marți, 28 octombrie 2014

DOUĂ GAFE ÎN EXPRIMARE

 Înțeleg faptul că tinerii noștri folosesc, în limbajul vorbit ( uneori chiar și în cel scris), tot mai multe englezisme, argouri, expresii numai de ei știute și înțelese, dar nu înțeleg de ce jurnaliștii folosesc incorect unele cuvinte, schimbându-le, uneori, sensul. 
   Mă " zgârâie " pe creier 2 greșeli frecvente, prin folosirea incorectă a două cuvinte: ori în loc de or și creativ, în loc de creator.
 ORI se folosește, dragi vorbitori de limba română în fața telespectatorilor, pentru SAU. Îl folosiți   greșit  pentru  DECI sau pentru AȘADAR. Pentru DECI sau pentru AȘADAR de folosește OR.
CREATIV este adjectiv și este o însușire și-l folosiți în locul substantivului CREATOR, persoana care creează.
  Însă gafa cea mai mare din ultimul timp a fost aceea a emisiunii COMEMORĂRI a postului TV 3 care, pe data de 25 octombrie, l-a comemorat pe Regele Mihai, la împlinirea vârstei de 93 de ani. Stimați realizatori, Regele Mihai trăiește, deci el este aniversat.
  Pe curând,
  Earnest

marți, 21 octombrie 2014

FAMILIA BRÂNCOVEANU (X). CTITORIILE BRÂNCOVENILOR ÎN BUCUREȘTI


        Bucureștii a fost capitala Țării Românești a Munteniei și  în vremea lui Constantin Brâncoveanu, dar domnitorul a păstrat, pe timpul verii, Târgoviștele drept reședință domnească, cu tot ce presupune aceasta: cancelarie domnească, primirea misiunilor diplomatice, întruniri ale Sfatului Țării. Astfel, domnitorul, în ambele capitale, a ctitorit biserici, a înfrumusețat curțile domnești, a înzestrat școli, a  încurajat înființarea de tipografii și tipărirea de  cărți.
Biserica Sfântul Gheorghe din București
Biserica Albaneză
    În București, a înfrumusețat Curtea Domnească-zisă Curtea Veche- refăcând turnurile de la porți, înzestrând cu un ceas uriaș unul din turnuri, a făcut o grădină în stil italian, în mijlocul căreia a ridicat un foișor, a zidit acolo un palat cu 3 etaje, cu o impunătoare scară din marmură și cu o baie tot din marmură. Grădina de la Curtea Veche cobora până la Dâmbovița, peste care era un pod, care o lega de altă grădină, în mijlocul căreia se ridica Palatul Brâncovenilor, bogat și luxos. Dincolo de acest pod, era în față, Dealul Mitropoliei, Mai la vale de curțile brâncovenești, pe malul stâng al Dâmboviței,una dintre fetele sale, domnița Balașa, a ridicat biserica care-i poartă numele, în apropierea "Caselor Coconilor", Pentru a-și construi de aici, dincoace de Dâmbovița, un drum drept la moșia de la Mogoșoaia, a dărâmat tot ce i-a stat în cale, fără a plăti preț de expropiere ( se pare că Brâncoveanu a fost primul care a practicat această metodă, pe care o vor urma și alți domnitori și apoi Cârmaciul) și astfel s-a născut Podul Mogoșoaiei, devenit Calea Victoriei. Soția sa, doamna Maria, moștenise împreună cu fratele ei, Pănă Negoescu, de la tatăl lor , Neagoe Postelnicu, un loc  care se află astăzi în centrul capitalei. Pe acest loc, într-un capăt, ea a ridicat în anul 1703, Biserica dintr-o zi, numită așa pentru că a fost târnosită în ziua când i s-a pus temelia ( astăzi biserica este cunoscută cu numele Biserica Albaneză, pentru că ea a fost dată arnăuților albanezi-polițiștii din vremea fanarioților). În celălalt capăt și pe aceeași axă, în anul 1724, fratele ei a ridicat Biserica Sfântul Nicolae, numită și Biserica Enei, după ctitoreasă care a refăcut-o în anul 1790 ( această biserică a fost dărâmată, după cutremurul din anul 1977, deși nu a suferit nicio fisură; pe locul ei a fost refăcut, la dimensiuni mai mari, Blocul Dunărea, care se dărâmase la cutremur).
  La îndemnul doamnei Maria, domnitorul Brâncovenu a terminat Biserica Sfântul Gheorghe, începută de bunicul doamnei, Antonie Vodă, făcând din acestă biserică una dintre cele mai frumoase mănăstiri ale capitalei. De asemenea, domnitorul a ctitorit  între anii 1703 și 1713 Biserica Sfântul Ioan cel Mare sau Grecesc, care a fost demolată în anul 1875, pe locul ei construindu-se, în anul 1897, Palatul CEC. În anul 1709 rezidește Biserica Mănăstirii Sfântul Sava cât și clădirea Academiei Sfântul Sava.
   Dintre toate ctitoriile domnitorului și a familiei sale în București se mai păstrează doar Biserica Sfântul Gheorghe, Biserica Domnița Balașa, Biserica Albaneză, care au  suferit multe modificări  de-a lungul anilor.
  În ceea ce privește Curtea Veche, aceasta nu a mai fost funcțională după marele incendiu din anul 1718 și mai ales după cutremurul din anul 1738. Acum câțiva ani, au fost descoperite, în fața Universității ruinele Manăstirii Sfântul Sava și ale Academiei, dar al ultimei clădiri, nu aceea a lui Brâncoveanu.
  Datorită cutremurelor, a neglijenței și uneori a nepăsării, Bucureștiul păstrează puține monumente medievale, de aceea cele care mai sunt trebuie protejate cu sfințenie, pentru că ele sunt dovada existenței noastre culturale.
Pe curând,
Earnest


marți, 14 octombrie 2014

DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!

M-am întrebat întotdeauna la ce fel de deșteptare s-o fi gândit Andrei Mureșanu, când prin anii 48 ai revoluționarului și romatic secol 19, a compus aceste versuri: la deșteptarea conștiinței, identității și demnității naționale sau la deșteptarea românului, cu înțelesul de a fi deștept?
  Cred că s-a gândit la amândouă înțelesuri ale deșteptării. 
   Zilnic ascultăm imnul țării (mulți cârcotași spun că imnul este prea lung, alții spun că ar trebui schimbat, ca și cum nu ne-ar fi îndeajuns 6 imnuri câte am avut în 150 de ani.) și nu vrem să răspundem îndemnului de a ne trezi odată la realitate și a ne deștepta, căci altfel riscăm să împlinim profeția Prezidentului de a fi o nație de tâmpiți și de second hand!
  A început campania electorală și unii candidați , juriști ca doamnele Udrea și Macovei, nu cunosc atribuțiile Președintelui și-și anunță premierii, dumnealor și alții promit lucruri pe care doar Guvernul le-ar putea face. Păi merge, cititorii mei onești, pentru că ani de-a rândul s-a arătat că se pot încălca Constituția și legile țării de la primul om în stat la micul patron de firmă. Mă crucesc când aud cum mulți oameni sunt prostiți cu promisiuni deșarte ca și cum cei care promit ar fi descoperit un sac fără fund, încărcat cu bogății! Mă uimesc când îi aud pe liberali susținând că principiile pot fi aplicate de cei care le-au încălcat, de aceași oameni care au îndatorat acest popor, care i-au supus pe pensionari și pe angajații de la stat, la curbe de sacrifiu, când găsesc ca argument de convigere pentru a-l vota pe Johannis faptul că este german, ca și cum noi românii suntem tâmpiți și doar un străin ar putea fi Președinte al României! Eu încep să cred că în acestă privință s-ar putea să aibă dreptate, pentru că astăzi în România nu mai știm să facem aproape nimic, pentru că toate, chiar și ocupațiile tradiționale, le fac străinii: olandezii și elvețienii ne  cresc animalele, italienii ne cultivă pământul, alți străini ne procesează cerealele, laptele,carnea, alții ne țes, ne fac haine și pantofi, ne transportă curentul electric, ne exploatează resursele și multe alte lucruri mai fac în țara noastră. Noroc că românilor le plac vinul și țuica lor, căci altfel tot străinii ne-ar lua viile și livezile de pruni. Dacă au ajuns chinezii să ne vândă mărțișoare, de ce nu ar ajunge și arabii să ne vândă țuică de Pitești căci tot ei au distilat pentru prima oară alcoolul și de ce, mă rog, n-ar putea ungurii să ne vândă ii și clopuri, așa ca să ne facă în ciudă!
   Pădurile sunt tăiate sub ochii noștri, pentru că noi le-am vândut sau le-am retrocedat samsarilor, clădirile de patrimoniu din marile orașe au ajuns în mâinele rromilor sau a altor  borfași ( neam de neamul lor nu au trăit în astfel de case !).
  Păi desteaptă-te române, odată! Ai dat gazul, petrolul, telecomunicațiile, fabricile, uzinele. În curând vei da Dunărea, Delta, Marea Neagră și porturile-caci tot nu mai ai flota si la ce ți-ar mai trebui porturi!-, crestele Carpaților, vei renunța la limbă și la frontiere, la demnitatea și indentitatea națională, îți vei vinde într-un final cimitirile și sufletul.
Pe curând,
 Earnest

marți, 7 octombrie 2014

100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI CAROL I, PRIMUL REGE AL ROMÂNIEI





   Pe 10 octombrie se împlinesc 100 de ani de când regele Carol I a trecut în veşnicie. Academia Română a organizat o sesiune ştiinţifică, comemorându-l la nivel academic (trebuie să menţionăm că regele a fost membru şi preşedinte de onoare al Academiei Române , începând cu 15 septembrie 1867).
Carol I ( 20 aprilie 1839-10 octombrie 1914)
     Puţini români cunosc cauza morţii sale. În anul 1883, România a încheiat un tratat secret de alianţă cu Puterile Centrale, dar când a izbucnit Primul Război Mondial, I,C,Brătianu şi-a impus punctul de vedere, declarând neutralitatea României, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative în "casus foederis" (caz de alianţă), argumentând că atacurile împotriva Austriei nu au fost "neprovocate", aşa cum stipula tratatul. Această hotărâre i-a provocat Regelui un disconfort fizic ( el voia să-şi onoreze obligaţiile faţă de Puterile Centrale), făcând un atac de apoplexie, care i-a provocat moartea, după câteva luni.
  Nu sunt monarhist, ci republican ( sunt băcăuan şi prima republică în spaţiul românesc a fost instaurată de paşoptişti în martie 1848 la Bacău, preşedinte fiind fostul ispravnic, hatmanul Alecu Aslan), pentru că m-am născut în republică. Trebuie să-i dăm Cezarului ce este a Cezarului, dar să nu exagerăm prea mult. De aceea, vreau să prezint căteva fapte ale regelui, unele pozitive, altele mai puţin pozitive, depinde din ce perspectivă le judeci.
Biserica "Sfânta Treime" din Azuga, 1905
   Se spune că Regele Carol I a pus bazele României moderne, afirmaţie incorectă: cel care a pus bazele României moderne a fost Alexandru Ioan Cuza, prin reformele sale naţionale, elaborate de pe poziţiile liberalismului moderat. Carol I a continuat reformele lui Cuza, la care a adăugat altele, consolidând modernismul societăţii româneşti. A creat un cadru legal de dezvoltare a statului şi a funcţionării instituţiilor prin cele 2 Constituţii, din anul 1866 şi 1881. Însă a încălcat principiile  democratice ale rezultatelor alegerilor, prin introducerea în anul 1895 a "rotativei guvernamentale", prin care cele 2 partide, liberal şi conservator, se roteau din 4 în 4 ani la guvernare, indiferent de rezultatul alegerilor ( a motivat această măsura, pentru a evita frauda electorală). I-a refuzat lui Cuza revenirea în țară, probabil, temându-se de popularitatea domnitorului, în condițiile în care republicanii ploieșteni conduși de Candiano Popesu îi puneau siguranța domniei în primejdie. A dus o politică de dezvoltarea a transporturilor feroviare, dar Casa Regală a fost implicată în celebra afacere Strousberg,  (firma falimentară Strousberg urma sa construiască linia Roman - București - Vârciorova . Antimonarhiștii epocii au acuzat Casa Regală de implicare în concesioarea lui Strousberg  a construcției acestei linii ferate . Se afirmă, că Regele a fost foarte atent cu cheltuirea banilor publici. Din vânzarea domeniilor sale din Sigmaringen a reușit să pună fundațiile castelului Peleș, solicitând Parlamentului repartizarea de fonduri, din Buget, pentru finalizarea construcției. Principiul său, menționat în testamentul pentru țară "nimic pentru mine, totul pentru țară"  se găsește aplicat în testamentul privat, în care lasă Peleșul statului român cu drept de folosință urmașilor, motivând că statul român a investit în ridicarea acestuia, mai mult decât el. În semn de recunoștiință, comunitatea brașoveană, dăruiește Casei Regale, Castelul Bran. Numai că actualii urmași au solicitat statului român retrocedarea și a Peleșului și a Branului! A susținut dezvoltarea culturii și a învățământului ( a afirmat că la sfârșitul domniei sale, ar dori ca toți românii să știe să scrie și să citescă), fiind ctitorul Bibliotecii Universitare din București și a Școlii Normale Carol I din București, mutată, din lipsă de locaș corespunzător , la Câmpulung Muscel, în anul 1892 în cea mai modernă clădire pentru școală din acele vremuri. Cu toate că spunea că susține cultura românească, nu i-a permis Reginei Elisabeta să amenajeze la Peleș o cameră în stil românesc! A ctitorit  Biserica "Sfânta Treime" din Azuga, a hotărât electrificarea Mănăstirii Sinaia ( a fost prima mănăstire electrificată din țară), reabilitarea a două monumente Biserica Domnească de la Curtea de Argeș și Biserica Domnească de la Târgoviște, dar cu arhitectul francez Ize Comte de Nouy.  Acesta a intervenit mult în arhitectura Bisericii de Curtea de Argeș și a dărâmat biserica din Târgoviște, reconstruind-o. Cu toate acestea, a desființat multe mănăstiri cu tradiție, pe care le-a transformat, fie în închisori, fie în spitale de nebuni, cum s-a întâmplat de pildă cu cele de la Răchitoasa, Pângărați, Bisericani ș.a. Însă cea mai mare realizare a Regelui a fost obținerea independenței pe câmpul de luptă (1877-1878), el însuși coordonând trupele ruso-române, ceea ce l-a detrminat pe Osman-Pașa să capituleze, depunând armele în față "junei și brave armate române", nu în fața celei rusești!
Pe curând,
 Earnest