 |
| Goral-român din Polonia |
În zona montană a Tatrei poloneze, trăiește o populație pastorală numită gorali, astăzi catolică, vorbitoare a limbii poloneze, dar în care se regăsesc cuvinte românești ca: brânză, vatră, merinde, măgură, fluier, cătun, mioară etc., care își recunoaște rădăcinile românești , considerând România drept patria originară. Au un grup folcloric numit, în traducere, Capela Valahă, condus de violonistul Zbyszec Valach. În afara goralilor, în Polonia mai trăiesc 1500 de români, în majoritate cu studii superioare, realizați profesional, stabiliți aici în urma căsătoriilor mixte. Romanii din Polonia, datorită numărului mic, nu sunt recunoscuți ca minoritate națională.
 |
| Blazonul valahilor din Polonia |
Strămoșii goralilor sunt păstorii valahi , numiți în documentele vremii Printi Pastori, stabiliți în zona Tatrei și a Carpaților Nordici, începând cu secolele X-XII, până în secolul XVII. Aceștia și urmașii lor au întemeiat 500 de așezări, printre care și așezări urbane, ca de exemplu, Czaniec (1315),Ustrzyki Dolne (1504). Regiunile ocupate de valahi erau autonome și se păstra dreptul valah. Cele mai multe așezări au fost întemeiate în vremea principelui Vladislav de Oppelin, căsătorit cu Elisabeta, fiica domnitorului Basarab I. Valahii erau conduși de cnezi, care proveneau din voievozii români din Transilvania, persecutați de maghiari. Pe lângă românii refugiați din Transilvania, în Polonia, găseau scăpare unii boieri trădători și chiar domnitori urzupatori sau alungați de urzupatori, ori maziliți de turci. Aceștia primeau, de asemenea, titlul de cneaz, erau împroprietăriți cu 7 lanuri de pământ, iar însoțitorii lor de rând primeau câte 30-40 de ha., fiind scutiți de dări pe o perioadă de 24 de ani. Cnezii puteau să dețină pe proprietățile lor 2 cârciumi, mori, prisăci, pescării, puteau dărui sau vinde pământurile, să ridice biserici-necropole, pe pereții cărora se păstrează și astăzi stema Moldovei. Cu timpul, aceștia au fost slavizați și catolocizați. De asemenea, mulți români au studiat, în perioada medievală, la Universitatea din Cracovia.
Documentele poloneze consemnează faptul că voievodul Dragoș a întemeiat Episcopia Halici și dorea să înfăptuiască un principat între Maramureș, Moldova Nordică și Polonia Meridională. Unii istorici polonezi susțin ideea că valahii stabiliți în Polonia au jucat un rol important în răspândirea creștinismului aici și în teritoriile ocupate astăzi de Ucraina.
Strămoșii Papei Ioan Paul II se găsesc în orașul întemeiat de valahi, Czaniec, el cunoscându-și rădăcinile românești. În mesajul său de Crăciun din anul 1989 spunea:"România ocupă un loc special în inima mea " și să nu uităm faptul că este primul papă care în anul 1999 a făcut în România o vizită, prima în 1000 de ani, într-o țară ortodoxă.
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu