marți, 20 octombrie 2009

ROMANIA PUSA LA ZID



Ma hotarasem sa nu mai scriu absolut nimic din ce se intampla in tara, ci sa va incant cu tot ce este frumos la noi si sa va amintesc de personalitaţi care au fost uitate si care au facut si au lasat ceva in istoria si cultura noastra. Dar vremurile si mai ales oamenii nu ma lasa. Nu pot si nu putem trai in turnul nostru de fildes!
Ce ma nemultumeste acum? Faptul ca tara mea este pusa la zid de persoane care ar trebui sa stea la ei acasa, decat sa apara pe ecrane si sa ne otraveasca sufletele. De exemplu, deunazi, Badea, un complexat (de ce este complexat?- de cum arata; l-ati vazut vreodata? Este mic, cracanat si verzuliu la fata, insa el comenteaza tot timpul fizicul altora), vorbea cu atata ura despre tara lui, îndemna pe oameni sa nu mearga la vot. Era nemultumit de tot ce misca in tara asta! Nu pot sa spun ca in multe privinte nu are dreptate, dar are prea multa ura si ranchiuna.Era revoltat odata ca face prea mult de la Sinaia la Bucuresti, pentru ca nu avem autostrazi. Eu ma intreb, cate accidente vor fi pe autostrazi? Aglomeratie este si pe autostrazile europene si se sta la coada destul de mult la barierele de taxare. Lumea mai circula si cu trenul in weekend. Imaginati-va, ce s-ar întampla intr- o seara de vineri in Londra, cand doar 1% dintre londonezi ar pleca cu masinile. La noi toti circula cu masina si daca se poate, fiecare membru al familiei cu propria masina! În alta zi, Bendeac le dadea dreptate italienilor, care s-au saturat de hotii, violatorii de romani. Dar romanilor, cine le da dreptate cand pedofilii englezi le batjocoresc copiii, cand militarii americani le omoara artistii, cand companiile straine, care ne-au cumparat societatile comerciale, le inchid sau isi bat joc de munca muncitorilor, platindu-i la limita de existenţă? Intr-o dimineata, spunea Monica Anghel ca o ascultatoare ar fi zis ca mai bine ne-ar conduce un presedinte german si un guvern german, ca asa ne-ar fi si noua bine. Dar eu va intreb,dragi cititori onesti, resursele noastre petroliere, de gaz si cele electrice nu au fost cumparate de straini?Avem oare prestari de servicii mai bune? Din contra, mai rele, mai scumpe. La noi nu respecta regulile pe care le respecta la ei. Si atunci, de ce ne punem singuri la zid si de ce vrem sa fim sclavi la noi in tara? Pentru ca ne este lene sa mergem la vot sau ca ne lasam manipulati de toti demagogii?
Nu suntem nici mai buni si nici mai rai decat altii, doar mai dezorientati si mai inconsecventi. Ne place sa ne balacim in barfe si mahalagisme, ne bucuram cand cineva mai destept si mai bun decat noi este acuzat de lucruri pe care nu le-a facut, numai pentru ca este incomod si constituie un pericol pentru mediocri. Uitati-va cum circula pe internet informatii mincinoase despre Iohannis, referitoare la vanzarea de copii pentru organe, dar nimeni nu ne informeaza despre domnul Croitoru si recomandarea falsa de la Carlo Ponti pe care o vantura in timpul guvernarii Nastase, prin ministere, despre faptul ca trebuia sa dai spaga lui Pogea ca sa poti cumpara marmura, ca tiparirea bacnotelor de plastic este mai costisitoare de 10 ori decat cele de hartie, dar se face la firma fiicei lui Magureanu si multe alte informatii despre persoane, care deocamdata nu sunt incomode pentru alte persoane.
Pe curand,
Earnest

duminică, 11 octombrie 2009

PERSONALITATI NESTIUTE SAU UITATE(III). Grigore Tamblac


Nume celebru in istoria culturii sud-est europene, orator bisericesc, diplomat, primul scriitor roman, mitropolit al Kievului, Grigore Tamblac a ramas in multe privinte, in ciuda marii sale popularitati din vremea sa, inca un necunoscut.

Asupra originii sale s-au exprimat cateva pareri: este de origine bulgar, este aroman, este roman din Tarnovul Bulgariei, roman asa cum probeaza etimologia cuvantului Sam si Vlahu (Blahu).
Grigore Tamblac s-a nascut in anul 1367 la Tarnovo si a murit in perioada cuprinsa intre anii 1419-1420 la Kiev. Tatal sau era fratele lui Kiprian, Mitropolitul Kievului. Acest fapt, i-a influentat cariera. Il intalnim in actele Patriarhiei de la Constantinopol drept calugar in cercurile patriarhului. In aceasta calitate este trimis in anul 1401 in misiune la Suceava, impreuna cu diaconul Manuel, cu scrisoarea patriarhala de recunoastere a Mitropolitului Moldovei, Iosif, ruda de a lui Alexandru cel Bun. Erau vremuri grele pentru ortodoxie: cazuse statul bulgar sub turci, in anul 1400 fusese asediat Constantinopolul, iar Lituania catolica avea pretentie asupra Rusiei Kievene. Dupa incheierea misiunii, Manuel de intoarce la Constantinopol, iar Grigore Tamblac ramane in Moldova pana in anul 1414, cand va urma unchiului sau, la scaunul mitropolitan al Kievului. In Moldova primeste titlul de presviter al Marii Biserici Moldo-vlahe, este monah predicator al Bisericii Moldovei, incepand cu anul 1402 (va predica in biserica mitropolitana Mereuti), activeaza, alaturi de Mitropolitiul Iosif si alti eruditi ai epocii, la celebra Academie Domneasca de la Suceava. In aceasta perioada scrie
in limbile greaca si slavona "Viata Sfantului cel Nou de la Suceava" (pastrate in copiile facute de Grigore Uric, alta personalitate din vremea lui Alexandru cel Bun, cel care conducea prima scoala de miniatura din S-Estul Europei de la Manastirea Neamt), textul si muzica cratimei Sfantul Ion cel Nou de la Suceava si predicele in limba romana, din care s-au pastrat 17. Predicile lui exprima o idee curenta in vremea respectiva: groaza de islamism si dragostea pentru traditie. Aceasi idee o va exprima si in cuvantarea sa de la Sinodul conciliarist din 1414-1416 de la Konstantz, in landul Baden. Moldova si Muntenia figureaza pentru prima data la o conferinta internationala, fiind reprezentate de Grigore Tamblac, care intre timp a fost ales Mitropolit al Kievului de Sinodul de la Novgorod. La Konstantz, Grigore Tamblac a sosit abia in ianuarie 1416, ca trimis al Constantinopolui si a fost primit cu mare respect. Avea oare misiunea, venita si din partea imparatului, pentru a reraliza unirea celor doua biserici, ca forma de lupta impotriva expansiunii islamului in Europa, dupa cum relateaza in jurnalul sau, cardinalul Filastre? Din cuvantarea sa, formulata intr-un adevarat stil diplomatic, se evidentiaza lupta sa pentru unitatea popoarelor impotriva pericolului musulman. In final il atentioneaza pe Papa MartinV : " Fie dar sa nadajduim, prea fericite parinte, ca sfintia voastra a aratat sinceritate si nu va rabda mai departe ca atatea popoare sa fie despartite de altele". Nu stim cata sinceritate a aratat papa, dar stim ca popoarele din aceasta parte a Europei si-au aparat singure credinta si au reusit sa stopeze expansiunea musulmana.
Pe curand,
Earnest

marți, 6 octombrie 2009

MONUMENTE DIN PATRIMONIUL UNESCO (I). CETATEA TARANEASCA DE LA BIERTAN

Barbacana
Amvon, sculptor Ulrich din Brasov

Romanii si minoritatile conlocuitoare, care au trait in spatiul romanesc, au creat valori culturale inestimabile, parte dintre ele fiind originale si unicate in lume, ceea ce a constituit un important criteriu de intrarea lor in patrimoniul universal al culturii. Printre aceste valori se afla: bisericile pictate din nordul Moldovei, bisericile din lemn din Maramures, centrul istoric al Sighisoarei, cetatile taranesti din Transilvania, Manastirea Hurezu, Cetatile dacice din Muntii Orastie, in total 31 de monumente de arhitectura. Putini romani cunosc toate aceste valori si au avut curiozitatea sa le viziteze . Astazi va voi trezi interesul pentru cetatea taraneasca de la Biertan, cea mai impresionanta dintre cele 7 astfel de cetati patronate de UNESCO. Cetatile taranesti din Transilvania, preluate si reconstruite de catre sasi, includ biserici si sunt unicate in lume. In spatiul Saxoniei sau Belgiei, de unde au fost colonizati sasii, nu sunt asftel de cetati. Ei au preluat aceste cetati de la romani si le-au dat forma actuala, mentinandu-le si rolul lor de refugiu, in mometele atacurilor tatarilor si turcilor.
Loacalitatea Biertan, atestata documentar in anul 1283, era una dintre cele 3 mari localitati din sudul Podisului Transilvaniei, la mare concurenta cu Mediasul. Intre anii 1572 si 1867, Biertanul a devenit centrul spiritual si politic al sasilor, prin stabilirea aici a sediului Episcopiei Evanghelice. Localitatea este dominata de cetatea taraneasca, situata in mijlocul comunei, pe o colina. Te impresioneaza prin armonie si echilibru, prin imbinarea elementelor goticului tarziu cu cele renascentiste. Cetatea, construita intre secolele 15-16, este inconjutata de 3 randuri de ziduri si are 4 turnuri, ceea ce arata ca avea drept de judecata. Biserica, de tip biserica-hala, cu 3 nave boltite in retea, a fost construita intre anii 1492-1516 (pe locul alteia mai vechi), fiind in mare parte opera lui Andreas Lapicida. In biseirca se afla o colectie de covoare persaane , frumoase strane renascentiste cu intarsii lucrate de Johannes Reymut din Sigisoara . Amvonul din piatra, decorat cu reliefuri inspirate din ciclul patimilor, este una dintre cele mai importante opre de sculptura transilvaneana, din faza de trecere de la gotic la Renastere si este atribuit lui Ulrich din Brasov. In turnul catolicilor este o capela cu pictura murala , iar in turnul-mausoleu se pastreaza pietrele funerare ale episcopilor evanghelici, valoroase fiind cele ale sculptorului Elia Nicolai.
In Biertan, mai puteti vedea: monumentul din parculet, care indica locul unde a fost descoperit cel mai vechi donariu crestin din Transilvania, cu ninscriptia: "Ego, Zenovius, votum possui", alte cladiri, care isi pastraza destinatia de acum 400 de ani, contemporane cu cetatea: Scoala Confesionala Evanghelica, Orfelinatul Evanghelic, Primaria, Sala Consiliului, ansamblul parohial, farmacia, hanul.
Sper, ca in drumul vostru dintre Medias si Sighisoara, sa va abateti spre Biertan si va garantez ca nu o sa regretati, pentru ca Biertanul este o asezare care dovedeste o buna convietuire intre romani, sasi si rromi. Probabil o sa va deranjeze dezordinea din centru si va veti revolta ca administratia locala nu stie sa gospodareasca comuna, care castiga foatre multi bani din turism. Este inca o dovada ca nu stim sa profitam de ceea ce ne-au lasat stramosii, drept mostenire.
Pe curand, Earnest