miercuri, 12 octombrie 2016

IERARHI ERUDIȚI ROMÂNI (V).ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL UNGROVLAHIEI (1650-1716)


„Nu este sărac cel care nu are  tată, ci cel care nu are învăţătură.
                                                    Antim Ivireanul

Anul acesta, pe 27 septembrie, s-au împlinit 300 de ani de la uciderea Mitropolitului Antim Ivireanul, pe drumul exilului spre Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai (trupul său a fost aruncat în râul Marița, la Tungea, în apropiere de Adrianopol). 
 Biserica Ordodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, pe data de 21 iunie, fiind prăzmuit pe 27 septembrie și a hotărât ca anul 2016 să fie și Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești.
 După unii biografi ai marelui erudit, acesta ar fi fost de origine română, strămoșii săi, stabilindu-se în Georgia, în Iviria, unde desfășurau activități comerciale. Aceiași biografi susțin că Antim Ivireanul, înainte de a veni în Muntenia a stat câțiva ani la Iași și arta tipografiei ar fi învățat-o de la Mitropolitul Moldovei, Dosoftei. Spre deosebire de acesta și de ceilalți înaintași ai săi, Coresi, Varlaam, Damaschin, care au tradus şi au tipărit în limba română scrierile religioase, Antim Ivireanul a compus opere literare legate de realitatea românească, fiind „ ctitor de limbă”. El a înlocuit în biserică, în zilele marilor sărbători, „Cazaniile” cu predicile în limba română („Didahii”), prin care transmitea credincioşilor valorile creştine şi realiza „o comunicare a sufletelor”, bazându-se, după cum remarcă A. Tănase, „pe adâncimea psihologică, pe darul observaţiei realiste, pe expresia patetică ce muşcă sufletele”. El a fost deopotrivă xilograf, miniaturist, sculptor, arhitect, topograf, traducător, creator de limbaj bisericesc în limba română. În calitate de  egumen al Mănăstirii Snagov, de Episcop de Vâlcea și de Mitropolit al Ungrovlahiei a tipărit 63 de cărți în limbile română, slavonă, greacă, arabă, cărți bilingve. greco-arabă, slavo-română și una slavo-româno-greacă. El a înțeles că predicile și  cărțile sunt căile cele mai sigure de învățătură morală și religioasă, a înțeles că poporul nu poate fi învățat, dacă nu sunt învățați slujitorii bisericii, boierii, domnitorii care trebuie să fie modele pentru oamenii de rând. El a fost un bun cunoscător al societății românești din acele vremuri și prin Didahii, încearcă să înlăture toate metehnele românilor, făcându-i responsabili față de faptele lor, făcându-i să înțeleagă fărădelegile pe care le înfăptuiesc. Nu-i amenință cu chinurile Iadului, ci îi conștientizează (. „Să nu lunecăm cu firea spre lucrurile cele deşarte ale lumii, pentru că sunt toate trecătoare şi mincinoase. Să ne ferim de ucideri, de curvii şi de preacurvii, beţii şi de apucături. Să nu ţinem pizmă rea să ne vindem cu pâra, unul pe altul, cu cruzie de inimă şi cu nemulostivniciia, pentru ca să ne păgubim şi să ne sărăcim unul pe altul.”)
  Antim Ivireanul nu a fost doar un teolog erudit, ci și un cunoscător al istoriei  și filosofiei, după cum reiese din  cronograful (lucrare unică în cultura noastră) „Chipurile Vechiului şi Noului Testament, adică obrazele oamenilor celor vestiţi ce se află în Sfânta Scriptură şi în Biblie şi în Evanghelie şi adunare pe scurt a istoriilor ce s-au făcut pe vremea lor ”, care cuprinde 23 de file de text şi 503 de portrete diferenţiate prin fizionomie şi veşminte, realizate de preotul Nicola, tipărit la Târgovişte în anul 1709 şi descoperit, dintr-o întâmplare, la Kiev, de către Ştefan Berechet. Această lucrare este o îmbinare între istoria biblică şi cea profană, prezentându-ne faptele de la Facerea Lumii, la vieţile  profeţilor, regilor, împăraţilor, patriarhilor, relatându-ne despre ocuparea Ierusalimului de către Nabuconosor, despre căderea Troiei, despre Darius, Alexandru Macedon, Cleopatra, Întemeierea Romei, despre Zoroastru, profeţia Sibililor, Euripide, Sofocle, Platon, Aristotel. Toate înfrângerile şi decăderile popoarelor care se considerau nemuritoare sunt explicate prin căderea în păcat, care a atras justiţia divină, ca o măsură nu numai punitivă dar şi pilduitoare. Indirect, Antim Ivireanul ne transmite mesajul că dacă nu învățăm nimic din faptele bune sau rele ale înaintașilor noștri, ne ducem singuri pe calea pierzaniei.Și să nu uităm că a fost un înverșunat luptător antiotoman, un apărător al creștinismului față de toate religiile!
Pe curând,
Earnest


Niciun comentariu: