ROMÂNCE CELEBRE (XI). MARIA CUȚARIDA CRĂTUNESCU (1857-1919)

       Maria Cuțarida Crătunescu 

„Numărul ce rezultă din titlurile academice acordate celor 825 de fete în decurs de 26 de ani vorbeşte îndeajuns în favoarea activităţii noastre intelectuale. Într-adevăr, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureat în România, numărul lor s-a ridicat până la 432 bacalaureate, 40 licenţiate în Litere şi 21 licenţiate în Ştiinţe, 12 doctorese în Medicină…, o doctoreasă în Drept de la Facultatea din Paris, şi o licenţiată în Drept, 319 profesoare de şcoală secundară de fete şi 2 licenţiate în Farmacie. Dacă la acest număr se adaugă cel al artistelor noastre şi al femeilor de litere fără titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arăta cât de mare este la românce elanul entuziasmului pentru munca intelectuală. ( Maria Cuţarida Crătunescu) 

 Maria Cuţarida Crătunescu s-a născut la 10 februarie 1857, la Călărași, fiind descendentă a celebrului doctor Carol Davila . Și-a început studiile la București, la Liceul de Fete, le-a continuat la Zurich, unde a început să studieze medicina, pe care a terminat-o la Universitatea Monpellier. A obținut o bursă de 2400 de lei pe an, timp de 4 ani, de la Camera Deputaților a Parlamentului României, care a considerat că o femeie medic poate aduce servicii societății și că ar fi în dauna societății ca ea să-și întrerupă studiile. Cu acești bani, a reușit să-și dea și doctoratul în ginecologie, la Paris. Cu toate acestea, întoarsă în țară, din cauza mentalității epocii, după ce a trecut cu magna cum laude examenele de recunoaștere a studiilor, nu a fost primită ca medic la Spitalul Brâncovenesc. În schimb, i s-a oferit un post de medic secundar la Spitalul Filantropia, unde oferea consultații gratuite. Și-a deschis o clinică privată. În anul 1886, i s-a oferit postul de șefă a catedrei de igienă de la Azilul ,, Elena Doamnă", iar în anul 1891 postul de șefă la secția de ginecologie de la Filantropia. 

            De ce este Maria Cuțarida Crătunescu o româncă celebră?

            - a fost prima femeie medic și doctor în medicină din România; însă prin lucrarea ei de doctorat             ,,Despre hidroree și valoarea ei  semiologică în cancerul corpului uterin" a devenit prima femeie             cu această specialitate ,în sud-estul Europei;

           - a înființat prima creșă internă în România la Fabrica de Tutun din București, a pus bazele                    organizațiilor: ,,Leagănul" și ,, Societății Materna", care se dedicau ocrotirii copiilor nevoiași,                indiferent de religie, naționalitate, legitimitate;

          - a scris două lucrări recunoscute în lumea medicală internațională ,,Leucoreea" și ,,Leagănul";

          - a fost militantă europeană, pentru drepturile femeilor și ale copiilor, find invitată la diferite                    congrese, susținând , următoarele conferințe: în anul 1906  la Paris ,, Munca femeilor în                          România", iar în anul 1907 la Bruxelles și în anul 1911 la Copenhaga despre protecția copilului              și  măsurile  care trebuie luate, pentru   scăderea mortalității infantile.

            În timpul Primului Război Mondial, a lucrat la Spitalul Militar. După terminarea războiului, s-a            retras din viața medicalo-socială, pe motive medicale, părăsind această lume, la 10 noiembrie                 1919.

Pe curând, 

Earnest