. Zilnic, suntem înștiințați că se vor scumpi produsele alimentare și că va fi o mare criză alimentară.

Teme de reflectat pentru ziariști:

       a. Cine este interesat să nu fie subvenționată agricultura românească?

       b. Cine este interesat să importăm produse alimentare?

5. Sunt mari nemulțumiri, privind salariile și pensiile. Se cere respectarea celor două legi. Oamenii au ieșit în stradă.

 Teme de reflectat pentru ziariști: 

      a. Oare de ce nu au ieșit în stradă să ceară respectarea celor două legi, în timpul guvernării PNL-USR? Îmi amintesc că niște ziariști umblau prin piețele bucureștene și-i întrebau pe oameni, dacă se descurcă cu veniturile pe care le au. Două doamne au răspuns: ,, Nu ne ajung banii, dar de unde să ne dea Guvernul, dacă nu sunt bani?” Întrebare: Acum,  Guvernul are bani? De unde?

       b. Deodată, nemulțumite sunt și cadrele didactice. Au fost foarte liniștite, când au trebuit să lucreze on line, când elevii nu aveau tablete sau nu erau conectați la internet, ele fiind nevoite să se deplaseze la domiciliul elevilor, să bată la porți și să le dea acestora materialele pentru efectuarea temelor! Nu vă întrebați, de ce tocmai, acum, și-au amintit de Legea Salarizării și de cele șase procente, pentru învățământ? Întrebați-le dacă știu de ce a cerut Președinția mărirea bugetului cu 25%?

6. U.E. este foarte îngrijorat că, prin sărbătorirea Crăciunului, mulți oameni care nu sunt creștini se vor simți discriminați. Este problema lor, a credinței  și religiei pe care o au. Creștinii se simt discriminați când musulmanii care locuiesc în țările UE. sărbătoresc Ramazam Bayaram și Kurban Bayaram sau când evreii își sărbătoresc Paștele ( Sărbătoarea Azimilor) și Sucot ( Sărbătoarea Corturilor)/

Temă de reflectat pentru ziariști: 

     Oare ce urmăresc bezmeticii care li s-au pus pata pe Sărbătoarea Crăciunului? I-ați întrebat ce vor să demonstreze  cei care l-au făcut homosexual pe Moș Crăciun sau au făcut-o cu barbă pe Fecioara Maria?  Se simt și ei discriminați? Este alegerea lor că nu se vindecă, că sunt în crize de identitate dar această minoritate nu poate impune majorității schimbarea unor credințe! Aveți curajul să le spuneți toate acestea? Bineînțeles că nu aveți, pentru că vă temeți. Trebuie să fiți pe val!

   La toate aceste știri revoltătoare, mai aflăm despre dezastrele naturale, despre incendii, crime, accidente rutiere, certuri, răspândirea tulpinii omicron și nu ne întrebăm de ce se întâmplă toate acestea și cine zăpăcește mintea oamenilor?  La toate acestea, ar trebui să reflectăm cu toții și poate vom găsi răspunsurile, acum, în pragul Sărbătorilor de Iarnă, în gândurile și în faptele noastre! Poate vom găsi drumul cel bun, pentru a supraviețui în liniște și armonie.

https://www.youtube.com/watch?v=P09ygd-K5Ak

      Pe curând,

      Earnest

   

  

MONUMENTE UITATE (XVI).BISERICA EVANGHELICĂ TĂRTÂRLAUA

,,Adevărata călătorie de descoperire nu înseamnă a căuta noi peisaje, ci a privi totul cu alți ochi.”

Altarul,Biserica Evanghelică Tărtâlaua,
pictor Vincențius din Sibiu, 1508

                                                                                     (Marcel Proust)   

    De doi ani, nu am mai călătorit, din multe motive, ceea ce nu mi se potrivește deloc, având în vedere faptul că îmi place să cunosc toate locurile din țara mea frumoasă. Așa că, m-a apucat melancolia și am răscolit C.D-urile și mi-am amintit că am văzut multe locuri mai puțin vizitate de către turiști, printre care și Biserica Evanghelică Tătârlaua.

Biserica Evanghelică,, Sfântul Cristofor”, Tărtâlaua,
 sec. XV

    Tătârlaua este un sat din comuna Cetatea de Baltă, din județul Alba, cunoscută celor care au învățat la istorie cu drag de țară, ca una dintre cetățile din Transilvania stăpânite de către domnitorii  Ștefan cel Mare și Sfânt și Petru Rareș. În anul 1197,este menționată Cetatea de Baltă ca o cetate de pază, pe care Matei Corvin a modernizat-o, în secolul al XV-lea. Denumirea așezării vine de la situarea sa, în mijlocul bălților și mlaștinilor Târnavei, astăzi secate. Aici, a fost ridicată, în secolul al  XIII-lea, în așezarea numită astăzi Tărtâlaua, o biserică catolică , în stil romanic, cu două turnuri și tribună pe vest, care a fost transformată, în secolul al XV-lea, în stil gotic- nava și corul, devenind biserică reformată ( evanghelică) odată cu trecerea sașilor stabiliți aici, la cultul evanghelic. Materialul de construcție este piatra de râu, în amestec cu cărămizi și elemente locale, precum pământ, argilă și lemn. Aceasta este biserica, care a rezistat până în zilele noastre, uitată odată cu plecarea sașilor în Germania. Menționăm că în perioada stăpânirii Cetății de Baltă de către Moldova, această biserică a fost dată cultului ortodox, fiind pictată în anul 1525, după care, revenind cultului evanghelic, pictura a fost văruită. În anul 2016, au început lucrările de restaurare a bisericii și în timpul analizei tencuielii din corul bisericii, restauratorului Lorand Kiss

Altarul, Predela

 a  descoperit picturi murale foarte bine conservate şi valoroase din punct de vedere artistic, probabil, aparținând secolului al XIV-lea. Însă, deocamdată, principala zestre a bisericii este Altarul, care a fost realizat în anul 1508, pentru biserica din Jidvei și a fost vândut bisericii din Tătârlaua, în secolul al XIX-lea. Pictorul altarului este Vincențius din Sibiu ( Cibiniensis),  renașcentist , ,,cu sugestii din pictura lui Cranach”, după cum a constatat Vasile Drăguț. El a executat pictura murală a bisericii reformată de la Ocna Sibiului și alte altare ca cel de la Cincu, care provine de la Moșna. Altarul de la Tătârlaua este poliptic, are două panouri fixe, două voleuri mobile și predela ( partea inferioară). Când panourile și voleurile sunt închise, se pot vedea opt perechi de sfinți.Pe panourile altarului expuse în zilele de sărbătoare sunt reprezentări ale Fecioarei Maria precum și martiriile unor sfinți, cum ar fi decapitarea Sfântului Valentin sau martiriul Sfântului Dimitrie. Predela prezintă o imagine a lui Iisus, după înviere. Culorile care predomină pe altar sunt  roșu și verde. Sculpturile de pe altar sunt realizate de Simon din Sibiu, socrul lui Vincențius. De asemenea, în exterior se păstrează  fresca, care, la fel ca la Dârlos, îl reprezintă pe Sfântul Cristofor.

   Merită văzută această biserică, cât și masivul castel Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă, ca , de altfel, întregul județ Alba.

  Pe curând,

  Earnest