duminică, 31 martie 2013

DE CE SUNT EU EUROSCEPTIC?


Eu, Earnest, sunt unul dintre milioanele de romani care s-au bucurat de caderea lui Ceausescu, pentru ca regimul de austeritate era de nesuportat. Insa, tot eu, cetatean onest, nu m-am bucurat cand s-a desfiintat CAER-ul, pentru ca ma intrebam, daca vom mai putea vinde ceva sau doar vom cumpara, devenind piata de desfacere pentru altii. Stiam ca va dura pana cand vom intra pe piata, pe atunci stapanita de Piata Comuna, devenita Uniunea Europeana, si imi spuneam, pe buna dreptate, ca in viitor nu vom mai avea ce vinde. De aceea, nu am fost un sustinator al intrarii tarii mele in U.E, pentru ca mie nu imi aducea niciun beneficiu si in viziunea mea, nici poporului roman. M-am revoltat si ma revolta inca sintagma " am intrat in Europa", ca si cum am fi fost in Patagonia, nu in Europa a carei civilizatie si cultura au aparut prima data, in spatiul din care face parte si tara mea. Popoarele, creatoare a civilizatiei occidentale, mostenesc inca gena migratiei cuceritoare a stramosilor lor si ciclic pornesc sa cucereasca, in dreapta si in stanga, peste mari, oceane si tari, inoculand tuturor ideea ca ei sunt marii civilizatori si ca ei detin cheia bunastarii si a democratiei ( vezi doctrina Kipling).
Stamosii nostri au intuit spiritul occidentalilor de supravietuire, pe spinarea altora. Primul a fost Stefan cel Mare si Sfant, care le arata Papei si Senatului venetian rolul nostru in apararea crestinatatii, numind Moldova "poarta crestinatatii", urmat de fiul lui, Petru Rares, care intr-o scrisoare, isi striga revolta: "\pe noi, crestinii ne-au dat paganilor"( si o vor mai face occidentalii, a doua oara, la Paris, in anul 1947). In anul 1529, un boier muntean ii spunea unui agent diplomatic austriac: "Sa-i fereasca Dumnezeu pe apuseni de a cadea in acea robie in care am cazut noi". Dumnezeu i-a ferit, tot datorita "fraierilor" care au aparat Occidentul, care acum este "calcat" si in curand va fi "inghitit" de toti cei care au fost jefuiti si marginalizati de Puterea occidentala ( vezi disperarea germanilor, englezilor, dar mai alea a francezilor, care se vad in curand o tara araba si musulmana). Domnitorii nostri si apoi politicienii epocii moderne au fost mai intelepti decat actualii si au stiut sa se fereasca de capcana occidentala sau au constientizat-o si au avut curajul sa se manifeste. In negocieri, au pus conditii: Mihai Viteazul in tratatul cu Rudolf II si Dimitrie Cantemir in acel cu Petru I au pus pe primul loc independenta tarii si apoi succesiunea la tron a urmasilor lor, iar in 1916, prin tratatul de aderare la Antanta, a fost pusa independenta si unirea Transilvaniei cu Romania. Acestea sunt doar cateva exemple. Au fost insa si momente de lasitate, ceea ce il face pe un boier roman sa se intrebe cu naduf, in anul 1821, in fata lui Laurencon: "Cand vom fi oare noi insine?', intrebare valabila si astazi. Valabile sunt si cuvintele pe care i le adresa Costache Negri lui Cuza, in anul 1861, cand acesta, pentru a doua oara, voia sa abdice, prin care il convingea ca sunt firesti, intr-o perioada de tranzitie, nenorocitele patimi, care se vor potoli cu vremea, incheind: "Dar ce sa faci, este nevoie, se pare, sa trecem prin toate etapele tarilor noi si cu ochii inchisi, sa ne dam cu capul de oprelistile din dreapta si din stanga, pana vom deschide ochii, pana vom putea pasi pe drumul drept, Rabdare". Insa mai elocventa si actuala mi se pare atentionarea facuta in anul 1937, de catre S. Roucek, privind satelizarea tarilor balcanice de catre Germania hitlerista, evidenta astazi, in vorbele si faptele Angelei Merkel.
Si ma intreb, ca un cetatean onest, cine a invins revolutia romana de la 1989? Neocriptocomunistii, neputinta noastra de a gestoina noua realitate sau marii democrati ai lumii occidentale? Pana cand nu voi fla raspunsul, voi ramane eurosceptic.
Pe curand,
Earnest

joi, 28 martie 2013

BEREA IN BACAUL DE ALTADATA

   In timp ce prin tara bantuia gripa si gerul iti strapungea oasele, pe posturile de televiziune se transmitea   o reclama la berea Bergenbier, intr-un  un superb peisaj de iarna. Mi-am amintit de o reteta a stramosilor nostri romani  impotriva tusei, recomandata de medicul Marcellus Empirus: un pahar de  bere fiarta cu sare. Acum, cand iarna nu vrea sa plece, in asteptarea zilelor calduroase, mi-am amintit de gradinile de vara din Bacaul de altadata, unde se bea bere. Acestea erau imprejmuite cu garduri din lemn, construite in romburi, vopsite cu verde, pe care se catara iedera. Mesele erau acoperite cu fete de masa in carouri, scaunele erau din lemn sau din metal si aveau pernute. Pe inserat, aceste gradini erau arhipline. Doamnele beau bere din tap ( denumirea de tap vine de la un celebru berar bucurestean Bock, in limba germana inseamna tap), domnii beau din halba, in timp ce copiii, care alergau printre mese, erau potoliti cu un pahar de sirop natural din visine, cu sifon. Unii dintre ei isi bagau degetele in spuma din halba si tapul de pe masa sau li se permiteau sa guste din spuma. Berea se servea cu alune. Era frumos: doamnele erau imbracate elegant si in timp ce ele ascultau muzica transmisa la difuzor ( Gigi Marga, Roxana Matei, Margareta Paslaru, Ilinca Cerbacev, Luigi Ionescu, Rita Pavone, Adriano Celentano), domnii discutau despre fotbal sau productie. Marcile preferate erau Solca ( aceasta bere a fost produsa pentru prima data de calugarii manastirii de la Solca, ctitorita in 1612 de Stefan Tomsa II, imediat ce si-au organizat obstea.; istoricii spun ca domnitorii nostri aveau grija ca manastirile sa aiba vii, dar Stefan Tomsa II, bautor de bere, a stricat traditia) si Margineni, bere foarte buna la acea vreme. Cronicarul Bacaului , Costache Radu, spune ca marca Margineni a fost produsa in Bacau de catre elvetianul Felix Grivel in anul 1890, care a cumparat fabrica de bere ridicata de germanii Franz si Carol Aiut, in anul 1867. Daca berea germanilor era foarte rea, iar bacauanii nu o prea beau, in schimb apreciau drojdia acestora, berea produsa de Grivel era foarte buna. Tot el a infiintat o gradina de vara pe langa fabrica , foarte frumoasa, unde se consuma doar bere, unde  adeseori nu mai gaseai loc. In acele vremuri, ne informeaza acelasi cronicar, bacauanii preferau si berea Bragadiru. Insa marca Margineni devine una dintre cele mai bune beri din tara, odata cu construirea noii fabrici, prin anii 60 ai secolului trecut, fabrica distrusa, dupa anii 1990, in urma privatizarii. Patronul turc a avut grija ca marca Margineni sa dispara.
   Putini dintre dumneavoastra stiu, ca in judetul Bacau, se producea bere inca din anul 1648. Calugarul catolic Marcus Bandinus ne relateaza ca in acele vremuri, la nord de  la Targu Trotus, in munti, biserica catolica detinea 2 iugare de vii si o caldare mare pentru fierberea berii. La noi, berea s-a obtinut din hamei sau orz. Insa prima bere, produsa in Sumer acum 5000 de ani, era din cereale si smochine. Berea indulcita cu miere era oferita tinerilor casatoriti in cantitate destul de mare, pentru a le ajunge pentru o luna ( de aici expresia "luna de miere"). Berarii erau organizati intr-o bresla, iar primii berarj au fost femeile. Egiptenii, dupa ce au importat sute de ani bere de la sumerieni, au invatat si ei sa faca propria lor bere, care reprezenta o bautura oferita atat zeilor, cat si o bautura-aliment pentru toate categoriile sociale. De la ei, au invatat sa bea si sa produca bere, grecii, de la greci romanii si de la acestia, germanii, care au declarat-o bautura lor nationala. Legea Germana a Puritatii (1521) stabilea ca berea trebuie sa contina doar trei ingrediente: apa, orz, hamei. Astazi, in lume, se face bere si din orez, mazare, cartofi,  bere cu diferite arome si se bea rece sau fiarta cu diferite ingrediente si cu adausuri de coniac, whisky.
Pe curand, Earnest

vineri, 15 martie 2013

CINE SUNT SECUII?

  Am simtit nevoia sa scriu depre secui, pentru ca ma revolta cum este manipulata o etnie mica, de catre o etnie mai mare. Imi este mila de secui, pentru ca isi pierd a doua oara identitatea etnica. Timp de 1000 de ani si-au pastrat identitatea, vorbind limba lor, nu limba maghiara, au supravietuit alaturi de romani, au fost alaturi de ei la greu ( Gh. Doja, Albert Kirally au fost secui), luptand alaturi de ei pentru libertate. Au fost folositi, in Evul Mediu, ca avangarda in armatele maghiare, taranii lor au fost transformati in serbi ( numai cei bogati faceau parte din natiunile privilegiate:sasi, secui, maghiari), iar dupa anul 1867 au fost maghiarizati, fortat. 
Alfabet secuiesc

Secui imbracati in costum popular
 Cine sunt de fapt, secuii?
Daca luam in considerare izvoarele istorice, lingvistice si etnografice, ii consideram de origine turanica, nu indo-europeana, cum incearca sa ne convinga deunazi un "istoric", care se ocupa de minoritatile din Romania. Cronicele latino-maghiare ii socotesc pe secui, "ramasite" ale hunilor, pe care ungurii i-au folosit ca avangarda in lupta impotriva lui Menumorud ( Anonymus, in "Despre faptele ungurilor", "Cronica pictata de la Viena". Aici apar sub numele de sicli, in limba turca insemnand, fugar) . Cronicile apusene medievale au acceptat si si-au insusit acest punct de vedere ( de exemplu, Verancius spunea ca in vremea sa, in secolul al XVI-lea, nimeni nu se indoia de originea lor hunica). Alte cronici vorbesc de originea lor avara, cumana, pecenega ( populatii de origine turanica, de altfel ca si hunii), ori despre originea lor gepida sau mai nou, maghiara ori scita ( indo-europeni, din gruparea iraniana). Istoricii epocii moderne si contemporane au ajuns la concluzia, luand in considerare toate aspectele, ca secuii sunt rezultatul  simbiozei  unor populatii migratoare: huni, avari, pecenegi, cumani, gepizi. Deoarece majoritatea acestor populatii erau de origine turanica (exceptand gepizii, care erau de origine germana), secuii sunt considerati neamuri turanice, ceea ce este evident si in limba lor, pe care, nu cred ca o mai vorbeste astazi vreun secui. In ceea ce priveste alfabetul pe care il foloseau, tot cronicile medievale din secolul al XIII-lea, ale lu Marco si Simon de Geza, ne spun ca secuii, traind alaturi de vlahi, foloseau literele lor. Convietuind mai mult alaturi de romani decat de maghiari, au imprumutat de la ei nu doar alfabetul, ci si planul caselor, motivele geometrice din sculptura in lemn de pe  frumoasele lor porti sau ai stalpilor cerdacului, neuitand sa-si picteze pe ceramica, cu albastru, lalelele ( ceramica turceasca este in general pictata cu albastru, iar laleaua este simbolul Turciei, furat de olandezi, fapt pentru care turcii sunt foarte suparati) sau sa-si picteze lalele pe peretii exteriori ai caselor. Cat despre steagul lor, ce sa mai spun: este albastru si are pe el semiluna si steaua cu 8 colturi. Culoarea albastra si laleaua  identifica  aceasta minoritate si o separa definitiv de maghiari, care au uitat ca in Evul Mediu ii considera o natiune separata de ei. Se folosesc de secui, pentru ambitiile si pretentiile lor teritoriale, unde i-au plasat pe secui ca sa-i pazeasca de tatari, dupa cum i-au plasat pe sasi in Tara Fagarasului si in Tara Barsei, ca sa-i pazeasca de turci.
  Domnule Tokes, lasati-i in pace pe secui si nu ne mai pacaliti pe noi cu militantismul dumneavoastra! Intoarceti-va in biserica si lasati politica in seama laicilor, iar dumneavoastra ocupati-va de cele sfinte!
Pe curand,
Earnest

joi, 7 martie 2013

ROMANCE CELEBRE (V).VIRGINIA ANDREESCU HARET (1894 - 1962)


Palatul Tinerimea Romana

 Doamnele mele, femei frumoase, harnice, inteligente, talentate, iubitoare si iubite ( fiindca asa ar trebui sa fie toate femeile), trebuie sa stiti ca multe dintre dumneavoastra au fost deschizatoare de drumuri, in diferite domenii. De ziua voastra, vreau sa va vorbesc despre prima femeie arhitect din lume, care a profesat, recunoscuta de către Congresul XVI de Istorie a Ştiinţei (Bucureşti, 1981): Virginia Andreescu Haret, o doamna care a avut toate calitatile enumerate mai sus.  A fost nascuta la Bucuresti la 21 iunie 1894, fiind nepoata marelui pictor roman Ion Andreescu. A sustinut bacalaureatul la Liceul "Mihai Viteazul" si la varsta de 18 ani a intrat prima pe lista la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti, urmand in paralel şi Artele Frumoase, terminând studiile în anul 1919. A continuat sa studieze la Roma, unde a participat si la diferite sapaturi arheologice. In anul 1928,  s-a casatorit cu inginerul Spiru Haret, fiul matematecianului, astronomului si renumitului ministru al invatamantului. În perioada 1923–1947, a lucrat ca arhitect inspector în serviciul tehnic al Ministerului Invatamantului, fiind prima femeie arhitect inspector general. In perioada interbelica, a  participat la mai multe congrese internaţionale de arhitectură, ca reprezentantă a României la Paris, Roma, Moscova şi Bruxelles. De numele ei se leagă ridicarea unor clădiri din Capitală, operele sale cele mai importante fiind o serie de blocuri pe Calea Victoriei, printre primele la care s-a folosit betonul armat, Pavilionul Administrativ şi dependinţele subterane ale Aeroportului Băneasa, liceele „Cantemir Vodă”  şi „Gheorghe Şincai”, Palatul Tinerimea Romana (  S + P + 7 E) , Biserica "Sfanta Treime" - Ghencea din Bucuresti, Institutul Medical din Bucuresti, Cinematograful "Parc" din Govora (fostul Cazino), precum şi unele vile particulare, între care şi Casa Haret. Operele Virginiei Andreescu Haret sunt realizate in stilul neoromanesc, unul dintre cele mai frumoase si surprinzatoare stiluri arhitectonice europene create in perioada premergatoare Belle Epoque. Acest stil reprezinta o imbinare de elemente bizantine, teme renascentiste italiene, armonios imbinate cu elemente etnografice romanesti, care dau originalitate si frumusete acestui stil. Insa Virginia Andreescu Haret a adus acestui stil, elemente de modernism. De asemenea, a realiza numeroase  acuarele care au devenit parte din colectia Bibliotecii Academiei Romane.
 Dragele meme doamne, Virginia Andreescu Haret este una dintre numeroasele romance, care conving ca si femeile frumoase sunt inteligente.
Va doresc de ziua voastra sa aveti parte de tot ce este frumos si trainic, sa va bucurati in fiecare clipa ca ati prins in viata acea clipa!
La multi ani!
Earnest