MONUMENTE UITATE (XIV).BISERICA DIN LEMN DIN CIZER

Biserica din lemn din Cizer, Sălaj, 1773

 ,,Adevărate tezaure de artă și de istorie, bisericile de lemn din județele Sălaj, Bihor, Satu-Mare sunt popasuri necesare în calea celui care dorește să înțeleagă originalitatea și forța spirituală a poporului român, capacitatea sa de a crea întru frumos, chiar și în condițiile grele ale unor lungi secole de asuprire."

( Vasile Drăguț)

  

    De ce afirm că Biserica din lemn din Cizer, județul Sălaj, strămutată din anul 1968 la Muzeeul Etnografic ,,Romulus Vuia" de pe Dealul Boia din Cluj, reabilitată în anul 2016 , pe un proiect norvegian, este un monument uitat?. Pentru că puțini știu că unul din meșterii acestei biserici a fost și Nicola Ursu, intrat în istorie cu numele de Horea conducătorul revoluției din anul 1784, alături de Cloșca și Crișan, cel care îndrăznea să ceară nobililor să părăsească pământul și să trăiască din munca lor, împăratului să le acorde românilor libertate națională, iar românii să se organizeze într-o republică populară. Oare câți dintre spectatorii Festivalului ,,Undold", românași emancipați, majoritatea tineri, vizitează acest muzeu și se opresc o clipă în fața monumentului, pentru a păstra un moment de reculegere, pentru cel strivit cu roata, pentru că a avut curajul să ceară libertatea românilor? Probabil ar face-o, dacă ar ști că la Cluj ar putea avea această ocazie! Tot aici, ar putea vedea și cea mai veche și mare casă sălăjeană, unde s-au ținut slujbele religioase, până la terminarea bisericii ( este vorba de Casa Lupuț, reabilitată prin fonduri europene, în anul 2018 și mutată în acest muzeu).

Cele trei reprezentări ale brâului și coada de vioară

   Revenind la monumentul uitat, menționez că Vasile Drăguț îl considera ca fiind ,, desăvârșit prin compoziția volumelor și noblețea decorațiilor cioplte (...), un adevărat simbol al artei populare românești". Planul bisericii este dreptunghiular, cu absidă decroșată poligonală, având pronaosul tot poligonal și ne impresionează prin armonia proporțiilor, prin frumusețea acoperișului de șită, ce coboară lin spre răsărit, a turnului-clopotniță, care mai degrabă este un foișor larg cu arcade cioplite, prin îndrăzneala fleșei lansate spre cer și nu în ultimul rând, prin prispa prezentă pe laturile de sud, vest și nord și decorațiunile prezente pe ușă, ancadramente, stâlpi. Decorul principal este brâul, motiv prezent în tot spațiul românesc, atât în construcțiile de lemn cât și în cele din piatră. Brâul, care marchează mijlocul peretelui, este construit din trei chenare: în frânghie, din linii frânte și altul meandric. De asemenea, nu lipsesc spiralele, rozetele, liniile în zig-zag, vrejurile cu flori și, unicatul motiv al  cozii de hedyadă ( de vioară). Biserica este frumos pictată. Dacă se cunosc numele meșterilor: Horea și Nicula Ioan al Neamțului, numele celor doi zugravi, care au împodobit biserica cu picturi valoroase, nu se cunosc. Pictura cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tindă, precum și în partea de jos a pereților naosului, pictura mai nouă, în care domină albastrul și griurile, se întinde pe boltă, în partea de sus a pereților din naos și în altar.

  Biserica din lemn din Cizec este înscrisă în patrimoniul național și reprezintă încă un motiv, pentru care să ne aplecăm cu respect în fața strămoșilor noștri, care ne-au lăsat aceste frumuseți, mărețe, nu prin volum, ci prin simbolistică și prin modul de realizare. 

   Așadar, în drumul dumneavoastră prin țară, oricât de grăbiți ați fi, opriți-vă o clipă în fața lor și nu le comparați cu grandioasele monumente occidentale! Descoperiși-le frumusețea, prin originalitatea lor!

   Pe curând,

   Earnest