marți, 29 aprilie 2014

DESPRE SUPERSTITII (IV). METALELE

Glonţ de argint
Metalele au jucat un anumit rol în practicile vrăjitoreşti şi în superstiţii. Cele mai "curtate" metale sunt aurul, argintul, cuprul, magnetul, fierul.
Aurul reprezintă în alchimie Soarele, este considerat de genul masculin şi a fost apreciat pentru valoarea lui, având influenţe benefice. De aceea, marinarii credeau că nu se puteau ineca, atâta timp cât purtau un cercel de aur ( au fost păstrate multe imagini cu marinari şi piraţi, cu cercel în  ureche).  Pentru pleoape inlamate, există remediul să le freci cu un inel de aur.
Argintul reprezintă în alchimie Luna, este considerat de genul feminin, nu poate fi fermecat dar poate spori puterea amuletelor şi a talismanelor. El aduce noroc, de acea, există obiceiul lipirii de o monedă de argint a părului luat din moţ, la împlinirea vârstei de 1 an. Se crede că singura modalitate de a ucide un vampir este să-l împuşti cu un glonţ de argint,  credinţă perpetuată în industria cinematografică.
Cuprul era considerat un metal vindecator şi de aceea era indicat să se poarte brăţări de cupru în atenuarea durerilor provocate artrită
Fierul  a fost întotdeauna considerat un metal aducător de noroc, mai ales acela provenit din meteoriţi, de aceea, în Antichitate se făceau arme din acest metal, considerându-l un dar al zeilor. Romanii, conform relatării lui Plinius, aveau obiceiul de a pune cuie de sicriu deasupra ferestrelor şi uşilor, pentru a-i feri de spirite rele, obicei pe care-l mai practică şi astăzi românii, dar bătând cuie în tocul uşilor. În unele zone din lume, se pune sub preşul de la uşă un obiect de fier, ca să împiedice vrăjitoarele să intre. Se punea, peste leagănul unui copil nebotezat sau lângă leagăn un obiecte de fier, vătrai sau cuţit, pentru a-l păzi pe prunc de diavol.
Magnetul natural este un minereu de fier magnetizat, utilizat şi în zilele noastre ca amuletă cu puteri magice, pentru a spori dragostea într-un cuplu.  În Evul Mediu, John de Travisa spuneca se poate testa fidelitatea unei soţii, punându-i sub pernă un magnet, atunci când doarme. Dacă este o soţie bună, femeia îşi va îmbrăţişa imediat soţul, iar dacă nu-i este credincioasă, piatra o va face să sară imediat din pat. Despre Alexandru Macedon se spune că le dădea soldaţilor săi câte o bucăţică de magnetit ca să-i apere de spirite rele..
Pe curând,
Earnest








 preşul de la uşa

joi, 24 aprilie 2014

DESPRE FLORI NATIONALE

Bujor românesc
  În multe ţări, au fost alese flori naţionale, ele  fiind specifice ariei geografice  respective, reprezentând  în acelaşi timp anumite simboluri. În România, conform tradiţiei, sunt recunoscute 3 flori naţionale  (doar Italia mai are 3 flori naţionale: cyclamenul, margareta şi crinul), şi anume, bujorul, floarea de măceş şi floarea de colţ, toate fiind specifice şi ariei noastre geografice, ele simbolizând trăsături pe care le găsim în spiritul poporului nostru. Bujorul, una dintre cele mai senzuale flori ,este simbolul onoarei, a bogăţiei, a lumii, a dragostei, floarea de măceş este simbolul feminităţii şi a iubirii, iar floarea de colţ este simbolul speranţei.
Floare de maceş
   În anul 2013, la Conferinţa Internaţională "Agriculture for life", s-a hotărât ca să se aleagă doar o singură floare care să reprezinte simbolul României. Specialiştii nu au ştiut cum de s-a ajuns ca floarea de măceş (tranfafirul câinesc),  o floare frumos mirositoare, să fie floarea naţională a României. De asemenea, au considerat că floarea de colţ este deja declarată ca floare naţională în Austria şi Germania, iar bujorul a fost încă din timpul dinastiei Qing simbolul Chinei, numit "regele grădinii", iar luna a IV-a din calendarul chinezesc îi poartă numele. Deşi comuniştii chinezi au renunţat la bujor, declarând floare de prun ca floare naţională, simbolul luptei revoluţionarilor comunişti, bujorul mai este considerat floarea lor naţională. Aşa că, s-a luat hotărârea ca bujorul românesc, o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei să fie declarat floarea naţională a României.
Foare de colţ
 Noi, românii, nu vrem ca floarea noastră să aparţină ca simbol şi altor ţări, ca trandafirul care este floarea naţională a Angliei, Bulgariei, Greciei, Ungariei, Ecuadorului, Ciprului, Luxemburgului, Slovaciei, Irakului, ori ca orhideea care este floarea naţională a Braziliei, Guatemalei, Hondurasului, Columbiei, Venezuelei, Hong-Kongului, Singaporelui sau laleaua floarea naţională a Turciei, Olandei, Ungariei, Afganistanului, Iranului. Mai sunt flori care sunt simboluri pentru o singură ţară ca: irisul pentru Franţa, irisul negru pentru Iordania, rhodendronul pentru Nepal, cala pentru Etiopia, trifoiul pentru Irlanda, narcisa pentru Ţara Galilor, ciulinul pentru Scoţia, macul albastru pentru Buthan, levănţica pentru Portugalia, liliacul bosniac pentru Bosnia şi Herţegovina, floarea-soarelui pentru Ucraina, floarea de tei pentru Cehia, floarea de in pentru Bielorusia, busuiocul pentru Rusia , dalia pentru Mexic, crizantema pentru Japonia sau lotusul pentru Egipt.
Pe curând,
Earnest

luni, 14 aprilie 2014

FAMILIA BRÂNCOVEANU (IV). CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN TRANSILVANIA

Casa Ancuţei Brâncoveanu din Şcheii Braşovului
Biserica "Sf'ântul Nicolae"
Făgăraş (1697)
Constantin Brâncoveanu a intrat prima oară în contact cu românii din Transilvania la vârsta de 20 de ani, în anul 1674, când a fost trimis de domnitorul Ghica în Şcheii Braşovului să-i aducă în Muntenia pe refugiaţii Pârvu Cantacuzino, vărul său, şi pe ginerele acestuia, Teodor Balş. Mai târziu, va cumpăra aici două case, unde vor locui fiicele sale, Ancuţa şi Bălaşa, împreună cu soţii lor. La Braşov, şi-a comandat pecetea, când a ajuns domnitor şi tot aici s-a refugiat, în anul 1707, când s-a ivit un pericol din partea sultanului, care l-a trimis cu firman de mazilire pe Hasa-aga. După trecerea pericolului, întors în scaunul domnesc, a dat scutiri de bir în Bucureşti, românilor negustori din Braşov, căt şi oierilor care veneau în Muntenia. De asemenea, a solicitat pe meşterii argintari să facă ferecături pentru cărţi şi să împodobească palatul domnesc şi bisericile. Împreună cu mitropoliţii Teoctist şi Antim Ivireanul a încurajat pe români cu scrisori şi cărţi, în lupta împotriva uniaţilor. Cele două fiice ale sale vor face danii Bisericii „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului. Cu daniile lăsate prin testament de către Ancuţa s-a construit paraclisul bisericii, unde se află piatra de mormânt a acesteia. În oraşul Făgăraş, pentru că ortodocşii nu mai aveau biserică datorită faptului că aceasta a ars în urma unui incendiu în anul 1657, domnitorul a ctitorit în anul 1697 Biserica „Sfântul Nicolae”, având ca model Capela palatului domnesc. Pictura a fost executată de zugravii Preda şi Teodosie.  În anul 1723, biserica a fost luată cu forţa de autorităţi şi dată greco-catolicilor. Însă marea ctitorie a lui Brâncoveanu în Transilvania este Mănăstirea Brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, ridicată între anii 1696 şi 1707, pe domeniul aparţinând din anul 1654 lui Preda Brăcoveanu. Arhitectura bisericii mănăstirii se încadrează întru totul în stilul brâncovenesc. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul  în anul 1785, de către generalul Preiss,în timpul răzmerițelor religioase. Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, păstrând în interiorul bisericii pictura originală executată în anul 1766 de zugravii Pană şi Ionaşcu.
Mănăstirea Brâncoveanu,
Sâmbăta de Sus (1696-1707)
  Cu spijinul Mitropolitului Antim Ivireanul, cel care a susţinut prin tipăriturile sale introducerea limbii româneşti în cult, a răspândit cărţi religioase şi „de meditaţie” în Transilvania, ca armă de supavieţuire şi de întărie a ortodoxiei şi a românismului în Transilvania stăpânită de habsburgi.
Pe curând,

Earnest

marți, 8 aprilie 2014

ŞTIAŢI CĂ (XIII)... DESPRE BACĂU (IV)

Biserica Bunavestire
(1820)
... în secolul al XVIII-lea, documentele semnalează în Bacău o fabrică de sticlă şi cristal, care folosea ca materie primă de bază piatra de cuarţ, cioburi de sticlă şi cenuşă?
... pe la 1802 (înainte de a se introduce alfabetul latin), la Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul", preoţii îi învăţau pe elevi să transcrie cuvinte scrise cu alfabet chirilic în alfabet latin?
... în anul 1850 (conform lui Theodor Burada în "Istoria teatrului în Moldova"), din iniţiativa clucerului Alecu Vilmy, a fost înfiinţat  teatrul în Bacău, care şi-a desfăşurat activitatea în casele Mariei Mavromete, născută Sion, prefăcută anume în teatru, cu 2 rănduri de loje, staluri şi galerie?
... primul spital din Bacău a fost întemeiat în anul 1857 datorită boierului căminar Pavalache Cristea, care şi-a lăsat averea, prin testament, pentru construirea   şi întreţinerea spitalului care să poarte numele "Pavel şi Ana Cristea"?
... în anul 1868, H.Margulius înfiinţează prima librărie, în Bacău? Până atunci, cărţile trebuitoare elevilor în şcoli, se aduceau de la Iaşi.
... în secolul al XIX-lea boierii băcăuani jucau la sindrofii "sfichiu" şi "stos", doamnele lor jucau "gajul", negustorii se adunau să joace "calul alb", de-a împăratul", în timp ce mahalagii se întâlneau la clacă?
... în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, erau în Bacău 24 de sinagoci şi doar 6 biserici ortodoxe, 1 biserică catolică şi 1 biserică armenească ridicată în anul 1858?
... în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Bacău s-au înmulţit cofetăriile de la 1 la 6, iar cafenelele de la 1 la 26?
... în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Bacău erau 4 băi publice  (feredeie), care aparţineau comunităţii evreieşti ( la sfîrşitul secolului se închid 2 dintre ele, pentru că erau prost întreţinute)?
... la sfărşitul secolului al XIX-lea, existau în Bacău 1000 de fântâni din care se aprovizionau localnicii şi că primul studiu, privind alimentarea cu apă, a fost făcut în anul 1894?
... pe la 1894, Bacăul era iluminat cu  800 de lămpi de gaz şi că în anul 1902 a fost introdus iluminatul electric? Curentul electric era furnizat la început de 2 maşini cu aburi, de 2 dinamuri de curent continuu, iar în anul 1912 a luat fiinţă Uzina Hidroelectrica de la Gherăieşti.
Pe curând,
Earnest