miercuri, 30 noiembrie 2016

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (XXI). IOCAN

  De data aceasta, vă recomand o revistă de proză scurtă, singura din România, cu titlul simbolic "Iocan", ducându-ne cu gândul la Poiana lui Iocan, din "Moromeții" lui Marin Preda. Numărul 2 al revistei a fost lansat în acestă lună, la București, la Cărturești, bucurându-se, ca și primul, de un mare succes în rândul cititorilor de proză scurtă,  având în vedere faptul că editura a trebuit să scoată a doua ediție a acestui număr. "Iocan" a apărut din inițiativa unor personalități literare: Cristian Teodorescu, Florin Iaru și Marius Chivu. Această revistă, cu reguli stricte de selectare, este deschisă atât scriitorilor consacrați ai prozei scurte, cât și debutanților,  confirmând "că proza scurtă românească renaște sau, mai exact zis, se trezește cu succes dintr-un somn de pe urma căruia i se prezisese decesul", conform spuselor lui Cristian Teodorescu în "Ce facem în numărul doi?"
 Numărul 2 este ilustrat cu fotografiile cunoscutului fotograf băimărean Cosmin Bumbuț, câștigător al locului I, în anul 2015, la Londra, la Sony World Photography- categoria Arhitectură. În acest număr , sunt publicate, pe lângă povestirile cunoscuților prozatori americani și români,  Wiliam Soroyan, Michael Cunningham, Ioan Groșan, Dan Lungu, Marian Ilea, A.G. Romila, Bogdan-Alexandru Stănescu și povestirile unor autori mai puțin cunoscuți: Mircea Pricăjan ( cunoscut mai degrabă ca traducător), Horea Sibișteanu, Andrei Panțu, Anca Vieru, Luiza Popa, Andrei Crăciun, Ioana Șerban, Raluca Nagy.
Lectură plăcută!
Pe curând,
Earnest

joi, 24 noiembrie 2016

EU CU CINE VOTEZ?

 Vecinul meu, acela care este mereu nedumerit, m-a întrebat cu cine votez. I-am răspuns că îi spun cu cine nu votez și el să tragă singur concluzia.
 Așadar, nu  voi vota cu cei care sunt antisistem, pentru că eu cred că instituțiile asigură democrația într-un stat, respectarea drepturilor, ordinea, împiedicând instaurarea anarhiei. Nu voi vota cu cei care spun că nu ne trebuie partide politice, pentru că știu că pluralismul politic este unul dintre principiile  statului  democratic, care nu va permite instaurarea unei dictaturi, chiar dacă aceasta este a societății civile sau a unui ONG. Nu voi vota cu cei susținuți financiar de Soros și cu cei care nu au accesat fonduri europene, pentru că au fost plătiți sau instruiți în această direcție, ca banii destinați României să fie redistribuiți altor state. Nu voi vota cu cei care au profitat de criza economică, luându-mi 25% din salariu, pe care nu i-am simțit în nivelul meu de trai pentru că ar fi fost investiți pentru dezvoltarea acestei țări. Nu voi vota cu cei care nu își iubesc țara, care stau, precum struții, cu capetele în nisip în fața Puterilor, care nu iau atitudine, în mod oficial, în fața acțiunilor de denigrare a acestui popor. Nu voi vota cu cei care ne vând, fără să clipească, pădurile, apele, metalele, pământul și care în curând ne vor vinde și aerul. Nu voi vota cu cei care în campania electorală se manifestă vulgar, care mint, care ne cred proști, încercând să ne manipuleze, promițându-ne că vor face ceea ce nu au făcut niciodată, când au fost la putere, care s-au opus în Parlament unor legi în favoarea poporului, spunând că sunt populiste ( ca și cum Parlamentul nu este votat de popor și el nu ar fi supus voinței populare), ei făcând, acum,  promisiuni populiste. Nu voi vota cu cei care ne sfidează ineligența și bunul simț, cu cei care ne-au trimis specialiștii afară, pentru că nu le-au asisgurat aici un trai decent, cu cei care au închis spitale, care i-au lipsit pe cei bolnavi de medicamente compesate și au spus că pensionarii sunt asistați social. Nu voi vota cu cei care ne-au urat să trăim bine, ei neanganjându-se că alături de noi vor face totul pentru a trăi bine. Nu voi vota cu cei care au strigat "jos corupția", dovedindu-se că ei sunt cei mai mari corupți.
Pe curând,
Earnest

luni, 21 noiembrie 2016

MÂNCĂRURI NAŢIONALE

   Mâncarea naţională este un alt simbol care face parte din identitatea unei naţiuni şi a imaginii de sine.  Profesorul universitar de cultură latino-americană, Jikia Zaner, consideră că este imposibil să alegi un singur fel de mâncare naţională pentru o ţară, pentru că sunt state unde s-au întrepătruns mai multe culturi ( ca de exemplu India, Mexic) sau sunt popoare care au adoptat un fel de mâncare de la alt popor, devenind apoi măncarea lor națională ori state care au o origine comună şi au aceeaşi mâncare naționale ( de exemplu sarmalele pentru  Republica Moldova şi România, ceviche pentru Peru şi Ecuador), trebuindu-se să se adauge şi alte mâncăruri specifice unei regiuni din acel stat, care au devenit naționale, cum ar fi de exemplu, plăcintele moldoveneşti "poale în brâu", simbol naţional pentru România.
 Ne apropiem de ziua naţională a României şi m-am gândit că puţini români ştiu care ne sunt mâncărurile naţionalre, recunoscute pe plan mondial. Cu ani în urmă, am găsit o carte de gastronomie în Franţa, unde erau trecute la brânzeturi, ca fiind specifice românilor: brânza de burduf, caşcavalul şi telemeaua, însă ca mâncare naţională sunt recunoscute brânza cu smântână cu mămăligă şi brânza de burduf ( caşcavalul l-au transformat austriecii în şvaiţer, iar telemeaua au transformat-o grecii în feta) La salate, în acel ghid, era tecută salata de vinete, însă aceasta nu este recunoscută ca mâncare naţională a românilor. Sarmalele din carne de porc, cu puţin orez, sunt declarate a fi mâncarea naţională a românilor din România şi din Republica Moldova, deşi cuvântul este de origine turcească, împrumutat deopotrivă de sârbi şi de greci.Numai că sarmalele nostre sunt altfel decât cele turceşti: le făceau şi dacii, dar fără orez şi fierte în vin. Ca desert, mâncarea naţională a românilor este plăcinta "poale în brâu".
 Având în vedere, că românii au început să călătorească prin alte ţări şi mai ales să petreacă sărbătorile pe alte meridiane, m-am gândit să vă spun câteva feluri de mâncăruri tradiţionale, pe care ar fi bine să le gustaţi, în pauzele dintre  vizita a două muzee sau între cumpărături.
  În Croaţia. este neaparat necesar să gustaţi zagorski strukli, care este un fel de ştrudel cu brânză, dar care este fiert înainte de a fi pus la copt şi se serveşte cu smântână. Aici puteţi încerca şi tocana istriană,  pe care şi-o revendică şi slovenii, cât şi italienii din Trieste, care are ca ingredinte: fasolea, varza acră, cartofii, sunca, costițele afumate şi usturoiul. La vecinii noştri maghiari. în afară de guylas, pe care  l-am învăţat şă îl facem şi noi, puteţi mânca lecso, care este o combinaţie de ardei, ceapă, roşii, untură, boia şi usturoi. Lecso îl puteţi mânca, de asemenea, şi în Cehia sau Austria. La bulgari vă puteţi desfăta cu baniţa, celebra lor plăcintă, făcută ca o învârtită, cu brânză de vaci, ouă şi iaurt sau cu Bob Chorba, o supă de fasole, cu ceapă, morcovi şi mentă. În Belorusia mâncaţi draniki,celebrele lor clătite din cartofi, care pot fi consumate ca desert cu sos de mere şi zahăr sau ca aperitiv, cu usturoi, ceapă, cimbru. În Rusia, pe lângă kasha, trebuie neapărat să mâncaţi piroşka, acele plăcinte minunate umplute fie cu carne tocată, somon sau cu varză ori ciuperci. În Polonia ,zurek-ul este  supa lor tradiţională: în acritul din făină de secară se fierb cârnaţii afumaţi şi cu şunca, servindu-se în ulcele din pâine. La ucraineni, serviţi cu încredere borşul  din sfeclă, făcut şi la noi în Moldova, dres cu smântână. Dacă mergeţi în Franţa, în afară de clătite şi madelin, francezii se laudă cu pot- au -feu, făcut din carne de vită cu legume: ceapă, morcovi, napi, praz, ţelină. Portughezii sunt mândrii de al lor bacalhau, o mâncare delicioasă din cod cu smântână, după cum islandezii cu hakari, o mâncare din rechin. Dacă tot suntem la peşte şi veţi prefera Asia, în Malaezia veţi putea mânca nasi lemak preparat din hamsii, castraveţi şi alte legume, ou fiert, orez fiert în lapte de cocos,  curry de miel şi un sos picant, iar în Japonia sushi. De asemenea, aici puteţi mânca. cu poftă sau fără poftă, depinde de gusturi, ramen, supa pe care o servesc obligatoriu în noaptea de Anul Nou.În Egipt, puteţi mânca pe strada acele felafel, biluţe prăjite, calde, preparate din năut sau fasole, iar la vecinii lor algerieni nu va lipsi cuşcuş-ul, alături de orice fel de mâncare. În ţările Americii Latine, toate restaurantele se mândresc cu nacional plato cu mâncăruri tradiţionale din carne cu garnituri de rădăcinoase şi banane..
 Eu vă doresc călătorii frumoase şi poftă bună!
Pe curând, 
Earnest

marți, 8 noiembrie 2016

DESPRE ROMÂNII "SLAB INSTRUIȚI"

 Aseară, l-am auzit pe jurnalistul, analistul politic și formatorul de opinii, Bogdan Chiriac, afirmând că în ultimii 30 de ani, românii au fost slab instruiți, de aceea , ei au opinii de stânga.
 Domnule Chiriac, să fim corecți: în majoritate, cei tineri ("instruiți slab" în ultimii 30 de ani) nu au opinii de stânga, deci e un nonsens ceea ce dumneavoastră ați afirmat. Țin să menționez, că în ultimii 30 de ani, școala, un important factor în educația și în instrucția copiilor și  tinerilor, și-a făcut treaba, dar cei care împiedică mult educarea și instrucția sunt unii reprezentanți din mass-media, care oferă de 26 de ani, în numele libertății presei, reviste frumos colorate, cu articole " fără substanță",  despre diferite VIP-uri, informații privind scandaluri amoroase etc,, emisiuni cu personaje, care vin în fața telespectatorilor, vorbindu-ne despre una, despre alta, în timp ce mestecă gumă, cu ochelari de soare și șepci puse invers, cu pantaloni flenduriți. Aceste personaje reprezintă modele pentru tânara generația și conversațiile lor, fără noimă, sunt clișee pe care, tineretul nostru le vor folosi în conversațiile lor. Astfel de reviste și emisiuni  le-au distrus tinerilor gustul pentru literatură bună și pentru un spectacol de calitate, interesul pentru învățătura și  pentru cultură, cultivându-le vulgaritatea, grosolănia și superficialitatea.
Ce să mai spunem despre facebook-iștii manipulatori, care se folosesc de cei "instruiți slab" sau de politicienii, care cred că toți cetățenii acestei țări sunt "instruiți slab"?! ( Deunăzi, la adunarea de prezentare a candidaților și a progemului, liberalii au folosit melodia din "Ultimul mohican". Aceasta nu înseamnă că organizatorii s-au gândit că tineretul frumos și liber este slab instruit și incult? Nu este un dispreț față de alegătorii lor? Care politician cu judecată la cap și-ar pune ca fond muzical, într-o adunare care a avut ca slogan INAINTE, un cântec care să sugereze sfârșitul? Ar face-o doar un politician, care îi crede pe alegătorii lui, niște neinstruiți, ușor de manipulat!). 
Este adevărat, că o parte dintre generațiile tinere sunt "instruite slab". Fără să fiu adeptul teoriei conspirației, consider că așa se vrea, nu numai în România, ci în întreaga lume. Diferența este că noi recunoaștem acest lucru, în timp ce occidentalii ascund acest fenomen. Educația și instrucția este scăpată demult de sub control și este greu să se corecteze ceea ce s-a distrus cu atâta entuziasm, în numele democrației și a libertății!
Eu sunt optimist și sper că adevăratele valori își vor recăpăta locul cuvenit în societatea aflată în permanentă schimbare!
Pe curând,
Earnest