CREDINTE SI TRADITII (VII). SARBATOAREA ARMINDENULUI



Arminenul

  Putini dintre noi stiu ca ziua de 1 Mai, declarata Ziua Muncii in anul 1889, in amintirea manifestatiilor din Chicago de  la 1 mai 1886 si consacrata de Biserica Ortodoxa Sfantului Ieremia si de Biserica Catolica Sfantului Iosif Muncitorul, a fost sarbatorita, inca din Antichitate, ca zi a reinnoirii omului, regenerarii Cosmosului si a naturii. La romani, ziua se numeste Armindeni, denumire care isi gaseste originea in slavonescul Irimii nidenii, adica ziua lui Irimia. Este numita si Ziua Copacului de Mai ( denumire intalnita si in alte culturi populare europene), Ziua Pomului Vietii, Ziua Betivului sau Ziua Pelinului.

  In antichitate, grecii aduceau Afroditei drept ofranda un ornament din crengi de dafin sau maslin de care atarnau simboluri ale fertilitatii, turte, smochine, sipuri cu vin sau cu ulei, simbolizand atat regenerarea, cat si fecundarea. Stramosii nostri romani, in ajunul acestei zile, Ambaralia, obisnuiau sa lase vitele sa se odihneasca, iar ei se odihneau in colibe din crengi verzi, pe care le plasau in fata caselor. De aici se pastreaza credinta romaneasca exprimata prin "nici randunica nu isi face cuib de Armindeni" sau " si vitele au Pastele lor". In ziua de 1 Mai, tinerii, cu multa voiosie, plecau in crang, aduceau crengi verzi pe care le puneau inaintea caselor si usilor. Obiceiul s-a pastrat si la noi: fete si baieti, in ajun de Armindeni, mergeau cantand la padure si aduceau crengi de plop, frasin, fag, stejar sau brad, pe care le puneau la porti sau in fata casei. In unele zone, in special in Transilvania, se aducea un copac, caruia i se lasau cateva crengute in varf, i se punea o cruce sau o roata facuta din spice de grau ori o coronita cu flori, pe care il puneau in mijlocul satului, in mijlocul stanei sau intre hotare. Acesta este Armindenul sau Pomul Vietii sau Copacul de Mai si se lasa pana cand cadea singur si se folosea ca lemn, cand se cocea prima paine din grau nou. Pomul de Mai se intalneste, dupa cum am spus mai sus,  si la alte popoare: bulgarii isi impodobeau ferestrele cu ramuri de par, francezii cu ramuri de prun, pe care le impodobeau cu panglici de diferite culori. In Anglia, Franta, Boemia se alegeau un rege si o regina, care intruchipau perechea primordiala. In Austria se ardea o efigie a mortii si se dadea lupta intre cei care intruchipau viata si cei care intruchipau moartea. Astfel de lupte se dadeau si in Suedia. In Anglia, fetitele colindau, cu coronite din ramurele si flori, iar baietii, organizati in cete, condusi de Jack in the Green, un cosar gatit cu frunze si iedera, dansau si primeau daruri de prajituri si fructe de la cei care doreau sa aiba un an bogat in roade.

  Revenind la obiceiurile noastre, in aceasta zi se plantau copaci, iar daca Armindenul nu cadea in Postul Mare sau in zi de post, se petrecea la iarba verde, cu lautari, cu gratar din carne de miel si numai cu vin rosu cu pelin ( obicei pastrat de la daci, simbolizand purificarea si mai ales cresterea in spiritualitate). Se admitea, daca nu era zona producatoare de vin rosu, sa se bea tuica, dar musai cu pelin. De aici, denumirea de Ziua Pelinului sau Ziua Betivului.

   In zilele noastre, dupa ce s-a renuntat la fastuoasele defilari, s-a pastrat doar obiceiul iesirii la gratar. Nici pomeneala de plantat copaci sau de lautari. Manelele date la maximum, care sperie pasarile codrului, gunoaiele lasate la locul distractiei sunt caracteristice frumoasei Zile de 1 Mai.

Un 1 Mai prosper si ganduri bune, pline de evlavia asteptarii Pastilor!

Pe curand,

Earnest