marți, 12 ianuarie 2016

" MIZERIA CARE STRĂLUCEȘTE "



  Fiecare popor are o latură specifică de a se manifesta. De exemplu, nouă, românilor, ne place să ne scoatem mizeria în stradă, iar  uneori și înafară granițelor, pentru care suntem premiați de unii și de alții catalogați și marginalizați. Alte popoare își țin mizeria în casă, șlefuind-o cu mult sârg, făcând-o să strălucească! Câte reportaje ați văzut despre viața copiilor din orfelinate, case de plasament, școli speciale, astăzi incluzive,din România și câte astfel de reportaje ați văzut din alte țări? A trebuit să văd un astfel de reportaj realizat de televiziunea australiană, despre orfelinatele, despre copiii cu contract, despre școlile de reeducare din Elveția și să constat cât de "curată și civilizată" este Elveția, cât de frumos strălucește mizeria umană acolo!Acum vreo trei ani, le-am arătat colegilor o scrisoare redactată și transmisă pe internet de o rusoaică despre drama pe care o trăiește de ani de zile, pentru că Protecția Copiilor din Norvegia i-a luat copilul! Colegii mi-au spus că scrisoarea este o făcătură a unei rusoaice împotriva unui stat democrat. Tot despre democrația norvegiană cu tradiție ne vorbeau pe posturile de televiziune domnii Oreste și Chiriac, când a fost pusă în dezbatere publică situația familiei Bodnariu. Despre ce tradiții democratice, vorbiți stimabililor? Vreți să vă amintesc? Ibsen, ca să poată scrie celebrele piese "Casa cu păpușii ", " Rața sălbatică", "Stâlpii societății", "Brand", a trebuit să se autoexileze în Italia, Franța. Cam în aceași perioadă cu drama personajelor ibseniene, Nora și Laura, la noi Sofia Nădejde conferenția despre drepturi și libertăți, despre" Chestiunea femeilor",  făra ca soțul ei să-i pună pumnul în gură!. Ce fel de democrație este aceea în care regele nominalizează pe Prim-Ministru și pe miniștrii săi ( iar noi îl criticăm pe Cuza că făcea acest lucru acum 150 de ani!), din care mai mult de jumătate trebuie să aparțină Bisericii Norvegiei, în care Protecția Copiilor nu are psihologi care să discute cu copiii care sunt luați abuziv din familiile lor, care separă pe frați fără să țină cont de implicațiile asupra dezvoltării lor psihice ( amintiți-vă de criminalul,  care a trecut printr-o astfel de traumă în copilărie și care a omorât 92 de oameni)?  Să nu mai vorbim de faptul că  Regele este șeful Bisericii Norvegiei, iar Guvernul numește parohii și episcopii și că nu au făcut prea multe modificări în Constituție din anul 1814! ( să știți că acest popor curajos, care se trage din vikingi a stat 400 de ani sub dominația daneză și vreo 100 de ani sub aceea suedeză, reușind să-și obțină independența înaintea Primului Război Mondial, în anul 1907, printr-un referendum național).
 Având în vedere cele relatate mai sus, îmi permit să dau câteva sfaturi celor care vor să migreze din România din diferite motive: fie că le miroase urât în propria lor țară și pleacă, deși au serviciu și o situație materială bună, fie pentru că nu au un loc de muncă și doresc să le asigure copiilor lor un trai decent sau pentru întregirea familiei..
1. Când vă alegeți țara, nu este important doar faptul să învățați limba țării respective, ci să cunoașteți câte ceva despre istoria, mentalitatea și legislația din acea țară, ca să nu pățiți ca familia Bodnariu.
2. Oricât de supărați veți fi pe țara voastră, păstrați-vă cetățenia română, dacă țara respectivă acceptă dublă cetățenie.
3. Dacă se vor naște copiii voștri în afara României, cereți cetățenia română și pentru ei și atunci statul român vă va putea apăra, când veți trece printr-o situație extremă, ca aceea a familiei Bodnariu.
4. Nu vă lăsați amăgiți de civilizația și democrația care strălucesc, ca ar putea ascunde  "MIZERIA CARE STRĂLUCEȘTE "!
Pe curând,
Earnest

Un comentariu:

Earnest spunea...

Nu mă pot abține și trebuie să completez cele scrise mai sus cu niște lămuriri. Țara asta a noastră este plină de formatori de opinii și analiști politici analfabeți în gestionarea noțiunilor. Mulți vorbesc de faptul că Norvegia este un stat laic, ca și cum România ar fi un stat religios! În Europa sunt doar două state religioase (Statul Papal și Statul Monahal Athos), celelalte sunt laice. În lume sunt state religioase doar statele islamice, care nu au constituții laice, ci consideră drept constituții Coranul și Șaria.EI CONFUNDĂ NOȚIUNEA DE LAIC CU ACEEA DE ATEU, NUMAI CĂ NORVEGIA NU S-A DECLARAT STAT ATEU. Atâta timp cât Regele este șeful Bisericii Norvegiei și cât se condiționează ca majoritatea miniștrilor să aparțină Bisericii Norvegiei, mi se pare că statul laic este doar un principiu european, pe care ei îl recunosc și-l aplică aiurea. Faptul că nu sunt de acord cu educația religioasă în familie, eate un amestec nejustificat în familie și o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Si atunci, unde este faimoasa democrație norvegiană?!