,,Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul. O naţie fără istorie este un popol încă barbar, şi vai de acel popol care şi-a perdut religia suvenirilor.
În februarie 1791, Samuil Micu a terminat de scris ,, Istoria românilor cu întrebări și răspunsuri” ( rămasă în manuscris) cu scopul de a face educație istorică și politică a poporului, în spiritul ideologiei iluministe a Școlii Ardelene. A fost prima carte de istorie concepută pe metoda dialogului pentru explicarea și propagarea ideilor naționale și a cunoașterii istoriei. Am ales acest exemplu, pentru bobul de cultură, pentru a-i arăta Ministrului Educației că predarea istoriei, încă de acum 200 de ani, nu se făcea prin memorarea unor date, ci prin explicarea fenomenelor istorice, în vederea dezvoltării conștiinței naționale.Am început postarea cu un citat din Nicolae Bălcescu, cu același scop, iar eu nu vreau ca poporul român să devină un popor barbar. Nici măcar istoricii antici greci și romani nu i-au considerat barbari pe strămoșii noștri geto-daci, atunci când le-au cunoscut cultura și civilizația.
( Nicolae Bălcescu)
 |
| Timpul și Spațiul ne trimit la origini |
Se pare că am fost inspirat, în ianuarie, când m-am hotărât să deschid aceste postări legat de istoria și cultura română, pentru că stimabilul domn, care vremelnic este Ministrul Învățământului, a hotărât ca să scoată disciplinele Istorie și Geografie din trunchiul comun al clasei a XII-a. De fapt, a redus și orele de Limba și Literatura Română, de Limba Latină ( nu-i nimic, pentru că o învață copiii din Africa și să nu ne mirăm, când africanii vor domina Lumea, prin pregătirea lor intelectuală). Mai mult, ,,își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască” și decretează, atenționându-ne că va trebui să ne obișnuim cu ideea că, în următorii 5-10 ani, mulți oameni vor avea implantate în creier cipuri, care țin ,,de morala tehnologiei.” În afara cipurilor care vindecă anumite boli ca epilepsia , Parkinson, vor fi cipuri care vor îmbunătăți memoria. Care memorie? Aceea a unei false identități, pentru că memoria identității naționale nu va mai exista. Eu nu înțeleg ce este în mintea liberalilor care ne-au dat trei miniștri ai Învățământului cu mari probleme, fie de inteligență, fie de comportament. Atâta vreme cât profesorii nu pot începe anul școlar fără a face un test psihologic, de ce n-ar trebui să-l facă și miniștrii care-i păstoresc? O ministresă, profesoară de Limba și Literatura Română, nu știa limba română ( să nu uităm de pepsiglas), o alta, ingineră de vapoare, nu înțelegea rostul disciplinei Filosofie în licee, iar actualul nu înțelege rostul mai multor discipline și el, care este doctor în psihologie și supervizor/formator în psihoterapie rațional-emotivă și cognitiv- comportamentală, nu înțelege nici măcar că ar avea nevoie urgentă de consiliere, mai ales, că uită ce a zis cu o zi înainte.
Am făcut o introducere cam lungă și nici nu am pomenit despre furtul coifului și al celor două brățări dacice. Despre acest furt, voi scrie în următoarea postare.
Și acum, bobul de istorie și cultură pentru luna februarie
Pe 25 februarie 1925, Scaunul Arhiepiscopal și Mitropolitan al Ungrovlahiei s-a ridicat la rangul de
Scaun Patriarhal. Cu alte cuvinte, după 1600 de ani de organizare ierarhică a creștinismului din spațiul românesc, s-a înființat Patriarhia României. Însă până la această dată, au fost parcurși niște pași. În adunarea ad hoc din Moldova , care trebuia să hotărască Unirea Moldovei cu Țara Românească, au fost dezbătute multe programe, printre care și programul reformei bisericii propus de Arhimandritul Melchisedec, în ședința din 4 noiembrie 1857. Primul punct al reformei sale era: ,, Recunoașterea neatârnării Bisericii ortodoxe a Răsăritului, din Principatele unite, de orice chiriarhie ( autoritatea superioară a Bisericii, n.n.) păstrându-se însă, unitatea credinței și înțelegerea cu Biserica ecumenică a Răsăritului, în privința dogmelor”. După recunoașterea Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza, pe 11 ianuarie 1865, îi dă Mitropolitului Nifon Rusailă titlul de Mitropolit -Primat (poate să denote autoritate și jurisdicție, n.n.). În anul 1872, s-a înființat Biserica Ortodoxă Română prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și a Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică față de Patriarhia de Constantinopol. Pe 25 aprilie 1885, Patriarhia de Constantinopol a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, iar în anul 1919, Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș și Episcopia Chișinăului și Hotinului s-au integrat în Biserica Ortodoxă Română. Pe 30 decembrie 1919,Sfântul Sinod al B.O.R a hotărât că așa ,, după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria -Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă“. Acum, existau toate condițiile pentru înființarea Patriarhiei României. Pe 1 noiembrie 1925, Miron Cristea a devenit, în calitatea sa de Primat al României, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Prin aceasta, Biserica și Neamul deveneau un întreg și era o recunoaștere care i se dădea Bisericii Ortodoxe Române a rolului pe care l-a avut în apărarea creștinătății, în dezvoltarea limbii române, a învățământului și a luptei naționale.
 |
| București, Ansamblul Patriarhal |
Scaun Patriarhal. Cu alte cuvinte, după 1600 de ani de organizare ierarhică a creștinismului din spațiul românesc, s-a înființat Patriarhia României. Însă până la această dată, au fost parcurși niște pași. În adunarea ad hoc din Moldova , care trebuia să hotărască Unirea Moldovei cu Țara Românească, au fost dezbătute multe programe, printre care și programul reformei bisericii propus de Arhimandritul Melchisedec, în ședința din 4 noiembrie 1857. Primul punct al reformei sale era: ,, Recunoașterea neatârnării Bisericii ortodoxe a Răsăritului, din Principatele unite, de orice chiriarhie ( autoritatea superioară a Bisericii, n.n.) păstrându-se însă, unitatea credinței și înțelegerea cu Biserica ecumenică a Răsăritului, în privința dogmelor”. După recunoașterea Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza, pe 11 ianuarie 1865, îi dă Mitropolitului Nifon Rusailă titlul de Mitropolit -Primat (poate să denote autoritate și jurisdicție, n.n.). În anul 1872, s-a înființat Biserica Ortodoxă Română prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și a Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică față de Patriarhia de Constantinopol. Pe 25 aprilie 1885, Patriarhia de Constantinopol a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, iar în anul 1919, Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș și Episcopia Chișinăului și Hotinului s-au integrat în Biserica Ortodoxă Română. Pe 30 decembrie 1919,Sfântul Sinod al B.O.R a hotărât că așa ,, după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria -Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă“. Acum, existau toate condițiile pentru înființarea Patriarhiei României. Pe 1 noiembrie 1925, Miron Cristea a devenit, în calitatea sa de Primat al României, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Prin aceasta, Biserica și Neamul deveneau un întreg și era o recunoaștere care i se dădea Bisericii Ortodoxe Române a rolului pe care l-a avut în apărarea creștinătății, în dezvoltarea limbii române, a învățământului și a luptei naționale.
 |
| Samuil Micu (1745-1806) |
În februarie 1791, Samuil Micu a terminat de scris ,, Istoria românilor cu întrebări și răspunsuri” ( rămasă în manuscris) cu scopul de a face educație istorică și politică a poporului, în spiritul ideologiei iluministe a Școlii Ardelene. A fost prima carte de istorie concepută pe metoda dialogului pentru explicarea și propagarea ideilor naționale și a cunoașterii istoriei. Am ales acest exemplu, pentru bobul de cultură, pentru a-i arăta Ministrului Educației că predarea istoriei, încă de acum 200 de ani, nu se făcea prin memorarea unor date, ci prin explicarea fenomenelor istorice, în vederea dezvoltării conștiinței naționale.Am început postarea cu un citat din Nicolae Bălcescu, cu același scop, iar eu nu vreau ca poporul român să devină un popor barbar. Nici măcar istoricii antici greci și romani nu i-au considerat barbari pe strămoșii noștri geto-daci, atunci când le-au cunoscut cultura și civilizația.
Pe curând,
Earnest
Pentru sufletul dumneavoastră
https://www.youtube.com/watch?v=9FkGUEWwWxs
,,Iscălitură de lumină”,versuri Ion Lotreanu, muzica Savoy ( Marian Nistor)
