luni, 30 iunie 2014

HARABABURĂ ÎN BACĂU

  Niciodată nu a fost atâta dezordine în urbe!
 A fost începută, acum vreo două luni, a doua etapă de realizare a trotuarelor şi a parcărilor. Jale mare, pentru că harababura a atins cote maxime! Mă întreb, ce au învăţat drumarii în facultate la celebrul curs Organizarea de şantier? Plimbaţi-vă (dacă aveţi pe unde) pe strada 9 Mai de la intersecţia cu bulevardul Unirii până la intersectia cu străzile Mioriţei şi Ştefan cel Mare sau pe strada Mioriţei şi veţi înţelege cât sunt de neajutoraţi coordonatorii lucrărilor, datorită neputinţei lor de a se organiza. Au început să demonteze vechile pavele, fără noimă:căte o parcelă din loc în loc, în alte părţi au spart asfaltul,  pe mijlocul trotuarelor au plasat câte o movilă de nisip, prin parcările demontate sau pe trotuare au pus în dezordine pachete de pavele. Se lucrează câte două zile, după care se face pauză trei sau patru zile. Nu-i interesează că nu ai pe unde trece, că nu ai cum intra în părcări! Ar trebui Primăria să ne doteze cu aripi, pentru a zbura până la serviciu. Cât despre calitatea lucrărilor, ce să mai vorbim! În jurul gurilor de canal au fost lăsate pavele, pentru că meseriaşii nu se pricep cum să le pună, trotuarul realizat este pe alocuri denivelat ( am aflat astăzi că lucrările au fost câştigate de firme din alte judeţe şi probabil lucrează şi ei cu zilieri. Nu au fost găsite suficiente firme galbene în Bacău?)
  Harabaură mare este , de asemenea, şi dimineaţa pe la sensurile giratorii, care ar trebui să fluidizeze circulaţia! Mă întreb, afacerea cui a fost plasarea monstruozităţior de construcţii, care ar fi vrut să înfrumuseţeze sensurile giratorii şi câţi bani au costat? Îmi relata un drumar cu experienţă, că pe vremea lui, primul lucru pe care îl învăţau la facultate era acela că în centrul oraşelor, la ieşirea din pasaje şi la capătul podurilor, nu se plasează sensuri giratorii. Dar la noi se poate, pentru că trebuie să dovedim că mai este şi astăzi valabilă zicala:"Ţi-ai găsit Bacăul"!
   Însă cea mai grozavă realizare a drumarilor este pista de biciclişti de pe Calea Mărăşeşti, care se opreşte înr-un stâlp. Mă uitam şi nu-mi venea să cred ceea ce vedeam. Astfel de imagini, am văzut destule pe Internet, dar nu am crezut că voi avea vreodată fericirea să văd în original, aşa ceva în urbea mea! Sunt un om fericit şi încerc în fiecare zi, înainte de a pleca la serviciu, să mă încarc pozitiv, să -mi spun cât este de frumoasa viaţa şi cât de multe lucruri neprevăzute mă întâmpină zilnic în urbe.
Pe curând,
Earnest
  

duminică, 22 iunie 2014

FAMILIA BRÂNCOVEANU (VI). DOMNIŢA STANCA A VĂZUT SFÂRŞITUL DOMNIEI

Domniţa Stanca (1676-1714)
   Sunt oameni cărora li se arată în vis sau pur şi simplu văd ceea ce va fi în viitor. Unora li se arată toate acestea mereu, altora li se arată doar înainte de a muri. Alţi oameni înterpretează diferite semne ( despre o parte dintre ele v-am relatat în articolele "Despre superstiţii").
  În "Condica Veliţilor Bo­eri“, ni se relatează că domniţa Stanca, fiica cea mai mare a lui Constantin Brâncoveanu, văduva lui Radu, fiul ultimului domnitor muşatin, Ilie Alexandru, a căzut bolnavă în luna ianuarie 1714. Înainte de a muri, în fierbinţelele bolii, le-a strigat pe surorile ei şi pe mama sa, doamna Maria, spunându-le că vede pe pereţii camerei o ceată de turci, luându-l pe tatăl ei în lanţuri şi ducându-l la Constantinopol. Înnebunită de durere şi speriată, doamna Maria a încercat în zadar să o liniştească, dar domniţa Stanca nu a încetat să strige ceea ce vedea, până când şi-a dat sfărşitul.
  A fost înmormântată la Mitropolie. La întoarcere de la inmormântare, la intrarea pe poarta palatului, unde se afla o cruce care amintea de asasinarea de către seimeni, în anul 1655, a lui Papa,  fiul lui Preda Brâncoveanu, o găină speriată a început să bată din aripi şi drept în faţa acestei cruci, a zburat în braţele domnitorului. Italianul Del Chiaro, secretarul lui Constantin Brâncoveanu, socotit un mare superstiţios, a consemnat : "Acest semn fu atribuit unei iminente nenorociri, căci întâmplările cele mai neînsemnate sunt tainicele urmări ale soartei".
  Şi nemorocirea a venit în martie, când în Marţea din Săptămâna Patimilor, pe la vremea chindiei, când oamenii se întorceau de la Denii, Mustafa Aga îşi făcea intrarea la Palatul Domnesc cu firman de mazilire...
Pe curând,
Earnest

marți, 10 iunie 2014

ESTE MORAL SĂ ... ?

Dacă nu funcţionează verdele nu avem judecăţi morale.
" Morala are regulile ei, din care oamenii decăzuţi încearcă să facă să ţâşnească asupra celor mai nobile persoane noroiul în care se îneacă ei. 
                                          (Honore de Balzac)

... demitizezi valorile trecute şi să distrugi valorile prezente?
... spui campioanei campioanelor mondiale feminine ( tu, un terchea-berchea, care toată viaţa ai câştigat bani pălăvrăgind despre una despre alta, după principiile şi opiniilor celor care te plătesc), celei care a făcut cunoscut numele României pe cele 5 comtinente ale Pământului,  că îi dai un şut în fund?
... comsideri că a fi ţăran este înjositor? Un alt terchea-berchea, care nici el nu a muncit niciodată, făcea comentarii răutăcioase la adresa campioanei noastre la tenis şi asupra altor valori ale sportului românesc.
... consideri că a fi român nu este o mândrie şi că nu trebuie să te lauzi cu acest lucru? Poate pentru tine,un oarecare, nu este nicio mândrie că eşti om, pentru că nu ai nimic omenesc în tine!
... spui despre o persoana care a primit mai multe voturi decât un partid că este un actoraş de mâna a doua, deşi acel "actoraş" a jucat pe  marele scene ale lumii?
... spui despre trecutul istoric al poporului tău, despre valorile acestui popor numai răutăţi, tu care  te-ai remarcat în viaţă doar cu veninul, răutăţile şi frustrările tale pe care ţi le expui ca mare eseist?
... uiţi principiile, legământul, promisiunile făcute celor din jur, să-i trădezi pe cei cu care te-ai aliat, jignindu-i pe semenii tăi, prin atitudini, crezând că aceştia sunt uşor de manipulat sau că şi-au pierdut memoria?
... promovezi nonvalorile, să-ţi baţi joc de acest popor, care aşteaptă de la voi calea cea dreaptă?
        Întrebările ar putea continua, pentru că sunt atâtea fapte ale acelor  formatori de opinii sau  politicieni, care sunt plătiţi de noi toţi ( chiar şi banii privaţi tot  de la noi provin, cei ce suntem consumatori de utilităţi, servicii şi de bunuri materiale şi spirituale). Însă toţi aceşti culpabili de imoralitate civică nu ştiu că moralitatea este o caracteristică a omului, iar judecăţi au doar cei unde lobii cerebelului sunt activi ( în imagine lobul cu verde trebuie să fie  activ ca să ai judecăţi morale).  Probabil, ei nu se consideră oameni sau sunt oameni, care trebuie trataţi, pentru a activa lobul respectiv, pentru a avea o judecată morală).
Pe curând, 
Earnest.






vineri, 6 iunie 2014

PERSONALITĂŢI NEŞTIUTE SAU UITATE (XI).TEODOR BURADA (1839-1923)

"Geniul poporului român este mai mare şi mai puternic decât orice geniu individual" .(Teodor Burada)


    Teodor Burada a fost născut la 3 octombrie 1837 la Iaşi, într-o epocă în care intelectualii noştri aveau o formaţie enciclopedică, abordând o sumedenie de domenii ştiinţifice şi artistice, fiind fiul vornicului Teodor (Tudorache) Burada, dar şi remarcabil psalt, profesor de chitară şi pian şi al Mariei, născută Isăcescu, femeie cultă cu alese calităţi pedagogice, stăpânind la perfecţie limbile franceză, greacă , rusă, prima femeie traducătoare de teatru din Moldova. Teodor şi Maria au înfiinţat în Iaşi un pension pentru "nobilele demoasele", o şcoală pentru copiii ţiganilor robi şi a săracilor din Sărărie, un cor bărbătesc la Biserica "Sfinţii Atanasie şi Chiril", un salon de muzică clasică deschis melomanilor şi profesioniştilor.
     Crescut într-o atmosferă artistică,  în casa de pe strada Sărărie nr. 121, Teodor Burada a îmbrăţişat cariera de profesor violonist, compozitor, muzicolog, folclorist, dar şi aceea de jurist, arheolog, istoric, lingvist, muzeograf, literat. A scris numeroase studii din diferite domenii: 36 de muzicologie, istoria muzicii româneşti şi universale, lexicografie muzicală, 44 de folclor, etnografie, etnologie, 9 de metode şi manuale de muzică, 28 de istorie, arheologie, drept, religie, 23 de literatură şi traduceri şi 13 compoziţii (din creaţia muzicală se detaşează cele patru rapsodii române pentru vioară şi pian, ultima intitulată simbolic "Unirea Românilor", scrisă în atmosfera pregătitoare  desăvârşirii unităţii naţionale (1905), bazată pe melodii româneşti din toate teritoriile locuite de români şi orchestrată de colegul său, Eduard Caudella).
   Studiile elementare le-a făcut în casa părintească, avându-i profesori pe V.A.Urechia pentru limba şi literatura română şi istorie, pe Grigore  Cobălceascu pentru ştiinţele naturale, pe Zarainov pentru limba şi literatura rusă, pe Starke pentru limba şi literatura germană şi desen, pe Foulquier pentru limba şi literatura franceză. A studiat vioara cu Paul Hette, Alexandru Flechtenmacher şi Eduard Hubsch. Primul concert l-a susţinut la vârsta de 15 ani pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, prima traducera a făcut-o la vârsta de 14 ani din limba rusă "Depline anecdote ale lui Balakirev" ( bufonul ţaului Petru I), la vârsta de 21 de ani şi-a încheiat studiile în drept la Iaşi, iar la vîrsta de 24 de ani şi-a încheiat studiile la Paris în drept, în paralel cu cele de la Conservator şi de la Şcoala de Poduri şi Şosele. În perioada studenţiei, a susţinut concerte la Londra, Le Havre, Ostende.
   Întors în ţară s-a afirmat ca unul dintre cei mai pregătiţi jurişti, devenind la 29 de ani Preşedintele Tribunalului din Galaţi. Însă pasiunea sa a rămas muzica, devenind profesor de vioară la conervatorul ieşean. În timpul turneelor sale prin ţară şi străinătate ( a susţinut 150 de concerte, iar majoritatea încasărilor le-a vărsat în scop de binefacere la şcoli, spitale, bătrâni, săraci), făcea cercetări etnografice şi folclorice. A concertat în Turcia, Rusia, Italia, Austria, Sebia, Macedonia, Bulgaria, Croaţia, Dalmaţia, Moravia. A fost primul cercetător al românilor istrieni din Peninsula Histria, a celor din Moravia şi din Insula Veglia ) la sud de Fiume). A călătorit la Muntele Athos, Palestina, Egipt, Siria, cercetând documente şi cărţi din bibliotecile şi arhivele din aceste ţări. A achziţionat instrumente muzicale vechi, pe care le-a donat Muzeului de Antichităţi.
   A pus bazele în ţara noastră a unei noi discipline, muzicologia, este fondatorul Societăţii de Muzică din Iaşi, în anul 1907.
    Deşi provenea dintr-o veche familie de boieri, Teodor Burada a călcat în picioare prejudecăţile clasei sale sociale, oferind generaţiei sale un exemplu de democratism. A fost un mare patriot, iubitor al geniului creator al poporului român.
Pe curând, 
Earnest