luni, 31 iulie 2017

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (XIX).GABRIEL GARCIA MARQUEZ, A TRĂI PENTRU A-ŢI POVESTI VIAŢA

6 martie 1927-17 aprilie 2014
,, E greu de imaginat cât de mult se trăia pe  atunci în umbra poeziei. Era o  pasiune frenetică, un alt mod de a fi, un bulgăre de foc ce zbura pretutindeni de la sine putere. (...) Nu numai că aveam încredere în poezie şi muream după ea, ci şi ştiam cu certitudine- aşa cum spunea Luis Cardoza y Aragon - că ,, poezia e singura mărturie concretă a existenţei omului"
(G.G.Marquez, ,,A trăi pentru a-ţi povesti viaţa")





  Scriitorul columbian Gabriel Garcia Márquez, laureatul PREMIULUI NOBEL pentru literatură pe anul 1982, a fost un titan al "realismului magic" - un curent literar din secolul al XX-lea -, care a reflectat în textele sale "viaţa şi conflictele unui întreg continent", potrivit Academiei Nobel.
   
   Pe vremea când eram elev, nu îndrăzneai  să te plimbi pe la bustul lui Eminescu din Parcul ,,Libertăţii", astăzi ,,Cancicov", dacă nu citiseşi  ,, Un veac de singirătate". A fost prima mea carte  a lui Marquez, pe care am citit-o şi mi-a plăcut enorm. A doua a fost ,, Toamna patriarhului", pe care am citit-o într-o zi, fără să mănânc, fără să beau apă, pentru că romanul a avut o singură frază, fără virgule. Şi mi-am zis: ajunge! Acest fapt nu m-a împiedicat să cumpăr cărţile lui Marquez, pentru vremurile când voi avea curajul să-l citesc din nou, mai ales că a fost o modă ca să citeşti literatură sud-americană. Aşa că, în acest iulie firbinte şi ploios, privind prin bibliotecă, am dat de cartea,, A trăi pentru a-ţi povesti viaţă", primul volum din  trilogia memoriilor sale. Şi mi-a plăcut, de aceea v-o recomand!
 În acest volum ( tradus de Tudora Şandru Mehedinţi şi publicat de Editura RAO, în anul 2002), autorul nu respectă cronologia faptelor, ci  a ideilor şi a relaţiilor sale cu cei din jur. Este o carte de istorie contemporană columbiană, de unde aflăm istoria războaielor civile din Columbia contemporană autorului, declanşate de cele două partide politice ( Liberal şi Conservator), în care se mai amestecau şi comuniştii, o carte de cultură şi civilizaţie columbiană, prezentându-ne muzica, literatura, artele plastice, mentalităţile din diferite zone geografice asupra cărora amerindienii şi-au pus pecetea. Ne prezintă geografia Columbiei, sărăcia, viaţa studenţească şi cea a artiştilor, a ziariştilor, care duc o viaţă de boem: săracă, în care imoralitatea se justifică prin viaţă de boem. Sexul alcoolul şi tutunul stau la baza creaţiei. Societatea columbiană este una imorală, deşi toţi sunt catolici practicanţi, dar instinctele primare sunt mai puternice decât credinţa.
  De asemenea, autorul realizează câteva portrete remarcabile: mama, bunica-femei culte şi vrednice, bunicul, un general celebru cu principii conservatoare şi tatăl său,care, deşi îşi iubea mult soţia, nu i-a fost jenă să mai facă vreo 4 copii cu alte femei. 
În această carte, Marquez ne arată din plin  talentul său de narator şi de analist, de cunoscător al firii umane, fără a fi moralizator.
"Am început să scriu din întâmplare, poate numai pentru a-i demonstra unui prieten că generaţia mea era capabilă să producă scriitori; apoi am căzut în capcana de a scrie mai departe din plăcere, iar mai târziu, în altă capcană, şi anume, că nimic nu-mi plăcea mai mult pe lume decât să scriu".
Lectură plăcută!
Pe curând,
Earnest

Un comentariu:

Diana spunea...

Felicitari