 |
| La Conac |
Fapte mari şi nepieritoare s-au petrecut în Iaşul istoric şi cultural, unde oameni de seamă ai acestui popor au scris istorie. Copoul cu împrejurimile sale au fost martore la toate marile evenimente- de la atacul tătarilor din vremea lui Vasile Lupu, când Copoiul domnitorului ( de unde vine denumirea colinei Copou) a gasit-o pe doamna ţării în scorbura unui copac, fugită din palat pe una dintre galeriile subterane- până în zilele noastre.
Pe două străzi dragi mie, care pornesc din strada Lascar Catargiu, au trecut, au petrecut mari personalităâi ieşene: este vorba de strada Mihail Kogălniceanu şi strada Nicolae Gane.
Strada Mihail Kogălniceanu
 |
| Casa Kogălniceanu |
Înainte de a intra pe strada Kogălniceanu, facem un popas pe strada Bunavestire pentru a intra în Biserica Bunavestire, ctitoria logofătului Ioan Tăutu ( biserica actuală este ridicată pe locul bisericii logofătului, care era din lemn, iar actuala biserică, din zid a fost construită în anul 1820). Nu este o biserică spectaculoasă, dar are o catapeteasmă superbă din lemn de ştejar şi tei, cu coloane corintice poleite cu aur , în faţa căreia şi-au unit vieţele Mihail Kogălniceanu cu Ecaterina Jora, unde s-au rugat adeseori Gane, Pogor, Donici, Vârnav, Alecsandri, Maiorescu, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, Hogaş şi mulţi alţii.
Intrăm apoi pe strada Kogălniceanu, şerpuită ca toate străzile minunate ieşene, unde vilele moderne se amestecă printre casele vechi cu iz de epocă romantică moldovenească.
1.Casa Poni, găzduieşte astăzi Muzeul Chimiei ieşene, este o clădire ridicată în anul 1839 de Mitropolitul Veniamin Costache, unde au locuit academicianul Petre Poni cu soţia sa, poeta Matilda Cugler-Poni ( sora arhitectului Cugler), iar apoi Radu Cernătescu
2. Casa Kogălniceanu, astăzi Muzeul Memorial "Mihail Kogălniceanu" este o frumoasă clădire în stil neoclasic, refăcută în anul 1888 după planurile lui Cugler, unde a trăit familia Kogălniceanu, unde se întâlneau paşoptiştii, apoi unioniştii, făcând planuri de construcţie a României moderne. În timpul Primului Război Mondial, a funcţionat aici Curtea Marţială Militară. În Iaşul studenţiei mele, se organizau serate muzicale.
3. Casa Teodorenilor, cu faimosul castan, a fost construită la începutul secolului trecut şi au locuit în ea Osvald şi Sofia Teodoreanu cu fiii lor Ionel şi Păstorel. Despre această casă, Ştefania Velisar, soţia lui Ionel ,spunea: "O casă în sărbătoare, caldă, cu o aromă bună, multe lumini, multe oglinzi mari care multiplicau totul voios".
Pe acestă stradă sunt multe clădiri din secolul al XIX-lea: într-una a locuit Calistrat Hogaş, iar într-una din faţa acesteia a locuit lingvistul Al.Philippidi. despre care Ionel Teodoreanu spunea că "stătea între cuvinte cum astronomii se pustnicesc în stele"
Strada Nicolae Gane
Aleea cu Castani din cântecele studenţeşti este o altă stradă îngustă şi întortocheată din zona Copoului, unde se află:
1. Muzeul Nicolae Gane deschis în anul 1993 adăpostit în clădirea unde a locuit istoricul, prozatorul, primarul, prefectul Nicolae Gane.
2.Casa Adela Kogălniceanu, un mic palat în stil neoclasic, unde a trăit frumoasa, bogata Adela Cantacuzino-Paşcanu căsătorită prima dată cu fiul lui Roznovanu apoi cu Grigore Kogălniceanu. Soarta frumoasei doamne a fost tragică: a fost ştrangulată în faţa iatacului său de o mână necunoscută.
3. La Conac este mai mult decât un restaurant, „e o haltă pentru suflet”. Reclama locaţiei spune: "Loc de tradiţie românească” a apărut „ca o stare de revoltă la adresa «inerţiei» vieţii contemporane”. În clădirea al cărei an de naştere este 1906, oaspeţii sunt întâmpinaţi cu frânturi de istorie, de la costume tradiţionale şi obiecte meşteşugite de creatori populari din Moldova, până la gazete din alte vremuri, dar şi o oglindă în a cărei lumină se reflectă un hâtru ţăran român..." Încă un prilej de a vă plimba pe Aleea cu Castani
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu