joi, 29 decembrie 2022

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (XCV). DAVID MURARO-FERREIRA, O DRAGOSTE FERICITĂ

 ,, Pe de altă parte, era suficient să privesc această tehno-castă de descurcăreți bine pieptănați, bine bărbieriți, de măgarii mirosind de la o poștă a chewing și a locuri comune, la toți acești ogari ai Puterii, mâncând carnea de pe oasele unei țări, care aproape numai are oase, întreținând apoi cu voluptate campanii, corupte în gherile de cabinet, pentru ca să ghicesc imediat că niciodată n-a trecut, prin aceste căpățâni cu serioase carențe în ceea ce privește substanța cu care sunt umplute- ipoteza, străfulgerarea, nici măcar bănuiala, că doar Dragostea este centrul Lumii)
                                                                   ( Fernao, personajul principal din ,,O dragoste fericită”)
   Zilnic suntem ,,bombardați” cu știri care ne îngrijorează: război, recesiune, creșterea prețurilor, sinucideri, accidente de circulație
David Muraro-Ferreira, n. 1927, d. 1996
. Așa că m-am gândit  să recitesc, la întâmplare, o carte, pe care să v-o recomand și dumneavoastră, celor care v-ați luat o mică vacanță, între Crăciun și Bobotează.  ,, O dragoste fericită” este primul roman al criticului literar, eseist și poet portughez, David Muraro-Ferreira. Această carte am cumpărat-o în anul 1995, pe data de 27 aprilie, pe vremea când înfloriseră lăcrămioarele și liliacul , după cum am scris pe prima pagină, când eram în ,,febra documentării” pentru lucrarea de doctorat. De aceea, am citit-o mult mai târziu, după vreo douăzeci de ani, înainte de a pleca în Portugalia. Până atunci, citisem , în liceu, ca orice licean romantic, celebrele ,,Scrisori portugheze” ale călugăritei Mariana da Costa Alcoforado și ,,Lusiada” de Luis de Camoes,  în studenție, ca orice student pasionat. Mai aveam în bibliotecă și ,,Istoria Literaturii portugheeze”, cumpărată de la Mărășești și alte cărți ale unor scriitori portughezi, pe care le-am citit, de-a lungul anilor.
    David Muraro-Ferreira este fiul cunoscutului istoric portughez, David Ferreira, care a participat la mișcarea revoluționară din februarie 1927, împotriva dictaturii militare instaurate în anul 1926, fiind autorul lucrării ,, Istoria politică a Primei Republici Portugheze” și coautor  la ,,Dicționarul Istoriei Portugaliei”. David Muraro-Ferreira a fost membru al Academiei Portugheze, iar romanul pe care vi-l recomand a constituit subiectul unei teze de doctorat  la Universitatea din Toulouse, intitulată ,, Femeia în romanul ,,O dragoste fericită”; poetica seducției” și scenariu pentru un film de televiziune.
  Romanul ,,O dragoste fericită” este scris în stilul unui critic literar, cu multe detalii, al unui poet, cu multe metafore, și versuri intercalate în narațiune (  vă citez  două versuri care mi-au plăcut mult,  ,, Nu mă sperie culorile de prost gust/ cu care se-nveșmântă Viața”), al unui eseist, cu comentarii și analize ale atitudinilor și evenimentelor din Lisabona  anilor de după căderea regimului lui Salazar.
    De ce se numește romanul ,, O dragoste fericită ”, veți afla dumneavoastră, dacă veți citi acest roman, iar cei care l-au citit , cu siguranță, își vor aminti.
    Pe curând,
   Earnest

luni, 12 decembrie 2022

ÎNTÂLNIRI CARE AU SCHIMBAT LUMEA

                          ,, Diplomaţia este un joc de şah cu piese reale.”
                                                                                             (David Boia)

 
Întâlnirea de la Kiev , din 16.IV.2022

  Am crezut că va da rezultat întâlnirea de la Kiev, din data de 16 iunie 2022, între Emanuel Macron, Olaf Scoltz, Mario  
Draghi și Volodimir Zelenchi la care a participat și Klaus Werner Iohannis, în scopul solidarității cu Ucraina,  în conextul conflictului cu Rusia. De fapt, nu știm ce s-a discutat la Kiev, noi am văzut doar imagini de voie bună din trenul care i-a transportat pe cei trei lideri din Polonia la Kiev și fotografia celebră cu cei patru oameni de stat îmbrăcați la patru ace, din respect pentru importanța momentului, și cu președintele-actor îmbrăcat în celebrul tricou kaki, pe care-l poartă în buncărul unde și-a stabilit reședința. După aproape jumătate de an de la această întâlnire, pentru că nu am văzut nicio schimbare, înclin să cred că mesajul scris pe Twitter de Dmitri Medvedev se adeverește, ,Fanii broaștelor, lebărului și pastelor se află la Kiev fără nicio utilitate”. Despre Președintele nostru nu face niciun comentariu și nu cred că din respect, ci pentru că nu l-a luat în seamă.
    Așadar, având în vedere cele scrise, mai sus, m-am hotărât să aleg și să vă relatez patru întâlniri care au schimbat Luma.
1. Întâlnirea din 15 iunie 1215 de la Runnymede, de pe malul Tamisei, între Regele  Ioan Fără Țară și  baronii englezi, când a fost semnată Magna Charta. În afara drepturilor acordate nobilimii, acest act a înscris un principiu, care va deveni, treptat, unul universal în legile din majoritatea țărilor, și anume că niciun om liber nu poate fi întemnițat, proscris, exilat sau deposedat de bunurile sale, ,,decât după ce era judecat de egalii săi sau de legea pământului.”  Acest principiu a schimbat Lumea prin faptul că a interzis abuzurile unora asupra altora, dând dreptul tuturor la judecată.
2. Întâlnirea din 8 noiembrie 1519 de la Tenochitlan dintre Împăratul aztec Montezuma și Hernad Cortes la care aventurierul spaniol l-a păcălit pe 
Întâlnirea de la Tenochtlan, din 8.XI. 1519
credulul împărat, spunându-i că el este zeul Quetzcoatl, care se reîntorsese, conform legendei.  Astfel, Montezuma și-a convins poporul să nu lupte împotriva spaniolilor, care i-au cucerit cu ușurință pe azteci, Această victorie a dus la distrugerea unei  mari civilizații, care  a fost  înlocuită cu cea spaniolă, deschizând drumul extiderii Europei în cele două continente americane.
Întâlnirea de la Vesailles, 
din ianuarie 1919
3. Întâlnirea din ianuarie 1919 de la Versailles între reprezentanții  celor patru țări învingătoare, Wilson, Clemenceau, Orlando și Lloyd George a dus la elaborarea celebrului Sistem Versailles, care a stat la baza încheierii păcii, după Primul Război Mondial. Acest așa-numit Sistem Versailles a înscris principiul dreptului autodeterminării popoarelor, deja aplicat la acea dată, care a stat la baza recunoașterii  independenței, dar, mai ales, a unirii și constituirii statelor unitare sau federale  ca România, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia și  a statelor care s-au desprins din Imperiul Țarist și din Imperiul Otoman. De asemenea, au fost înscrise: principiul drepturilor minorităților, constituirea unei organizații internaționle, care să mențină pacea în Lume, Liga Națiunilor Unite. Însă, izolarea celor două țări Rusia și Germania, impunerea unor mari despăgubiri și  luarea unor drepturi Germaniei vor duce la apariția și dezvoltarea politicilor revizioniste și revanșardiste, la instaurarea unor regimuri de tip fascist, cât și la încheierea Pactului Ribbentrop- Molotov, determinând izbucnirea celui de  Al Doilea Război Mondial.
4.Întâlnirea din anul 1944 de la Moscova între Churchill și Stalin, când au împărțit zonele de influență  în Europa postbelică pe bază de procente. Conform acestui aranjament, Marea Britanie
Întâlnirea de la Yalta, din februarie 1945
obţinea 90% de procente influență în Grecia, URSS obținea în România 90% şi în Bulgaria 75%. Ungaria şi Iugoslavia erau împărţite în mod egal cu câte 50%
 . Aceste zone de influență au fost pecetluite la Conferința de la Yalta, din februarie 1945, când Stalin pe de o parte, Churchill și Roosvelt pe de altă parte, și-au ș împărțit zonele de influență în Lume. Bineînțeles, această împărțire nu a rămas fără consecințe, determinând conflicte  și războaie, care, din păcate, se desfășoară și astăzi. Unele războaie au determinat desființarea marilor imperii coloniale și independența statelor africane și asiatice, altele au determinat schimbarea regimurilor politice. De asemenea, să nu uităm nici Războiul Rece -  conflictul politic, ideologic, strategic şi militar de după 1945 dintre aliaţii occidentali, conduşi de Statele Unite, de o parte şi statele comuniste, conduse de Uniunea Sovietică, de cealaltă parte.
    Sunt o mulțime de teorii privind cauzele declanșării acestui conflict: Teoria Ameninţării Ruseşti  accentuează vinovăţia sovieticilor în ruptura dintre Est şi Vest,  Teoria Imperialismului American evidențiază dorința de supremație a S.U.A., Teoria Superputerilor  accentuează atât rolul SUA, cât şi rolul URSS-ului, Teoria Cursei Înarmărilor demonstrează că tensiunea îşi are sursa în forţă militară de care dispuneau cele două superputeri, vinovăţia aparţinând atât Vestului, cât şi Estului, Teoria Nord-Sud  consideră că  lupta între superputeri se dă pentru controlul spaţiului sudic al planetei, Teoria Vest-Vest consideră că Războiul Rece este doar un paravan pentru conflictul între SUA, Japonia şi Uniunea Europeană, Teoria Interstală  găseşte cauze în politica internă a statelor, Teoria Luptei de Clasă încearcă să interpreteze începuturile Războiului Rece în cheie marxistă. 
   Într-adevăr, istoria ne-a demonstrat că cele patru întâlniri pe care le-am menționat au schimbat Lumea fie prin impunerea unor principii, fie prin instaurarea unor noi ordini internaționale.    
      Pe curând,
       Earnest


sâmbătă, 10 decembrie 2022

ROMÂNII ȘI AUSTRIECII

 ,,Sau ţara aceasta să fie în adevăr românească, sau nici nu merită să fie.”
                                                                                     ( Mihai Eminescu)


Mănăstirea Putna
Austriecii sunt un popor de origine germană, care au ocupat fostul teritoriu stăpânit în Antichitate de panoni, care a fost cucerit de triburile celtice ale tauriscilor, numiți și  norigi, adică cei din est, pe care i-au cucerit romanii, întemeind Provincia Noricum. Pentru că istoricii austrieci nu știau și nici nu știu cum se numeau strămoșii lor germani (  bineînțeles că ,,știau foarte bine” cum și unde s-a format poporul român), consideră că numele de austrieci vine de la țara lor, Austria, ( cred că este unicat în istorie ca un popor să-și ia numele de la țară și nu țara de la popor), fiind o traducere în limba germană a numelui Noricum, 
Ostarrîchi, iar latinizat a devinit Austria. Interesantă explicație, la fel ca aceea că dacii au  fost exterminați în timpul celor două războaie cu romanii și dacă nu au fost exterminați, urmașii lor, daco-romanii, și-au părăsit teritoriul odată cu retragerea aureliană, migrând la sud de Dunăre și după vreo 700 de ani și-au amintit, când au devenit români, că de fapt ei au trăit în nordul Dunării și s-au întors acasă. 
Având în vedere cele două teorii  și fiind obsedați de migrație, ca orice ce popor care, la începuturile istoriei sale, a fost migrator, politicienii actuali nu s-au lăsat mai prejos de istorici și au elaborat a treia teorie, și anume,  aceea a rutelor migrației contemporane a  musulmanilor, care nu putea trece decât prin România! Au făcut-o și pe asta,  aducând argumente false, ca și în teoria imigraționistă, dând un veto categoric intrării României în Spațiul Schengen.
Nu știu de ce jurnaliștii și oamenii de bună credință se revoltă. Eu nu mă revolt, pentru că m-am așteptat la o astfel de atitudine, având în vedere lăcomia acestui popor, politica lor dominatoare și ura pe care o au față de noi, pe care ne-au jecmănit și ne mai jecmănesc.
Țebea
Gorunul lui Horea și Gorunul lui Iancu

Prima mare relație politică a românilor  cu austriecii a fost aceea dintre Împăratul Rudolf II și Domnul Mihai Viteazul, prin alianța încheiată împotriva Imperiului Otoman parafată prin Tratatul de la Mănăstirea Dealu, din anul 1598. Mihai Viteazul nu știa că avea de a face cu un împărat bolnav psihic, despre care istoricii spun că ar fi suferit de depresie, de schizofrenie și de grandomanie, care, aflat într-o criză de depresie, nu ar fi știut de planurile lui Basta, privind asasinarea lui Mihai Viteazul.
Românii au dobândit  adevărata cunoaștere a  austriecilor în timpul  celor 175 de ani de stăpânire a Transilvaniei ( 1791-1866), a celor 144 de ani de stăpânire  a Bucovinei ( 1774-1918) și a celor 20 de ani  de stăpânire a  Olteniei și a Banatului (1718-1738).
În timpul stăpânirii lor asupra teritoriilor românești, austriecii au făcut totul pentru a-i deznaționaliza pe români, prin limbă și religie, dar fără prea mult succes. Au explotat zăcămintele subsolului, au promis românilor că le vor acorda drepturi, dacă vor trece la Biserica Unită, au promis scutiri de impozite și chiar eliberarea din șerbie, dacă se înscriu în regimentele de grăniceri. Bineînțeles că nu s-au ținut de cuvânt și mai mult,  Generalul Bucow a distrus în Transilvania peste 200 de mănăstiri, i-a măcelărit, în anul 1763,  pe grănicerii care nu au vrut să mai depună jurămintul de credință, pentru că nu li s-au acordat drepturile promise. Nici Brukenthal nu a fost mai blând cu revoluționarii conduși de Horea, Cloșca și Crișan. Au subordonat Episcopia Râmnicului Mitropoliei Serbiei, iar Bucovina a integrat-o între anii 1786 și 1849 Regatului Galiției și Lodomeriei și din  25 de aşezăminte monahale au fost desfiinţate 22, rămânând cu o activitate mult redusă Putna, Suceviţa şi Dragomirna. Au colonizat pe șvabi în Banat și în Bucovina, afirmând istoricii lor că aceștia i-au civilizat  și culturalizat pe românii din Bucovina. Cine? Acei nemți care au venit în cărucioare trase de câini și care-i scriau împăratului, următoarele: ,,împinşi de sărăcie şi de lipsuri, din lipsă de pământ, singura putinţă de trai pentru noi ţăranii, ne-am lăsat ţara noastră Boemia şi am ajuns cu copiii noştri chinuiţi de foame în Bucovina”? În Bucovina s-au apucat de tăiat pădurile pentru fabricarea potasei, a sticlei și a păcurii din  coajă de mesteacăn, distrugând  aproape în întregime pădurile de mesteacăn, iar Blocada Continentală impusă de Napoleon Austriei i-a determinat pe austrici să înfiinţeze la Horecea o fabrică de zahăr din scoarţă de arţar,  distrugând mii de hectare de pădure de arţar.  Dacă la începutul secolului al XIX-lea existau în Bucovina 23.000 de pogoane de pădure de fag, la mijlocul aceluiaşi secol, deci după aproximativ 50 de ani, suprafaţa pădurilor de fag era de doar 5.000 de pogoane. În ceea ce privește obligațiile în bani ale românilor din Transilvania, acestea au fost în valoare de 19. 687. 500 de florini  renani în aur (1florin renan de aur avea între 3,4g. și 3,8g.), iar pe timp de război suma se ridica la 400.000 de florini renani de aur. (  în perioada celor 149 de ani de stăpânire a Transilvaniei de către turci, românii au plătit 2.100.000 de florini -1 florin valora 11,7 g. de argint-, iar pe timp de război sașii plăteau 12.000 de florini. Cine ne-au jecmănit mai mult? Turcii sau austriecii?  Turcii nu ne-au turcizat și nici nu ne-au musulmanizat ). De la Fondul Religionar, constituit în Bucovina în anul 1786, austriecii au luat următoarele sume: 236.000 de florini pentru războaiele purtate cu Napoleon, câte 1.000.000 pentru războaiele purtate cu Italia și cu Prusia și au împrumutat în timpul Primului Război Mondial 160.000.000 de florini, pe care nu i-au rambursat nici până în zilele noastre. La toate acestea, se adaugă tezaurele descoperite pe teritoriul Transilvaniei, care se află în muzeele din Viena, cai, vite, porci, oi, cereale, cherestea ( de exemplu, în  anul 1898, producţia anuală de cherestea a Bucovinei, ajunsese la cca 500.000 de mc ). Să nu uităm nici jafurile pe care le făceau armatele austriece, în timpul războaielor austro-turco-ruse, pe teritoriile Moldovei și Munteniei, cât și profanarea mormântului de la Mănăstirea Mera al  lui Constantin Cantemir prin scoaterea osemintelor pe care le-au arucat în apa Milcovului. Mă întreb, ce fel de creștini au fost austriecii? Turcii nu ne-au scos domnii din morminte, ca să le arunce osemintele în vreo apă și nu erau creștini!
Având în vedere cele relatate mai sus, voi, cititorii mei onești, credeți că , în zilele noastre, dragii de austrieci se mulțumesc cu ce au obținut în România și nu vor mai mult?  Poate nu vor mai cere nimic, acceptând intrarea României în Spațiul Schengen, dacă  se vor dovedi că argumentele lor au fost minciuni și dacă li se vor relizia multe contracte pe care le-au încheiat în România, pentru că nu prea le respectă sau dacă se vor dovedi că au săvârșit numeroase acte de corupție.
Până atunci, dragi români cu bani duceți-vă în continuare să vă faceți cumpărăturile la Viena, petreceți-vă concediul la schi în Austria, pentru că ei au încă  păduri la munte și pârtii de schi, căci ei au nevoie de euro, pe care voi i-ați câștigat prin munca voastră și a angajaților, pe care îi plătiți, în general, cu salariu minim pe economie, pentru că noi avem prea mulți euro în bănci și trebuie să-i ajutăm, pentru  că așa este românul: generos și tolerant!
Voi, dragii noștri aleși, băgați-vă în cap cuvintele spuse de Mihai Eminescu și reveniți-vă odată!
Pe curând,
Earnest

https://www.youtube.com/watch?v=1YPDrK86u_k






duminică, 4 decembrie 2022

LOCURI SACRE(VIII). MĂNĂSTIEA POIANA MĂRULUI

 ,, Când vorbești în ascuns cu tine însuți, cuvintele tale sunt cercetate în Cer. De aceea și răspunsurile îți vin de acolo.” 
                                                                               (Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului)


   

Mănăstirea de la Poiana Mărului  aparține conform hărții administrative a județului Buzău comunei Bisoca, iar conform hărții administrative a județului Vrancei, comunei Jitia. Întotdeauna această mănăstire a aparținut ținutului Buzăului, prin așezarea sa geografică, la poalele Muntelui Ulmușoru, care nu face parte din Munții Vrancei.  Cert este că la această mănăstire se ajunge foarte greu și că ea face parte din zona sacră a Buzăului. Munții Buzăului sunt considerați de cercetătorii japonezi al treilea Pol Magnetic al Pământului, iar Enciclopedia Fenomenelor Paranormale de Brian Inglis ne menționează o serie de fenomene paranormale constatate aici: apariția unor obiecte zburătoare, dispariția unor oameni sau teleportarea lor dintr-un loc în altul, ceața albăstruie de 28.000 de grade Kelvin, azurul cerului de 23.000 de grade Kelvin, norii negrii sau norii gri, voalarea filmelor fotografice, defectarea aparatelor electronice, în anumite zone. Cine nu a auzit de vulcanii noroioși sau de focurile vii, ori de bogăția subsolului neexplotată suficient ( cândva, de aici s-au extras minereul de fier și chihlimbarul), despre bisericile rupestre de la Aluniș, Nucu, Ruginoasa ( care formează un triunghi al cărui vârf este pe aceeași direcție cu vârful Piramidei lui Keops) pe vechile unor sanctuare geto-dacice, despre izvoarele radioactive, despre apa vie, globonții sau formele ciudate ale stâncilor, însemnele din peșteri,  aparținând, probabil, unei civilizații de dinainte de Potop? Începând cu anul 1979, generalul Ilie Ceaușescu a început aici celebrul proiect Experimente militare, unde au fost antrenați numeroși oameni de știință români și ruși. Se spune că rapoartele ar fi fost furate de către ruși. Oare aici de deschid porțile energetice ale Pământului, având în vedere tunelul subteran cercetat, în mică parte? Nu știm nimic. Dumnezeu nu ne lasă să aflăm toate misterile creației Sale!
     Revenind la Mănăstirea Poiana Mărului aceasta are în componența sa două biserici, Biserica Mare cu hramul ,,Duminica Tuturor Sfinților”, Biserica Mică din cimitir cu hramul ,,Nașterea Domnului”, Paraclisul cu hramul ,,Sfântul Proroc Ilie”. Acestora se adaugă și hramul ,,Sfântul Cuvios Vasile”.
      Numele de Poiana Mărului, vine, conform tradiției, de la poiana unde se afla un măr în scorbura căruia a fost găsită icoana Maica Domnului tăiată pe frunte cu iataganul de turci, probabil din secolul al XII-lea  ( știm că încă din secolul al XI-lea, turcii înființaseră câteva beilicuri în Anatolia).
      Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1730, pe cheltuiala domnului Constantin Mavrocordat. Primul stareț a fost Sfântul Cuvios Vasile. El a făcut din aceasta mănăstire un important centru e copiere a munuscriselor patristice, a introdus aici  tradiția isihastă și a scris intoduceri la cărțile copiate, care sunt adevărate pagini de filocalie. Astăzi, se mai păstrază șapte manuscrise, din acea perioadă. La această mănăstire a viețuit și Sfântul Paisie de la Neamț, în prina sa perioadă de ședere în Țările Române.
     
 Biserica Mare are, de asemenea, și valoare de monument de artă. Ea a luat foc, de-a lungul anilor, de patru ori,  Biserica Mare de astăzi este aceea ridicată între anii 1810 și 1812, din  bârne de ștejar îmbinate cu scândură, în formă de cruce, având cinci turle: câte una pe altar, naos și pronaos și două mai mici deasupra fiecarei  strane. Biserica este acoperită cu șindrilă, iar turlele cu tablă în formă de solzi. Pictura bisericii atât în interior, cât și în exterior este realizată în ulei direct pe lemn. În Biserica Mică se păstrează portretul Sfântului Cuvios Vasile realizat în secolul al XVIII-lea, după descrierile  unui călugăr care l-a cunoscut și  tabloul, din aceeași perioadă ,,Roata Lumii”. Tema ,,Roata Lumii” este frecventă în Evul Mediu în bisericile catolice și mai rară în cele ortodoxe. Eu am văzut realizată această temă în Paraclisul Bisericii ,,Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului și în Biserica de la Rășinari. În judedețul Buzău mai este una la biserica Mănăstirii Glăvanele, pe care am văzut-o doar în fotografii. Am constatat că reprezentările acestei teme sunt executate diferit. Tabloul de la Poiana Mărului este varianta cu trei personaje, având pictat și ,,Momento Mori”, cu craniul cu oase încrucișate și cu sicriul semideschis.
 Vă doresc să ajungeți cu bine în acest loc sacru, pe care eu l-am văzut acum vreo 40 de ani . Poate,între timp, s-au făcut căi de acces accesibile.
   Pe curând,
   Earnest