vineri, 18 decembrie 2015

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (X).YASUNARI KAWABATA, PĂPĂDIILE

14 iulie 1899- 16 aprilie 1972
 "Cuvântul  " trist" are un sens foarte larg. Se folosește într-o multitudine de situații. E ambiguu, ca cele mai multe cuvinte care exprimă sentimente, și în același timp este și cel mai banal dintre ele. Cu toate acestea, spus pe neașteptate, îl poate mișca pe interlocutor și-i poate declanșa sentimentalismul."
                                                                               (Yasunari Kawabata)

   Nu sunt un admirator al literaturii japoneze, deși, în liceu, mi-a plăcut foarte mult " Femeia nisipurilor" de Kobo Abe, iar prin facultate eram un pasionat al haiku-urilor. Nu-mi place, pentru că majoritatea personajelor, indiferent de scriitor, își rezolvă problemele existențiale prin sex, alcool sau sinucidere. Probabil, aceasta este realitatea japoneză. Și totuși, vă recomand un scriitor japonez: Yusunari Kawabata, primul scriitor japonez laureat al Premiului Nobel, acordat în anul 1968, " pentru măiestria lui literară, care exprimă cu mare sensibilitate esența spiritului japonez". Yusunari Kawabata a absolvit facultatea de limba engleză, a fost și reporter și probabil singurul scriitor japonez care nu s-a lăsat impresionat de spiritul de onoare al slujitorilor armatei japoneze, care se simțeau datori să practice sinuciderea ritualică, atunci când erau înfrânți. A trebuit să facă din romanul " Jucătorul de go" o alegorie ( pe care el îl numește roman-cronică), ca să arate, prin cei doi jucători de go-unul tânăr, unul în vărstă- înfrângerea lumii vechi de către lumea nouă- marea tragedie a poporului japonez suferită în Al Doilea Război Mondial.
De aceea, înclin să cred că moartea sa a fost accidentală, după cum mărturisește soția sa, nu o sinucidere, după cum afirmă unii ( a murit intoxicat cu gaz), mai ales că nu a lăsat nicio scrisoare, așa cum procedează, în general, sinucigașii.
 Vă recomand romanul "Păpădiile", ultimul roman al scriitorului, pentru că este neterminat, iar dumneavoastră puteți să creați, după starea dumneavoastră de spirit, finalul povestirii. Romanul, în traducerea Andreei Sion, a apărut în acest an-2015, la Editura Humanitas ( este al nouălea roman al scriitorului publicat de această editură). Acțiunea romanului se desfășoară pe parcursul unei zile ( ca în teatrul clasic), fiind în mare parte un dialog între două personaje: mama tinerei Ineko bolnavă de cecitate față de corpul uman și iubitul fetei, Hisano (acest dialog este întrerupt de amintirea altor conversații între mamă și Ineko, între Ineko și Hisano sau între părinții fetei) Cele două personaje, în conversația lor, au puncte de vedere diferite, ele abordând teme diverse ca: cecitatea, sunetul clopotului de la templu, singurătatea, dragostea, sinuciderea, tristețea, curajul, gelozia, sentimentul de vinovăție si altele, personajele trecând de la un subiect la altul, fiecare spunându-și punctul său de vedere, fără să ajungă la o concluzie, revenind apoi din nou asupra aceluiași subiect, dar, de asemenea, fără ca ele să ajungă la  un punct de vedere comun. Pe parcursul acestui dialog, se creionează portretul lui Ineko, ea fiind, de fapt, personajul principal. Ce este cecitatea și care este rolul clopotului în tratarea pacienților, veți afla singuri, citind acest roman. 
Lectură plăcută!
Pe curând,
Earnest

miercuri, 9 decembrie 2015

DESPRE SINUCIDERE ȘI SINUCIGAȘI

   În ultima săptămână, atenția opiniei publice a fost atrasă de sinuciderea celor doi adolescenți din Craiova, iar mass media încearcă să găseacă vinovați și să sublinieze nepăsarea celor din jurul tinerilor care au hotărât să treacă Dincolo. Sinuciderea este rezultatul al multor factori, greu de identificat la fiecare persoană, de la depresia determinată de lipsurile materiale sau de lipsa afecțiunii sau a înțelegerii celor din jur, din singurătate; poate fi determinată de consumul de droguri sau de alcool ori de pierdera unei persoane dragi. În majoritatea cazurilor, sinuciderea este cauza îmbolnăvirii psihicului, iar sinucigașul este, de cele mai multe ori, un șiret și cu mare greutate îi poți identifica intențiile. Statisticile ne arată că anual în lume se sinucid între 0,5% și 1, 5% din oameni, reprezentând a zecea cauză a mortalității la adulți și a doua cauză la adolescenți. Cei mai mulți sinucigași sunt în India și Japonia, iar în Europa, anual se sinucid în Anglia, 7,6%. Sinuciderea este frecventă la persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani.
  Revenind la sinuciderile din ultimul timp, în rândul elevilor, din România și la găsirea vinovaților, eu vreau să aduc în atenția opiniei publice, următoarele aspecte:
1. Norma unui psiholog școlar este următoarea; 200 de elevi  în școlile speciale; 400 de preșcolari în grădinițe; 800 de elevi în școlile gimnaziale și licee.
2. Un psiholog școlar evaluează anual pe elevi prin aplicarea unor chestionare, pe diferite teme: consum de droguri, alcool, tutun, pentru orientare socio-profesională, pentru depistarea unei devieri comportamentale, pe care le identifică după ce prelucrează acele lungi chestionare.
3. Din anul 2006, onor ministerul a dat un ordin prin care psihologul școlar nu mai poate să consilieze un elev mai mult de 3 ori, fără avizul părinților sau al tutorului legal.
4. Niciun psiholog nu va putea să identifice singur un viitor sinugicaș, fără colaborarea diriginților, a celorlalți elevi sau profesori ori a părinților, pentru că, uneori sinucigașii își anunță intențiile.
5. Odată cu trecerea școlilor speciale sub coordonarea consiliilor județene, supraveghetorii, care aveau cât de cât o anumită pregătire, au fost înlocuiți cu  indivizi cu meserii diferite: tâmplari, zidari, stungari etc. De aceea, au fost semnalate situații ca acelea de abuz sexual asupra elevilor, violență fizică sau verbală.
6. În mediul rural, sunt puțini psihologi școlari, care au elevi din diferite comune și ajung doar o dată pe săptămână la fiecare școală. Sunt școli care nu au și nu au avut niciodată vreun psiholog școlar, iar elevii din liceele sau școlile profesionale urbane, care provin din aceste școli sunt, în majoritatea cazurilor, total nepregătiți pentru schimbarea mediului școlar.
  Așadar, având în vedere toate aceste aspecte, cât și faptul că în ultimii 60 de ani  rata sinuciderilor a crescut în lume cu 50%, în România ar trebui  să se schimbe legislația. În primul rând, să scadă numărul de elevi pe care îl are în normă un psiholog școlar ( gândiți-vă cât timp îi ia acestuia să prelucreze atâtea chestionare, până identifică problemele fiecărui elev. În acest ritm, sinucigașul poate fi identificat, în chestionare, după ce a fost înmormântat!). Așa ar fi posibilă și constituirea unei norme de psiholog școlar pe fiecare comună. Ora de consiliere la învățământul primar să fie trecută obligatoriu în orar, nu separat în graficul activității învățătorilor. Pedagogii din căminele de elevi  ( aceștia sunt absolvenți de licee pedagogice) să aibă discuții săptămânale cu elevii, cu sprijinul psihologului școlar, pe teme de viață- activități de prevenție-, iar în școlile speciale supraveghetorii să fie și ei absolvenți de licee pedagogice sau să urmeze cursuri de formare psihopedagogică.
  Poate astfel, elevii noștri s-ar simți în siguranță, ar ști că cineva din afara familiei, se interesează de trăirile și gândurile lor, că oricând pot găsi sprijin din parte unei persoane  specializate în problemele care-l frământă!
Pe curând,
Earnest

luni, 7 decembrie 2015

MAMIFERE NAȚIONALE

Râsul carpatin
 De obicei, se alege mamiferul național după numărul indivizilor care trăiesc în țara respectivă, numai că multe țări și-au ales mamiferul, după simbolistica acestuia. Astfel, LEUL este animalul preferat de multe popoare, care l-au ales ca simbol național, și anume: Etiopia, Singapore, Armenia, , Belgia, Olanda, Anglia ( aceasta are și BULDOGUL ca animal național), Luxembourg, Bulgaria, Macedonia, Cehia ( cehii au preferat fantasticul  leu cu coadă dublă), Albania.
LUPUL este animalul național al Turciei, Italiei, Serbiei, iar temutul TIGRU pentru Coreea de Sud , iar cel regal bengalez pentru India și Bangladesh.
Pe șireata VULPE a preferat-o doar Algeria, pe când pe prețiosul LEOPARD ALB, Afganistanul și Pakistanul. PUMA este a Argentinei, JAGUARUL este al Braziliei și Mexicului, GHEPARDUL al Keniei, iar LEOPARDUL al Rwandei.  Impunătorii ELEFANȚI sunt ai Indiei și Thailandei, ZIMBRII ai Poloniei și Bielorusiei, BOURII ai Moldovei, BIZONII ai S.U.A. iar TAURII  ai Spaniei. Urmează grațioasele ZEBRE alese de Botswana, ori GAZELELE alese de Palestina sau GIRAFELE preferate de Tanzania.  CERBUL este animalul național al Irlandei, iar cel lopătar al Iranului, Antiguei, Barbaduei, Hondurasului și al  Costa Ricăi,  ELAMUL al Suediei, ALPACAUA  și LAMA ale Boliviei. Harnica și neobosita CĂMILĂ  a fost aleasă de Iordania, iar CAPRA de Irak, OAIA de Cipru, pe când darnica VACĂ de Nepal. Scoția și-a ales fantasticul UNICORN,  Canada, pe lângă CALUL CANADIAN, și-a ales și CASTORUL CANADIAN. După cum era de așteptat, CANGURUL ROȘU este animalul național al Australiei iar URSUL PANDA al Chinei.URȘII BRUNI sunt animalele naționale ale Rusiei și  Finlandei. Nici credincioșii câini nu au fost uitați: astfel, DALMAȚIENUL a fost revendicat de Croația, iar aztecul XOIOTZOUINTLI de Mexic.
Românii și-au ales ca animal național RÂSUL CARPATN- LYNX LYNX- sau euroasiatic. Toată populația de această specie este estimată la 55.000 de indivizi, din care majoritatea trăiește în Rusia.  În afară Rusiei, cea mai mare populație a lincșilor se găsește în România, numărul indivizilor atingând 2.050 Încercări de a reintroduce râsul au avut loc în Slovenia și Elveția. Deși în Slovenia, cît și în Macedonia ( aceasta are, de asemenea, și leul animal național), aceste animale nu se găsesc decât în grădinilr zoologice, ele au devenit simboluri naționale și pentru aceste țări și sunt reprezentate pe monedele lor. 

Pe curând,
Earnest
P:S. Multe țări au păsări ori reptile alese ca animale naționale. despre care voi scrie în alt articol, după cum alte țări au și păsări și mamifere. De aceea, titlul est Mamifere naționale și nu Animale naționale

marți, 1 decembrie 2015

LA MULȚI ANI, "ȚARA MEA CU OCHI FRUMOȘI"!

La mulți ani, „Țara mea cu ochi frumoși”!
Fie ca în țara mea, valorile să fie recunoscute și respectate!
 Fie ca în țara mea, să nu mai existe ură și invrajbire între oameni!
Fie ca  în țara mea, toleranța față de cel care alte convingeri să fie literă de lege!
Fie ca în țara mea, „cozile se topor” sa fie marginalizate!
Fie ca  în țara mea, să nu mai existe Monici - avocați-politicieni care să apere un alt stat împotriva propriei patrii, obținând pentru acel stat Codex Aureus!
Fie ca în țara mea, să nu mai existe Răzvani-miniștri de externe, care să cedeze averea Godju lăsată moștenire românilor sau să renunțe la acea parte din  tezaurul țării aflat dincolo de frontierele patriei!
Fie ca în țara mea, să nu mai existe guverne de tehnocrați, care dau ca prima hotărâre de guvern libertatea tăierii pădurilor și președinți, care, după ce obțin încrederea moldovenilor de dincolo de Prut, să le anuleze ajutorul promis!
Fie ca în țara mea, să nu mai existe manipulare și tineri fără inteligență socială, ușor de manipulat!
Fie ca în țara mea, să nu mai existe oameni săraci, omeni leneși, hoți, violatori și pedofili!
Fie ca în țara mea, adevărații corupti să plătescă, nu doar cei corupți cu caltaboși, două găini și o mămăligă, un bulgăre de brânză și 10 ouă!
Fie ca în țara mea, dreptatea să triumfe!
Fie ca în țara mea, justiția să fie cu adevărat independentă!
Fie ca în țara  mea, să existe doar oameni cu suflete curate, care să-și iubească patria, care să respecte tradițiile acestui popor și sărbătorile lui, să aibă o credință și conștiință națională!
Fie ca  țara  mea, să fie ocrotită de Dumnezeu și să rămână o „țară cu ochi frumoși”!

Pe curând,
Earnest


P.S Pentru cei care nu au auzit de cântecul "Țara me cu ochi frumoși, îl găsesc aici, în interpretarea Corinei Chiriac
Buy this song onhttp://www.triplu.ro.

luni, 30 noiembrie 2015

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (IX).ELIF SHAFAK, LAPTE NEGRU

" POATE CĂ TOATE FEMEILE AU UN HAREM INTERIOR ȘI TOCMAI DISCREPANȚA, TENSIUNEA, ARMONIA GREU DOBÂNDITĂ DINTRE EURILE NOASTRE CONTRADICTORII NE FAC SA FIM NOI ÎNȘINE"  (Elif  Shafak, " Lapte negru")


 Elif Shafak este una dintre scriitoarele mele preferate, pentru că surprinde în profunzime trăirile interioare ale personajelor, în special pe ale celor feminine, pentru că în monologurile lor, personajele sunt sincere cu ele însele, pentru că oricât de lungi ar fi, acestea nu te plictisesc, pentru umorul și ironia cu care descrie personajele și evenimentele pe care ele le traiesc.
  Elif Shafak este o scriitoare, jurnalistă, oratoare, profesoară universitară, doctor în științe politice, membră fondatoare a Comisiei Europene pentru Relații Externe , care a fost născută la 25 octombrie 1971, la Strausbourg, într-o familie de intelectuali turci ( tatăl ei a fost profesor universitar, după care a intrat in diplomație). Are doi copii și este căsătorită cu jurnalistul turc Eyup Can. Trăiește la Londra și la Istanbul și, deși recunoaște că distanța poate distruge o familie și că nu este o soție bună, consideră ca totul este O.K. 
   Este cea mai citită scriitoare turcă, romanele ei fiind publicate în 40 de țări, primind premii în Turcia, Irlanda, Franța, unde a primit și distincția de onoare Cavaler al Ordinului Artelor și Literaturii.
  Aș fi putut să vă recomand "Bastarda din Istanbul" ( deoarece în această carte a amintit de holocaustul armenilor provocat de turci, a fost condamnată și i s-a interzia intrarea în Turcia, dar statul turc i-a ridicat condamnrea), ori "Palatul puricilor" sau "Ucenicul arhitectului", însă prefer să vă recomand " Lapte negru.Despre scris, condiția de mamă și  haremul interior", pentru că este altfel decât celelalte cărți, pentru că este un roman autobiografic. pentru că această carte, după cum ne spune scriitoarea, a ajutat-o să-și " accepte diversitatea interioară", învățând-o să fie "Una". Acest roman a apărut în anul 2006, în limba engleză ( ea scrie atât în limba engleză, cât și în limba turcă), a fost tradus în limba română de Ada Tănasă și publicat de Editura Polirom în două ediții:2012 și 2015.
  În acest roman, Elif Shafak ne plimbă prin haremul ei interior, în discuțiile cu cele 6 Degețici ( ipostaze ale sufletului ei), cuprinsă de teama că nu va putea fi deopotrivă o bună mamă, soție și scriitoare, că maternitatea va fi o barieră în cariera ei. Pornind de la opiniile Virginiei Woolf și de la condiția femeii - scriitoare din toate spațiile și timpurile, ea pledează pentru respectul societății pentru femeia-scriitoare, pentru libertatea acesteia de a aborda orice subiecte și deplânge soarta Silviei Plath sau a Elizei Fitzerald, care nu și-au putut depăși crizele existențiale și le admiră pe Simone de Beauvoire, Sevgi Soyda, Tamura sau Yuko Tsushima, pentru curaj și rezistență. Întrebarea pe care și-a pus-o și pe care și-au pus-o, de asemenea, feministele japoneze bosei este: A fi mama este un aspect cultural sau unul biologic?.  Concluzia la care a ajuns stă în "laptele negru". Ce este "laptele negru", veți afla singuri, citind acest roman.
Pe curând,
Earnest

marți, 17 noiembrie 2015

DESPRE IGNORANȚĂ, MANIPULARE, TERORISM

                                                                                                   
Nu aripi de înger...
Atunci, ignoranță, manipulare, terorism?
„Ignoranţa se răspândeşte într un mod înfricoșător.”
„Un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat.” 
 Immanuel Kant
Terorismul este un război psihologic. Teroriştii încearcă să ne manipuleze, să ne schimbe comportamentul creând frică, nesiguranţă şi divizare în societate.

 Ignoranța este cel mai periculos fenomen, care duce la dispariția demnității umane dar și a unui popor, la manipularea lui și la ținerea sub ascultare, prin terorism. Iluminiștii au fost primii gânditori care au constatat că doar prin cunoaștere și rațiune, oamenii pot deveni demni, popoarele se deșteaptă și devin națiuni, iar exploatarea, de orice natură, poate fi înlăturată. Așa a început culturalizarea poporului, constituirea unor ministere ale educației și au fost elaborate legi ale învățământului. S-a pornit motorul, iar oamenii au început să-și ceară drepturile, iar popoarele subjugate să lupte pentru independență! Însă poporul luminat și națiunile libere i-au deranjat și-i deranjează pe cei care vor să fie stăpâni!Așa au început în toate țările, noi reforme ale învățământului, care zăpăcesc pe educatori și care-i fac pe educabili tot mai ignoranți, în diferite domenii, și anume, în acelea care privește societatea și instituțiile ei, trecutul istoric, conceptele politice și economice, valorile morale și religioase. Însă, generațiile tinere sunt super dotate în folosirea calculatorului sau al unui smartphone, au cunoștiințe mai mult sau mai puțin de limba engleză, înțelegând un mesaj transmis de oriunde de pe această planetă!Sunt tineri care nu știu tabla înmulțirii, nu știu să scrie corect în limba lor, nu știu capitala propriei lor țări dar știu să butoneze un smartphone, să transmită mesaje agramate, să răspundă prezent la orice chemare! Musulmanii au fost primii care au înțeles că ignoranța este calea cea mai sigură de manipulare și au folosit ca armă, religia, așa cum o făceau, de pildă, egiptenii în Antichitate. Ei au introdus Sharia drept  carte de căpătâi și lege pentru fiecare musulman și au început, ca acum 1400 de ani, să ia sub asalt lumea asiatică, îndreptându-se spre Europa, iar Europa a căzut neputincioasă în propria ignoranță. Da Europa, continentul de unde a pornit iluminarea maselor, nu cunoște spiritul musulman , pentru că a fost prea lacomă, ca și SUA, să pună mâna pe resursele arabilor și a altor popoare musulmane, ignorând mentalitatea și istoria acestora. "Je suis Charlie" a fost cea mai mare provocare servită musulmanilor fundamentaliști.
Și ignoranța Europei nu se oprește aici! Priviți ce se întâmplă în Ucraina, ce terorism cumplit a fost declanșat de naționaliștii extremiști care nu vor nici sub Rusia, nici sub UE și nici capitalism! Uitați cât de incoerenți în revendicările lor au fost manifestanții din București, cât de penibilă a fost candidata la Ministerul  Justiției ( și nu uitați că ea reprezenta societatea civilă ieșită în stradă, "specialistul" care știe de toate și nu știe nimic și care vrea schimbarea!) și cât de slugarnici au fost unii parlamentari! Cine pe cine manipulează, cine vrea instabilitate în lume și triumful terorismului? Cine vrea conflict între generații ( vedeți propunerea de interzicerea dreptului la vot a pensionarilor! De ce? Pentru că aceștia fac parte din generația mai puțin ignorantă, care nu poate fi ușor manipulată!.Vă amintiți despre ceea ce am scris în "Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie"?), cine vrea ca oamenilor să le fie frică și de propria lor umbră? Cine vrea să manipuleze mase întregi de oameni de la simplele și nevinovatele  reclame privind comercializarea unor bunuri la scoaterea lor în stradă, neștiind care vor fi consecințele? Eu, un cetățean onest, nu știu, dar mă îngrozește ceea ce se întâmplă în Ucraina, mă îngrozește ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală și mă îngrozește ignoranța socială, civică și politică a unor conaționali de ai mei!
Pe curând,
Earnest

marți, 10 noiembrie 2015

PARFUMUL CARE VI SE POTRIVEȘTE (VIII). PARFUMURILE ZODIEI SCORPION

Magie Noire de la Lancome
Se spune despre dumneavoastră, doamnelor născute în Zodia Scorpion, că Lucreția Borgia nu era nimic pe lângă o autentică femeie-Scorpion: sunteți inteligentă, talentată, cu un simț estetic innăscut, răzbunătoare, mândră, vă eclipsați singure, sunteți fermecătoare și înzestrate cu o deosebită sexualitate. De acee, vi se potrivesc parfumuri tari, rafinate, elegante cu care puteți să-i convingeți pe cei din jur că sunteți de neînlocuit. Din gama largă de parfumuri, eu vă recomand 3: Magie Noire, Mon Parfum, Shalimar.
Magie Noire de la Lancome are o prezență provocatoare și cuceritoare dată de adierele de păduri sprijinite de esențe de ambră, cedru, santal, peste care se aștern acelea de trandafiri bulgărești, paciuli și mosc. Se poartă la negru, gri închis, indigo, bleumarin, verde întunecat, argintiu, la înmormântări, interviuri, vernisaje, concerte, de către femei versate în arta de a ispiti. Nu vi-l recomand la nunți, botezuri sau la serviciu, pentru că vă pierdeți încrederea colegilor. Nu are pretenții la anotimpuri și nici la anumite momente din zi.
Mon Parfum de la Paloma Picasso( fata marelui pictor cubist) a fost creat la cerința acesteia ca " un parfum cald, sofisticat, flamboiat, făcând să stârnească simțurile", fiind o adevărată bombă de mare putere. Este de o unicitate absolută și de un nonconformism fără pereche: începe cu tonuri de chypre, continuând cu mirosuri puternice de trandafir de mai, iasomie, trandafir bulgăresc cu miros greu, stânjenel de pădure, zambilă, armonizate cu esențe dinamice de ylang-ylang, paciuli, lemn de santal, lichen, mimoză, uleiuri citrice și tutun. Se poartă foarte bine la un dans flamengo, la petreceri, restaurante, spectacole sportive, unde purtați haine în culori tari: purpuriu, stacojiu, verde aprins, galben tare, oranj, roz puternic, la pelerine negre, la pantaloni din piele, din antilopă, satin, mătase, tafta, la bluze transparente asortate cu bijuterii din belșug. Este recomandat de la vârsta de 20 de ani, până ajungeți la azilul de bătrâni, în orice anotimp și în orice moment al zilei.
Shalimar de la Guerlain a fost creat în anul 1925 de chimistul Justin Dupin, dându-i numele grădinilor Shalimar ale Șahului Jehan, cel care a ridicat soției sale  maiestosul mausoleu Taj Mahal. De aceea este o adevărată minune: un parfum languros, sfâșietor, plin de nostalgie, fiind un amestec revoluționar de ierburi, citrice, lavandă, peste care s-a pus o doză generoasă de vanelină ( considerată un puternic afrodisiac), plus lemn de santal, mirodenii, tămâie. Se poartă de către femei mature, sofisticate, romantice, seducătoare, la haine din brocard, catifea, dantelă, mătase groasă, în culori  roșu întunecat, verde smarald, ametist. toamna și iarna și în special seara și noaptea.
  Așadar, stimate doamne-Scorpion, ați observat că în toate cele 3 parfumuri, nu lipsește esența de lemn de santal, de aceea vă recomand să purtați orice parfum care conține această esență, care vi se potrivește de minune.
  Domnilor, pregătiți-vă pentru un budoar plin de seducție și senzualitate, oferindu-le partenerelor dumneavoastră Scorpion parfumul care li se potrivește.
Pe curând,
Earnest

luni, 2 noiembrie 2015

DOLIU NAȚIONAL

 Guvernul a hotărât trei zile de doliu național pentru victimele lipsei de responsabilitate și a indolenței unor indivizi, al cărui scop este să obțină profit în orice condiții și cu orice mijloace: patronii nerespectând legislația. funcționarii publici, bucurându-se de un bacșiș gras pentru a da o autotizație.
   Inconștienți sunt și părinții care își lasă copiii minori sau care își iau cu ei copiii în cluburile de noapte.
 Soarta a hotărât să fie alături și să moară împreună prieteni sau persoane care nu s-au văzut niciodată, într-o zi de Halloween, sărbătoare celtică corespunzând în creștinism cu Sărbătoarea Tuturor Sfinților, când din napi sau bostani se făceau felinare pentru a trimite lumină sufletelor din Purgatoriu. Însă în aceea noapte nefastă, lumina trimisă spre Purgatoriu a fost cu sacrificii umane.
  Solidaritatea umană a fost la înălțime, însă atitudinea unor înrăiți politicieni a fost lamentabilă, care au făcut și de această dată, dintr-o tragedie și din suferința părinților, rudelor, prietenilor celor decedați sau a acelora aflați în suferință, un mijloc de propagandă antiguvernamentală. Să le fie rușine! Și cum această neobrazare nu este suficientă, alții au început diversiunile pe net, făcând panică printre cei care au copii, rude sau prieteni internați, care se zbat între viață și moarte, prin anunțuri de genul: nu sunt bandaje, medicamente, apă oxigenată în spitale etc. Mă întreb: oare cât de negre le sunt sufletele unor astfel de oameni, dacă îi putem numi oameni!?
  Eu le transmit condoleanțe familiilor îndoliate și poate le va alina suferința, dacă le spun că așa a fost voința divină, că, copiii lor, au fost aleși să sfârșească în chinuri, pentru a fi Dincolo, pe o treaptă superioară! Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace, iar pe părinți să-i întărească în credință!
Pe curând,
Earnest

vineri, 30 octombrie 2015

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (VIII).JOSE RODRIGUES DOS SANTOS, FORMULA LUI DUMNEZEU

.J. R.Dos Santos, n.1.IV.1964, Beira, Monzambic

"Oamenii de știință au descoperit că, pe măsură ce crește temperatura, energia se unește și structurile complexe subatomice se sparg, scoțând la iveală structuri simple. La o căldură extrem de puternică, forțele se simplifică și se unesc, iar astfel apare super-forța. În aceste condiții, se poate concepe o ecuație matematică fundamentală (...). Ecuația aceasta ar  fi formula sublimă a universului (...). Unii îi spun formula lui Dumnezeu. 
                                                                                     (J.R. Dos Santos, "Formula lui   Dumnezeu") 

  Acestă carte mi-a fost recomandată, iar după ce am citit-o, m-am gândit să o recomand, la rândul meu, celor care încă nu ai citit-o. Cartea a fost publicată în Portugalia în anul 2006, iar  la noi, în anul 2009, la Editura Paralela 45, în traducerea Veronicăi Manole.
Jose Rodrigues Dos Santos este cel mai citit scriitor portughez ( a scris 4 eseuri și 12 romane),  un renumit jurnalist, doctor în științe ale comunicării, profesor la Universidade Nove din Lisabona. Acest an, a fost nefast în cariera jurnalistică a lui Dos Santos, datorită a două comentarii neinspirate, pe care le-a făcut în direct la RTP: primul s-a referit la situația prin care trecea Grecia, numindu-i pe greci un popor "paralizat ", iar al doilea l-a făcut la adresa unui deputat, profesor universitar de fizică, care este gay. Pe unele rețele de comunicare, a fost acuzat de homofobie, cerându-i-se demisia din RTP.
 Despre existența lui Dumnezeu au fost preocupați nu numai filosofii, ci și o serie de oameni de știință,  printre care Kurt Godel, care  a descoperit în anul 1940  formula lui Dumnezeu, publicată post mortem, în anul 1980, Albert Einstein, care s-a convins de existența lui Dumnezeu prin descoperirea Teoriei Generale a Relativității. Prin aceasta el a alcătuit o formulă care exprima viteza întregului Univers. De fapt, Universul, conform acestei formule, pierde din viteza sa de la început. Astfel se  poate calcula poziția și viteza lor după momentul primordial și, de asemenea, cu cât timp în urma a avut el loc. Astfel, se dovedește Creația Universului de către un Creator, adică Dumnezeu. Așadar, totul a avut un început și nu a existat dintotdeauna.
  Pornind de la preocupările lui Einstein de a demonstra existența lui Dumnezeu, Dos Santos a scris un roman, bine documentat științific, pe teorii ale fizicii, pe credințele religioase și pe conceptele filosofice, arătând că prin matematică și fizică savanții nu au făcut altceva decât să demonstreze științific ceea ce anticii au afirmat, fie în teoriile lor filosofice, fie în credințele religioase. Pentru ca romanul să fie atractiv, este țesută și o poveste de dragoste, pe o acțiune de spionaj. Romanul mai are și câteva scăpări, cum ar fi faptul că personajul principal, istoric, Tomas Noronha,  afirmă că turcii sunt indo-europeni ( de fapt sunt neamuri turanice), că acesta nu știa care este situația politică și regimul  din Iran,  nu știa nimic despre taoism și confucianism. De asemenea, autorul, european adevărat, nu-i iartă pe americani, subliniind lipsa de scrupule a reprezentantului CIA, tupeul cu care acesta comandă și amenință în Portugalia ca la el acasă. Cât despre traducătoare, aceasta a făcut gafa, traducând fuziune nucleară, în loc de fisiune nucleară ( în context, se explica fisiunea, nu fuziunea nucleară).În rest, romanul este atractiv, și-l recomand în special celor cărora le place Dan Brown, pentru că este scris în aceeași manieră și... ambii au fost născuți în anul 1964!
Lectură plăcută!
Pe curând,
Earnest

joi, 22 octombrie 2015

A FOST REDESCHIS DOSARUL "MINERIADELE"

  La indicațiile prețioase ale Curții Europene a Drepturilor Omului, a fost redeschis dosarul " Mineriadele", prilej de dezbateri în mass media, de aduceri aminte și de analize.
 La momentul anilor 90-91 ai secolului trecut, aceste evenimente au fost privite diferit: pentru bucureșteni a însemnat o perioadă de teroare, pe când, noi, cei din provincie, le-am privit ca spectatori și fiecare le-am perceput după modul subiectiv sau obiectiv al înțelegerii momentului istoric respectiv. Eu, ca cetățean onest și matur la acea vreme, mi-am făcut propria părere, străduindu-mă să înțeleg momentul istoric pe care-l trăiam.
 Începutul Revoluției decembriste a  trezit simpatia opiniei publice internaționale față de  români. Eu am perceput doar simpatia opiniei publice, nu și pe aceea a politicienilor care conduceau Puterile acelor vremuri. România era o țară, care la momentul respectiv, nu avea nicio datorie externă, din contra, ei îi erau datoare o serie de state arabe și africane. Era o țară cu potențial economic ( altfel cum și-ar fi putut plăti datoriile?!), cu rezerve de resurse materiale și cu resurse umane bine pregătite profesional , care se mulțumeau cu puțin, disciplinate și care nu fuseseră atinse de febra îmbogățirii peste noapte, pentru că fantoma ilicitului le amorțiseră românilor această dorință. Astfel, după condamnarea la moarte și executarea soților Ceaușescu, se elaborase o platformă-program, se formase un Guvern FSN, se hotărâse alegerea unei Adunări Constituante, care să elaboreze o nouă Constituție. Însă , a apărut fenomenul Piața Universității, iar sloganul "Ne-a fost furată Revoluția" devenise ideologie, În București, circulau tancuri cu revoluționari, care nu se dezmeticiseră și care nu se întorceau la locul lor de muncă, strigând ba Mazilu, ba Coposu, fiecare, după simpatii și după cum erau manipulați. După exemplul Bucureștiului, nici în provincie nu se mai muncea: începuse turismul comercial cu Polonia și Turcia și toți doreau să se îmbogățească peste noapte. Universitari de valoare au fost scoși din universități de studenții revoluționari, directorii de interprinderi dați afară de muncitorii revoluționari, care  împreună cu noii lor șefi au început să fure,unii mai puțin, alții mai mult, făcând economia să nu mai fie rentabilă.
Eu am perceput atunci că se formaseră 3 mari grupuri: 
- primul, care luase puterea și care se pusese pe treabă;
- al doilea, care nu le convenea noua conducere și se grupase în jurul celor 2 partide istorice ( nici între ei nu era unitate, dacă ne gândim la câte fracțiuni au fost în rândul liberalilor) și vorbeau de un pseudocomunism care voia să pună mâna pe putere, ca și cum cei din jurul liberalilor și țărăniștilor nu ar fi fost cândva uteciști sau membrii ai partidului unic! Aceștia au fost cei mai vulnerabili și cei mai ușor de manipulat;
- al treilea grup, din umbră, care, probabil, a fost pregătit să preia puterea și nu i-a mers, care slujea interesele grupului lor și a altora, pe care niciodată nu -i vom afla. Aceștia erau manipulatorii, care s-au infiltrat în toate grupurile. Scopul lor era distrugerea economiei României, dezmembrarea statală. S-a reușit dezmembrarea Iugoslaviei, a Cehoslovaciei, România trebuia să rămână un stat mic: Moldova se unea cu Basarabia, Dobrogea cu Bulgaria, Transilvania cu Ungaria, iar la Strehaia, se stabilea capitala rromilor, aduși din întreaga Europă. Ce mai rămânea din România? Muntenia!
Și acum să ne reamintim: minerii deveniseră un simbol al luptei anticomuniste, așa că venirea lor în București nu însemna sprijinirea comuniștilor, ci stabilirea ordinii! Țara trebuia pusă pe roate! Amintiți-vă! Ei au fost primiți și de Coposu, care le-a mulțumit că au venit! Și partidele istorice erau înspăimântate de întorsătura lucrurilor. Am văzut cu ochii mei, la TV, aceste imagini. Unde au dispărut? Sunt arătate doar imaginile cu Iliescu, care le mulțumește minerilor, dar acelea ale lui Coposu dând mâna cu Miron Cozma , unde sunt? Sunt sigur că nu minerii adevărați au distrus, pentru că niciodată cei care muncesc din greu nu distrug, pentru că ei știu valoarea lucrurilor. Cine erau infiltrați printre ei? Unde este minerul care apare mereu în imagini cum dă cu târnăcopul într-un trotuar? Este ușor de identificat, pentru că este în prim-plan.
  CEDO ar trebui să se intereseze cum i s-a luat românului dreptul la muncă și la o viață decentă! Să fie judecați cei care au distrus economia românească, nu mineriadele. Eu sunt convins că minerii au venit cu bună-credință, dar totul a fost denaturat și scăpat de sub control datorită infiltrării printre ei a oamenilor  grupului din umbră, care, dacă nu a reușit să pună mâna pe putere, ca să distrugă România, a reușit din afară, fără să fie la putere! Și acum ei veghează!Vedeți ce se îmtâmplă în această țară și orice încercăm să facem, nu are spor! Iar mulți, nici nu mai încearcă să facă ceva:nu din comoditate, ci de frică!
Pe curând,
Earnest

luni, 12 octombrie 2015

NESTEMATELE ȘI LEGENDELE LOR (VI).AMETISTUL NESTEMATA ZODIEI SCORPION

Coroana imperială a Habsburgilor
(sec. X.)
 Ametistul este o piatră semiprețioasă, fiind o varietate de cuarț cristalin (bioxid de siliciu), colorată de la violet deschis , uneori roz, până la viloet închis, uneori roșu violet. Este piatra zodiei Scorpion, conform cărților recente ( egiptenii și grecii au așazat-o când sub semnul Berbecului, când al Vărsătorului, când al Peștilor).Are duritatea 7, îi corespund cifrele 1 și 10, ziua de marți și planeta Marte. Această piatră se găsește în special în Brazilia, Uruguay, Madagascar, Rusia, Germania, dar mai ales în China.
Încoronarea Reginei Elisabeta II, 2 iunie 1953
 Etimologia cuvântului  este în limba greacă: "amethystes" care înseamnă "împotriva beției". Această denumire, cât și leacul ei împotriva beției, al jocurilor de noroc sau al iubirii pătimașe se datorează mitologiei grecești. Artemis, zeița vânătorii și iubita lui Dionysos, zeul viței de vie, l-a surprins pe zburdalnicul zeu, iubindu-se cu o nimfă, pe care zeița a transformat-o într-o stană de piatră violet, potolindu-i zeului dorința de a strânge în brațe o piatră care nu-i mai provoca nicio plăcere și care, în plus, îi combătea beția care-l făcea pe acesta vesel și faimos! În Grecia, a apărut credința că cei care beau vin dintr-o cupă de ametist nu se îmbată niciodată, ceea ce a determinat  moda, atât în Grecia cât și în Asia Mică, a pocalelor sculpatate în această piatră. Plinius cel Bătrân, în  "Naturalis Historia", consemnează că ametistul, în special când poartă gravate pe el soarele și luna, este o amuletă foarte eficientă împotriva vrăjilor și a demonilor ( această credință s-a păstrat și în Evul Mediu, demonstrată de șiragurile de ametiste puse în morminte, cel mai cunoscut fiind acela din mormântul Merovingienilor). Astăzi, bioenergicienii susțin că această piatră, purificată prin apă, și așazată la cap, în timpul somnului te încarcă cu energie pozitivă.
  Cel mai vechi ametist prelucrat, care avea gravat o căprioară cu puiul ei, a fost descoperit într-un mormânt micenian și este datat în mileniul II î.e.n.
 Ametistul este menționat, de asemenea, în Biblie: în Vechiul Testament printre cele 12 pietre care împodobesc pectoralul purtat de Marele Preot și în Noul Testament este una dintre pietrele de la temelia cetății sfinte a Noului Ierusalim.
  În religia creștină, ametistul a devenit un simbol al cumpătării și al temperanței, el fiind, alături de safir, pietră episcopală, aflându-se sub patronajul Sfântului Evanghelist Matei.
   Începând cu anul 800, când Papa Leon al III-lea l-a încoronat pe Carol cel Mare cu o coroana care cuprindea și un ametist, această piatră a devenit nelipsită printre însemnele regale. Renumite sunt: coroana imperială a Habsburgilor, lucrată în jurul anului 1000 pentru Împăratul Otto al III-lea, coroana Regelui anglo-saxon Eduard Confesorul, creată în secolul al XI-lea, care are și un safir imens ( această coroană a fost purtată ultima oară la încoronarea Reginei Elisabeta a II-a), sceptrul Coroanei engleze și cel al Țarinei Ecaterina cea Mare a Rusiei.
Pe curând,
Earnest.

miercuri, 7 octombrie 2015

BALUL BOBOCILOR LICEENI

   Putea să înceapă școala, fără un nou scandal?!  Balul Bobocilor de la Constanța a fost prilej de dezbateri la posturile de televiziune, când moderatorii căutau vinovații în școală sau  la inspectoratul școlar. De la început, a fost pusă problema greșit, și anume, nu au fost luate în considerare și judecate cu obiectivitate două aspecte.
1. Bobocii aparțin școlii și colectivele de elevi din licee organizează o activitate de primire a bobocilor, adică a elevilor din clasa a IX-a. În fiecare liceu, este un consiliu al elevilor, coordonat de un  profesor consilier cu programe educative, care trebuie să facă un proiect pe tema Balul Bobocilor, pe care-l propune spre aprobare consiliului de administrație al școlii. Acest proiect cuprinde și programul activității, din care nu lipsesc niciodată concursul de mis și mister boboc, concursul de dans sau de  cultură generală etc., după care urmează  premiile și distracția. Se specifică locația desfășurării activității, profesorii diriginți însoțitori și bineînțeles regulile de comportament. În situația în care au apărut diferite organizații care fac din acest eveniment o afacere, acestea trebuie să urmeze aceiași pași în organizarea balului: să prezinte un proiect consiliului de administrație al școlii, cu programul activității și cu regulile de comportare, iar la rândul ei, conducerea școlii trebuie să trimită elevii însoțiți de diriginții claselor, pentru că bobocii sunt ai școlii, nu ai organizațiilor, cluburilor, pentru că se sărbătorește reușita lor la liceu și intrarea lor într-o treaptă superioară de educație. Am înțeles că la Constanța nu  au organizat liceele Balul Bobocilor, că organizatorii nu au primit aprobarea inspectoratului școlar. Și atunci, care este vina școlilor? Copiii participanți au plecat de acasă fără ca părinții să se intereseze unde merg? Pentru ce le-au dat bani la ei?
2. Aspectul peste care s-a trecut în toate aceste dezbateri a fost acela al situației în care niște minori de 15 ani s-au îmbătat. S-a vorbit despre faptul că nu trebuia să se comercializeze alcool la clubul respectiv, pentru că este interzisă prin lege consumarea alcoolului de către minori, dar nu s-a spus esențialul: cum au ajuns ca acești minori, la vârsta de 15 ani, să fie consumatori de băuturi alcoolice, să fie fumători, pentru că sunt sigur, că nu au băut atunci pentru prima oară! Nu școala le-a pus sticla și paharul în față! Părinții acestor minori nu au sesizat niciodată că ei beau la petreceri, că își toarnă vin sau bere în pahar,  la masă, în văzul lor? Vă spun eu, că i-au văzut și i-au lăsat. Mai mult, le-au cumpărat de ziua lor bere, șampanie (dar nu fără alcool) cu care și-au servit colegii, căci deh! așa e la modă, așa a fost și la ziua lui cutărică și nu s-a întâmplat nimic! De la simplul pahar de bere sau vin, nu este decât un pas la paharul de lichior, coniac, wisky sau altă tărie.
   Vă întreb pe dumneavoastră, cetățeni onești, oare școala trebuie să le facă pe toate? Câte ore stă un elev la școală și câte ore stă în familie? . Școala este singurul factor educațional? Familia ce mai face? Mass media, pentru rating, ne prezintă numai fufe și golani, care se bat în direct la televizor. Toată vară a fost prezent pe ecrane Prințul de la Strehaia care își înșela în direct nevasta cu 2 individe care erau mamă și fiică. Ce morală este aceasta? Iar moderatorii fac apoi anchete și dezbateri despre Balul Bobocilor de la Constanța?. 
Pe curând,
Earnest

miercuri, 23 septembrie 2015

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (VII): DAN LUNGU, RAIUL GĂINILOR

Dan Lungu, n.15.IX. 1969, Botoșani
"Lumunița din capătul tunelului a trecut de la faza de felinar la cea de lanternă. Iar astăzi, la acea de lumânare" ( Dan Lungu, "Raiul găinilor")


   Dan Lungu este, alături de Cărtărescu și Teodorovici, cel mai citit scriitor român contemporan, tradus în limbile franceză, engleză, germană, poloneză, slovenă, italiană, maghiară. De profesie sociolog, este conferențiar la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, are studii postdoctorale la Sorbona, membru al Uniunii Scriitorilor din România și a primit numeroase premii și distincții, printre care una din partea Franței, și anume , aceea de Chevalier de l'Ordre  des Artes et des Lettres. A inițiat în anul 1996 la Iași grupul literar Club 8 , iar din anul 2013 este managerul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A scris și a publicat , pe lângă studii de specialitate, poezie, proză scurtă, teatru și romane.
  Romanul pe care vi-l recomand, "Raiul găinilor"-fals roman de zvonuri și mistere, a apărut în 2 ediții la Editura Polirom, Iași, în anii 2004 și 2007 și cuprinde  o prefață aparținând lui Mircea Iorgulescu, intitulată " O lume în tunel",10 capitole ( la începutul fiecărui capitol, ca în literatura renascentistă, ne prezintă ce vom afla în paginele care urmează) și referințe critice. Veți găsi în acest roman, lumea anti și postdecembristă, din mahalaua oricărui oraș, surprinsă și prezentată cu realism și mult umor, cum numai un sociolog putea s-o vadă. Toate evenimentele din viață societății și ale locuitorilor de pe strada Salcâmilor sunt dezbătute, pro și contra la cârciuma Tractorul, personajelor nelipsindu-le umorul, nu-i iartă de critici pe concetățenii lor  și nu le scapă niciun eveniment pe care-l dezbat, îl interpretează, denaturându-l, până la următorul eveniment, când îl dau uitării. Merită citit acest roman, pentru că este lumea noastră în care trăim, cu mentalitățile și temerile noastre, privite, de un scriitor-sociolog, cu detașare , fără ură, răutate sau superioritate. 
Pe curând,
Earnest

luni, 14 septembrie 2015

A MURIT TRIBUNUL!


    A murit Tribunul! 
 S-a stins o voce: una dintre cele mai puternice voci  patriotice și naționale (uneori naționaliste cu nuanțe șovine)! Probabil, ultima voce!
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Pe curând,
Earnest

vineri, 11 septembrie 2015

REFUGIAȚII SIRIENI

Războiul civil din Siria
 În ultimele luni, Europa este într-un mare impas: migrarea dinspre unele țări arabe, ca refugiați, a unui număr mare de oameni persecutați religios și politic. Majoritatea sunt sirieni. Analiștii politici români au făcut diferite analize, în general, manifestând prudență în elaborarea unei concluzii.
  Încerc și eu, ca cetățean onest, să-mi pun întrebări pe care vi le împărtășesc, sperând, că și dumneavoastră, ca și mine veți medita asupra acestui mare fenomen, care ne-a luat prin surprindere.
Refugiați sirieni
 Știm că religia musulmană are două mari confesiuni:șiismul și sunismul. În cadrul șiismului, au apărut mai multe curente, care s-au îndepărtat de principiile înscrise în Șaria, cum ar fi aleviții în Turcia, druzii în Liban sau alauiții, în special în Siria. Aceștia din urmă, au luat multe influențe din creștinism, consideră că în Șaria sunt multe principii pe care nu le găsesc în Coran, au propria lor carte de rugăciuni (Kitab al Maju), nu au niciun loc de cult. Aceștia sunt în cea mai mare parte, agricultori și nu sunt recunoscuți ca fiind musulmani de către suniți, care reprezintă în Siria un procent de 73 din populație. Ei au fost încurajați în timpul protectoratului francez dar mai ales după anii 70 ai secolului trecut, în vremea Președintelui Al-Assad, el însuși alauit, membreu al Partidului BAASAD ( susținut de URSS), dar în contradicție cu gruparea irakiană a partidului condusă de Saadam Hussein, de aceea s-a aliat cu SUA în războiul antiirakian. Al-Assad, prin reformele pe care le-a înfăptuit, a democratizat țara, a dezvoltat economia, a început un proces de occidentalizare a Siriei, în special prin promovarea femeii, acestea ocupând funcții, putând urma orice formă de învățământ superior, dar și-a înlăturat rivalii prin terorism, ceea ce a determinat înlăturarea treptată a regimului democratic și instaurarea unei guvernări autoritare.  După preluarea puterii de către fiul său, Bashar al Assad, a fost instaurat un regim dictatorial, iar primii  înlăturați au fost alauiții. Conflictele între democrați și susținătorii noului regim, între suniți și alauiți s-au accentuat în anul 2011, când a fost declanșat Războiul Civil, începându-se cu manifestări de stradă, ajungându-se la atacuri teroriste, lupte pe stradă, asasinate etc. Susținătorilor noului regim, li s-au alăturat și minoritățile naționale din Siria, în special, kurzii. Primul val de refugiați a început în anul 2012, aceștia plecând în Turcia și în Liban. Intervențiile O.N.U., ale Ligii Arabe sau ale Papei ori ale diferitor state, care au încercat și calea boicotului economic ( nu s-a mai importat petrol din Siria) nu au avut niciun efect. Se știe însă că  Siria este unul din finanțatorii statului islamic Isis.
 Să revin la refugiații sirieni. I-am văzut la televizor. O parte sunt oameni necăjiți, cu copii, care sunt mai mult ca sigur alauiți sau chiar suniți dar democrați. Printre ei sunt mulți tineri, bărbați frumoși, vorbitori de limba engleză și probabil și de limbă franceză, instruiți. Aceștia, dacă sunt împotriva noului regim, nu ar fi firesc să lupte de partea democraților, ca să-și apere principiile? De aceea, mă gândesc că nu sunt nici teroriști, dar sunt musulmani convinși, pașnici, care consideră o altă cale de a răspândi musulmanismul, și anume, pe calea pașnică, prin căsătorii cu femei creștine. Sunt frumoși, fermecători, au o cultură occidentală pe o structură musulmană și pe valul persecuțiilor din Siria sensibilizează femeile occidentale exaltate și impresionate de fenomen  Se știe că în Coran se acceptă căsătoria dintre un musulman și un creștin cu condiția ca persoana creștină să fie convertită la musulmanism. Se opune cineva în fața puterii dragostei? Despre arabi, se spune că sunt bărbați virili, dar indiferent de educație, ei tot musulmani rămân, așa cum se întâmplă cu orice musulman, indiferent de ce nație este: turc, kurd, indian. sau iranian ( vezi cărțile lui Betty Mahmoody).
  Așadar, eu, Earnest-cetățean onest, am mari îndoieli, privind motivele invaziei  sirienilor înspre Europa! Mă întreb, cine profită și cine s-a infiltrat printre refugiați și cu ce scop: cu cel pașnic presupus de mine sau cu cel terorist presupus de unii analiști?. Oricum, religia stă pe primul loc, după care urmează refacerea Califatului Arab. Au trecut aproape 1000 de ani de la declanșarea cruciatelor! Începe era semilunei împotriva crucii?
Pe curând, 
Earnest

duminică, 6 septembrie 2015

ROMÂNIA, O ŢARĂ BANANIERĂ ?

Aseară, la o emisiune Meteo, după ce meteorologul ne-a explicat despre fenomenele climatice din România, din ultimii ani și ce va fi în viitor, moderatorul a tras următoarea concluzie: deci vom putea cultiva în viitor banane, devenind o țară bananieră!
 Domnule moderator, formator de opinii, întradevăr poate fi numită o țară bananieră și o țară care cultivă banane, dar cu condiția să aibă o economie bazată doar pe o singură cultură, adică doar pe cultivarea bananelor!
  Însă termenul de țară bananieră este mult mai larg și se referă la regimurile politice, la dezvoltarea economică, la cultura și mentalitățile cetățenilor acelei țări., Termenul de țară bananieră a fost introdus pentru prima oară în anul 1905 de către scriitorul american O. Henry ( a trăit fugar câțiva ani în Honduras și a fost un fin observator a tot ce se întâmpla în acea țară, numind-o bananieră). Astfel, o țară bananieră este o republică cu un regim politic dictatorial, în care președintele este ales pe viață, instaurând o dinastie, unde economia este slab dezvoltată ( cum ar fi, de exemplu, Coreea de Nord) sau unde  economia este bazată pe monocultură sau unde economia funcționează ca o intreprindere privată comercială unde bunurile sunt împărțite între clasa politică și cea economică, unde corporațiile internaționale și transnaționale funcționează după bunul plac, bazându-se pe mită, furt, înșelăciune, corupție, unde populația nu are sau și-a pierdut conștiința națională, simțul civic și este semianalfabetă, lasându-se manipulată din cauza sărăciei.
   România ar putea fi sau deveni o țară bananieră, dacă ținem cont de următoarele aspecte:
- populația se lasă benevol sau este pe drept manipulată în campaniile electorale;
- poporul a ales de 2 ori un președinte despre care se știa că a distrus flota României, deci transportul naval, lăsând mii de familii fără vreun venit;
- poporul  a ales un președinte, care din salariu de profesor și din cel de primar, din meditații și-a cumpărat 7 case și a agonisit ceva bani în conturi, care își permitea concedii în afara țării; să nu ne imaginăm, că acele case nu au fost mobilate sau că soția lui și dânsul aveau doar un singur rând de îmbrăcăminte, că se spălau cu săpun Cheia și mâncau de 3 ori pe zi cartofi, că nu cumpărau cărți sau că nu mergeau la niciun spectacol! 
- nonvalorile sunt promovate de orice partid politic, ocupând funcții cheie în principalele instituții ale statului; singura lor valoare pe care o recunosc este banul și singura lor competență este să facă bani pentru ei și pentru ai lui, fără să muncească;
- rivalii politici, dacă mai au ghinionul să le crească în sondaje încrederea poporului, sunt înlăturați prin fabricarea de dosare, iar denunțul și autodenunțul, în majoritatea cazurilor, sunt singurele probe;
- mita, corupția este politică de stat;
-companiile transnaționale au pus mâna pe economia țării.
   Așadar, doar în aceste condiții putem deveni o țară bananieră, nu dacă vom cultiva și banane, pe lângă alte culturi!
  Pe curând,
  Earnest

vineri, 21 august 2015

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (VI): PATRICK MODIANO, STRADA DUGHENELOR ÎNTUNECOASE

Patrick Modiano (n. 1945, Franța)
"Nu sunt nimic. Nimic decât o siluetă luminoasă, pe terasa unei cafenele în seara aceea. " 
(Patrick Modiano)


 Romanul " Strada Dughenelor Întunecoase" de Patrick Modiano, în traducerea lui Șerban Velescu, a apărut în anul 2014 la Editura Humanitas. Acest roman a primit în anul 1978 Premiul Goncourt, fiind tradus în 45 de limbi. Patrick Modiano a primit 13 premii prestigioase, iar în anul 2014 a primit și Premiul Nobel pentru Literatură  " pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înțeles destine umane și a dezvăluit universul țărilor aflate sub ocupație" . Modiano este al 13-lea scriitor francez laureat al acestui premiu ( al 11-lea născut în Franța, dintr-un tată evreu italian și o mamă belgiană). Comparându-l cu 3 scriitori francezi laureați ai acestui premiu ,dragi mie  : Camus, Gide, Mauriac, mi se pare un scriitor care nu ridică probleme de existență umană de mare profunzime. Romanul, pe care vi-l recomand, este cel mai cunoscut și citit roman al scriitorului, probabil pentru că este scris ca un scenariu de film polițist, care se citește foarte repede. Detectivul Guy Roland își caută identitatea, pentru că își pierduse memoria cu ani în urmă, în vremea ocupației Franței de către Germania. Nu am găsit la personajele romanului nicio emoție violentă, la amintirea acelor vremuri, ci din contra ,o nostalgie a vremurilor tinereții lor, mai mult un regret pe care-l aveau atunci când își aminteau de evenimente plăcute. De aceea, nu am înțeles motivația acordării Premiului Nobel. Oricum, ocupația germană în Franța nu s-a comparat, de pildă, cu aceea a Poloniei. Și nu înțeleg, cum poate evoca un scriitor " universul țărilor aflate sub ocupație" , când el nu a trăit în acea perioadă. Îmi veți spune, că nici autorii romanelor istorice nu au trăit în epocile pe care le evocă și au primit și ei Premiul Nobel (  ca de exemplu Sienkiewicz, numai că motivația a fost: " pentru meritele sale ca scriitor epic" ).
  În concluzie, vă recomand acest roman, când plecați într-o călătorie lungă, ca să-l citiți în tren, avion sau autocar, pentru ca timpul să treacă mai repede, pentru că romanul este antrenant, scris într-un ritm alert și veți dori să aflați cât mai repede ce este cu strada Dughenelor Întunecoase. Lectură plăcută!
Pe curând,
Earnest

marți, 18 august 2015

DESPRE SUPERSTIȚII (VII).ZILELE SĂPTĂMÂNII

 În religiile precreștine, preoții erau organizați în colegii, după credința, cultul și ritualurile pe care le săvârșeau. Fiecare zeu avea ziua lui de cult, când erau interzise unele activități. De asemenea, zeul patrona o planetă ( pentru prima oară apare această credință în religiile din Mesopotamia). Odată cu apariția creștinismului, aceste culte și ritualuri au dispărut dar au rămas denumirile zilelor săptămânii, iar în tradițiile populare se mai păstrează unele interdicții și credințe legate de fiecare zi. Astfel sunt considerate zile faste (lunea, miercurea, joia, duminica), zile nefaste (marțea, vinerea, sâmbăta), zile dedicate ritualurilor pentru femei (lunea, joia, vinerea), și zile dedicate ritualurilor pentru bărbați (marțea, miercurea, sâmbăta), iar duminica pentru toți.
LUNI este ziua zeiței Luna, care patronează satelitul Luna. Copiii născuți în această zi sunt frumoși. Este considerată ziua cea mai norocoasă și este bine să începi acum un lucru, o activitate, să îți faci externarea din spital. Totuși există 3 zile de luni cu ghinion: prima luni din aprilie, când a fost născut Cain, a doua zi de luni din august, când au fost distruse Sadoma și Gomora, ultima luni din decembrie, când a fost născut Iuda.
MARȚI este ziua zeului Marte-zeul războiului, care patronează planeta Marte. Copiii născuți în această zi sunt grațioși. Este, în unele culturi, o zi cu ghinion, mai ales dacă în această zi cade data de 13 ( sunt cele 3 ceasuri rele). Totuși, pornind de la credința că zeul Marte este și un zeu al belșugului este bine ca în această zi să faci târguieli și să închei o afacere dar și pentru internări
MIERCURI este ziua zeului Mercur-zeul comerțului, care patronează planeta Mercur. Copiii născuți în această zi au pe vino-ncoace. Miercurea este benefică pentru orice afacere, pentru comunicare, pentru a scrie scrisori, rapoarte, întâlniri, încheiere de contracte.
JOI este ziua zeului Jupiter-zeul suprem, care patronează planeta Jupiter. Copiii născuți în această zi vor merge departe. Este ziua curajului și a expansiunii, a ideilor progresiste și este bună pentru căsătorii.
VINERI este ziua zeiței Venus/Venera-zeița frumuseții, care patronează planeta Venus, a Sfintei Vineri în mitologia românească- vădană rea și nepăstătoasă care nu îngăduie gospodinelor șă facă o sumă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le. Copiii născuți în această zi sunt iubitori și darnici. Vinerea nu trebuie să începi o activitate nouă, să închei un contract, să pleci în călătorie. Oameni care se vor căsători în această zi vor trece prin multe suișuri și coborâșuri în căsnicie. Vinerea este ziua când poți pierde tot, așa că nu este bine să faci investiții, să joci jocuri de noroc. Ceea ce vei visa vinerea noaptea, ți se va întâmpla. În Ohaio, dacă vinerea cade dată de 13, sunt interzise 13 lucruri, care mai de care mai năstrușnice ( de exemplu, nu este voie să înveți ceva nou, pentru că îți va apărea un rid pe față, nu trebuie să-ți tai unghiile, pentru că vei suferi de dureri de dinți, poartă ghinion dacă te rostogolești în pat etc.).
SÂMBĂTĂ este ziua zeului Saturn-zeul timpului, care patronează planeta Saturn. Copiii născuți în această zi pot vedea stafiile și pot lua legătură cu Lumea de Dincolo. Este ziua de Sabat la evrei și la unele secte, deci în această zi se odihnește. Este ziua pericolelor și sănătății șubrete și vei avea ghinion , dacă te vei externa sâmbăta. Dacă sâmbăta este lună nouă este vreme rea pentru pescari, care o numesc " blestemul pescarilor" .
DUMINICA este ziua Domnului, patronată de Soare. Copiii născuți în această zi sunt frumoși, mândri, buni, veseli. Dacă porți haine noi, pentru prima oară în această zi, ele vor rezista de 2 ori mai mult. Dacă te ridici din pat după o boală, vei avea noroc.Este bine să pleci în călătorie în această zi. Însă cel mai bun lucru este să nu muncești, să te rogi, să faci fapte bune,atunci Dumnezeu te va ajuta. Aceasta nu este o superstiţie!
Pe curând,
Earnest

marți, 11 august 2015

GENERAŢIA SPECTATORULUI PASIV

 "Ţine minte ce-ţi spun eu: dacă poporul ăsta va fi cândva şters de pe hartă nu va fi fiindcă l-ar ocupa ruşii, turcii, americanii, indienii, chinezii, ci din indolenţa, pasivitatea, lipsa de civism, din propria nepăsare şi din complicitaţi interne oferite oricărui inamic"
(Ileana Vulpescu)

  Pe zi ce trece, văd cum tânăra generaţie ( cam în procent de 75) este din ce în ce mai pasivă la tot ce se întâmplă în jur. Această pasivitate este consecinţa lipsei unei  educaţie civice, patriotice, religioase, culturale, politice. Deşi programele şcolare sunt foarte încărcate şi curriculum cuprinde toate disciplinele, ele nu sunt receptate de toţi  educabilii. Aceştia sunt spectatori pasivi la orele de curs: butonează pe mobil, dorm cu capul pe bancă, pentru că noaptea au stat fie pe facebook, fie printr-un club sau în faţa blocului la taclale sau la fumat ori la băut cu gaşca. Chiar şi cei din mediul universitar nu mai sunt activi ca generaţiile trecute.Ajunşi la locul de muncă, o parte dintre ei nu ştiu meserie, alţii doresc salarii mai mari decât poate patronul sau statul să le ofere, alţii acceptă să lucreze cu jumătate de salariu pe statele de plată şi cu cealaltă jumătate luată în mână şi sunt astfel pasivi la evaziunea fiscală. O parte din cei care sunt bine pregătiţi, ori pleacă în străinătate ori nu-şi  găsesc loc de muncă, pentru că nu sunt destul de şmecheraşi, tupeişti sau nu au relaţii sus-puse.Şi aceştia sunt tot spectatori pasivi la nedreptatea societăţii care a investit în ei şi care îi lasă de izbelişte. Dacă sunt pasivi faţă de propria lor situaţie, ce să mai aşteptăm de la ei ? 
 Enumăr căteva situaţii de pasivitate la care au participat majoritatea generaţiilor, nu numai generaţia tânără:
- arderea manechinului care-l întruchipa pe Avram Iancu ( oare câţi din generaţia tânără ştiu cine este Avram Iancu? Ştiţi că manualele de istorie din clasa a XII-a nu-l menţionează?);
-atitudinea şovină a  microbiştilor maghiari pe Arena Naţională din Bucureşti sau la alte manifestări sportive din alte ţări;
-defrişarea masivă a pădurilor;
-numirea lui MRU ca director al Serviciului de Informații Externe al României. Câţi din generaţia tânără, care vorbesc de erorile comunismului, perioadă pe care ei nu au trăit-o, ştiu că personajul respectiv a fost un admirator al lui Ceauşescu şi că a fost beneficiarul epocii respective? Câţi ştiu că el a renunţat, în calitatea sa de ministru de externe, la Tezaurul României şi la averea lui Godju în favoarea Ungariei, pe care marele patriot o lăsase : "acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține la confesiunea orientală ortodoxă", pentru acordarea de burse studenților și pentru ajutorul preoților". .Păi votanţii lui MRU ştiau acest lucru, dar şi ei sunt aleşii generaţiei pasive, fără cultură civică, politică, patriotică etc;
- evaziunea fiscală practicată de maneliştii care ne flutură banii "fără număr", a celor care îşi clădesc palate sau au pus mâna pe cele mai frumoase clădiri din Timişoara, care se plimbă prin oraş cu maşini de lux, care fac nunţi zgomotoase la care asistă pasiv un oraş întreg;
- declaraţia ambasadorului Ungariei referitoare la autonomia secuilor şi alte declaraţii şi plimbări prin Transilvania a Prim-Ministrului Ungariei.
Lista ar putea continua, dar sunt sigură că tocmai cei care sunt pasivi, nu au răbdare s-o citească.
Pe curând,
Earnest



joi, 6 august 2015

DESPRE VIOL, VIOLATORI ŞI PEDOFILI


Violul este o infracțiune pedepsită de lege, care se referă la un act sexual care are loc împotriva voinței unuia din partneri.



   În ultimele săptămâni, a început o campanie împotriva violatorilor, a pedofililor, campanie pe care eu o consider tardivă, dar e bine că totuşi cineva s-a gândit că trebuie să devenim o naţiune care să ia atitudine împotriva celor care atentează la demnitatea umană.Tardiv, reacţionez public şi eu, cetăţean onest, dar aceasta nu înseamnă că nu m-am revoltat, că nu am dezbătut acest aspect la locul meu de muncă.
  Acum vreau să dau nişte replici tuturor celor care discută despre acest fenomen. 
  Astfel, violul nu este consecinţa:
- sărăciei, domnule profesor Şerbănescu, pentru că violatorii sau pedofilii nu sunt neapărat oameni săraci. Prostituţia este, în parte, rezultatul sărăciei celor care o practică;
- mediului social sau a pregătirii intelectuale a violatorului, pentru că am văzut destui  violatori sau pedofili ca fiind avocaţi. judecători, profesori universitari, oameni de afaceri, poliţişti ( să ne amintim cazul profesorului universitar de la IMF Iaşi care şi-a sechestrat fiica în beciul casei, violând-o câţiva ani de-a rândul).
- modului provocator al mersului, al machiajului sau al hainelor pe care le poartă victimele. Cât de provocatoare pot fi bătrânelele violate sau fetiţele de 5-6 ani?
- lipsei bordelurilor, pentru că sunt violatori în toată lumea, deci şi în ţările unde există bordeluri.  Există, de asemenea, şi viol marital, care din păcate poate fi greu de demonstrat.
- alcoolului, drogurilor pe care le iau violatorii, pentru că nu toţi violatorii violează sub influenţa alcoolului sau a drogurilor.,
- mentalităţii comunităţilor în care se produc violuri. Într-adevăr comunităţile rurale nu reacţionează, împotriva pedofilior, nu din cauza mentalităţii,  ci pentru că oamenii nu cred, că în comunitatea lor poate exista un pedofil, pentru că până acum nu au existat astfel de situaţii.Ei nu pot concepe existenţa acestei realităţi!
Atunci cui i se datorează violul? 
- lipsei educaţiei?
- mass-mediei care, prin diferite imagini, filme, emisiuni, stârnesc instinctele primare ale individului?
- legislaţiei blânde privind pedepsele?  ( să vedem ce prevedea şi ce prevede legislaţia românească: în Codul Penal de pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat, în limbajul juridic al vremii, se prevedea că "Cel ce va fi prins cu ștromeleagul învârtoșat primpregiurul părților fătătoare ale muierii, i se va tăia scârbavnicul mădulariu, spre veșnica lui nefolosire"; În Legiurea lui Caragea, celui ce viola la drumul mare " i se tăia scârbavnicul mădulariu în patru şi i se va da la răţi"; potrivit art. 218 alin. 1 din Codul penal al României, "raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, savârșit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. spre veșnica lui nefolosire".). Ce spuneţi, cetăţeni violatori? V-ar conveni ca falnica dumneavoastră podoabă să devină hrană pentru raţe?  
 Violul se datorează individului, care nu-şi poate stăpâni instinctele primare din lipsă de autoeducaţie Bineînţeles că cele relatate mai sus îl influenţează pe individ.
   Având în vedere faptul că violatorul, pedofilul sunt egoişti prin excelenţă, familia, şcoala, preotul ar trebui să le arate copiilor răul pe care şi-l pot provoca: privarea de libertate, ceea ce li se poate întâmpla în puşcărie, trauma prin care vor trece, faptul că nu vor cunoaşte niciodată iubirea, ci doar o plăcere trecătoare Iar dacă violatorul pedofil este bolnav psihic, trebuie tratat.Eu cred că majoritatea sunt bolnavi.
Pe curând,
Earnest

marți, 28 iulie 2015

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (V).J.M.COETZEE,DEZONOARE

J.M.Coetzee (n. 1940, Cape Town)
 "Viaţă de cărturar scos la pensie, lipsit de speranţă, lipsit de perspective. Este pregătit să se instaleze într-o astfel de existenţă?".  (David Laurie, personajul principal din "Dezonoare")

  Romanul "Dezonoare" este al cincilea roman al scriitorului sud-african J.M.Coetzee, publicat de Editura Humanitas. Romanul este tradus de Felicia Mardale în anul 2011, după ediţia din anul 1999 apărută la New York.
  J.M.Coetzee este al cincilea scriitor african laureat al Premiului Nobel pentru literatură şi al doilea sud-african, după Nadine Gordimer. Într-un interviu acordat în anul 2003 lui David Attwell, după ce a primit Premiul Nobel, spunea că el este loial, din punct de vedere intelectual, Europei, nu Africii, că deşi este privit ca un specimen istoric al vastei mişcări europene cuprinsă între secolele XVI si XX  de expansiune, el nu-i aparţine, pentru că aceasta a reuşit în America şi Australia dar foarte puţin în Asia şi Africa."Sunt, de asemenea, un reprezentant al generaţiei din Africa de Sud, pentru care a fost creat apertheid-ul, generaţie care a fost menită să beneficieze cel mai mult de ea". Deşi a scris multe studii despre S. Beckett, spune într-un alt interviu din anul 2011, că el  a fost influenţat de W. Wordsworth în gândire, în stilul când scrie despre fiinţele umane în relaţiile lor cu natura.
  Revenind la romanul "Dezonare", premiat cu Booker Prize în anul 1999 şi cu Commonwealth Writers Prize în anul 2000  şi ecranizat de Steve Jacobs în anul 2008 cu John Malkovich în rolul principal ( îl puteţi vedea pe You-tube), acesta este un roman al trăirilor unui profesor universitar, aflat la vârsta a treia, care îşi pune probleme de existenţă profesională, sentimentală, paternă, care reuşeşte să privească şi să treacă cu detaşare peste sfârşitul carierei sale universitare. Scriitorul surprinde ipocrizia mediului academic ( vezi atitudinea membrilor consiliului de disciplină al universităţii)  şi nu îşi poate ascunde, în vizunea noastră, pornirile şovine : prostituata de lux este musulmană, iar violatorii fetei sale sunt negrii. Celor care vor citi romanul, le sugerez  să reflecteze asupra personajului Lucy: este cel mai lucid şi conştient personaj pe care l-am întâlnit în romanele pe care le-am citit, în ultimii ani. Acceptând drama prin care a trecut, ştie că aceasta este consecinţa urii pe care colonialismul şi apertheid-ul a creat-o în rândul băştinaşilor.
 Este un roman care trebuie citit la orice vârsta, pentru că mesajul lui este clar: niciodată nu eşti prea bătrân ca să îţi înveţi lecţia şi poţi fi pedepsit oricând pentru orice greşeală. Important este ce şi cât  înveţi din lecţie.
Pe curând,
Earnest