HISTRIA |
Iubesc Dobrogea, pentru frumusețea ei ascunsă privitorului grăbit să ajungă cât mai repede pe litoralul Mării Negre, pentru istoria ei și mai ales pentru că aici găsești urme ale celor mai mari culturi și civilizații europene: greco-elenistice, geto-dacice, romane și bizantine. Noi nu vrem să știm toate acestea și ne batem joc de ceea ce ne-au lăsat strămoșii noștri, drept moștenire.
În acest spațiu, a fost născut Teotim, într-o familie daco-romană de creștini înstăriți cel ce va deveni primul episcop al Tomisului, provenit din lumea monahală, numit de Fericitul Ieronim drept teolog învăţat şi scriitor talentat
şi neobosit. Dar unde a învățat viitorul episcop? Cu siguranță, în mănăstirile Dobrogei, după informațiile noastre, la Histria și Axiopolis. Sunt indicii că, alături de comunitățile creștine ce luau ființă de-a lungul
Dunării, existau prin secolul al IV-lea și mănăstiri, unele curat ortodoxe, iar
altele înființate de secta audienilor ( audienii erau adepții mesopotamianului, Audius sau Udo,exilat de împăratul Constantiu în Dobrogea, numită pe atunci Scytia Minor, celebru prin
integritatea moravurilor sale, prin critica adusă slujitorilor altarelor a căror comportare lăsa de dorit, care iubeau luxul si arginții). În aceste mănăstiri, se studiau în limbile iudaică, greacă, latină, cărțile sacre, lucrările filosofilor laici și creștini. Aici s-au format, sub indrumarea sa, el fiindu-le dascăl și duhovnic, Sfantul Ioan Cassian și Gherman, iar mai târziu, Dionisie Exigiuul. cel ce a organizat timpul istoric în 2 ere: înainte și după Iisus Hristos,
Teotim I devine episcop al Tomisului , urmându-i episcopului Gherontie, în perioada cuprinsă între anii 385 si 390 și va fi episcop, până când Dumnezeu l-a chemat la el, adică până în anul 407. Viața sa ascetică, ca și curăția ființei sale au fost admirate de contemporani, chiar și de păgâni ca hunii, care-l numesc "Dumnezeul
romanilor"
El a scris scurte tratate sub formă de dialoguri, în stilul vechii
elocințe, ceea ce dovedește vasta sa cultură în retorica şi filosofia
antică greacă şi latină, influențat fiind de bunul său prieten, Sfântul Ioan Gură de Aur ( istoricii paleocreștini l-au supranumit "Filosoful'). In lucrările sale, Teotim I vorbește foarte frumos despre liniștea minții și a inimii. El este considerat "creatorul Filocaliei românești”. A înființat biserici, desăvârșindu-se în Dobrogea, după cum ne arată descoperirile arheologice, un stil bizantin armonios, frumos ornament cu mozaicuri bine executate.Sub păstoria lui Teotim I, mănăstirile și sihastriile din Dobrogea secolului IV,
renumite prin asceza și isihie, au trăit o epocă de aur, devenind în secolele
V-VI cunoscute în întreg Imperiul Roman, prin vestiții „călugări sciti”, răspândiți,
atât la nord de Dunăre până în Carpați, cât și la sud până la Ierusalim, Constantinopol, ,Roma și Africa.
În anul 400, Teotim I ia parte la un sinod local în Constantinopol, convocat de
Sfântul Ioan Gură de Aur, împotriva învățăturii eretice a episcopului Antonin al
Efesului. În anul 403, Teotim era din nou în Constantinopol și lua
apărarea marelui patriarh şi dascal a toată lumea, Sfântul Ioan Gură de Aur, împotriva acuzațiilor aduse de Sfântul Epifanie al Ciprului.
Pentru tot ce a înfăptuit: răspândirea creștinismului și întărirea lui nu numai în rândul neamului său, ci și în rândul barbariloe, învățăturile sale și minunile înfăptuite, el a fost sanctificat și este prăzmuit de BOR pe 20 aprilie.
"Când stăruim cu adevărat in gânduri strălucitoare și înflăcărate, atunci suntem îmbracați în purpură; dar când suntem atrași de cele trecătoare, atunci ne
acoperim de gunoaie" (Teotim I )
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu