DESPRE MOLDOVA ȘI MOLDOVENI

 "Sunt oameni și în Moldova!"

                                      (Miron Costin)

  Românilor le place să-și satirizeze semenii, prin bancuri, scoțându-le în evidență unele  defecte , atitudini specifice. Astfel, oltenii, ardelenii, moldovenii, evreii, țiganii sunt ținta bancurilor, scopul acestora fiind nu numai umoristic , ci și moralizator. În aceste bancuri, nu simți răutate, dispreț sau ură, cum simți în afirmațiile unora , când se referă la Moldova și moldoveni. Trist este faptul că unii indivizi, care nu uită să ne amintească cât sunt ei de educați (vezi Mădălin Voicu) și culți vorbesc cu foarte mult dispreț despre Moldova și moldoveni. Mulți dintre ei nu au călcat niciodată în Moldova, habar nu au că acest teritoriu românesc ( Moldova istorică reprezintă 30% din teritoriul României Mari, fiind cea mai întinsă provincie istorică din cele 4 țări românești) este încărcat de spiritualitate, prin zonele sacre binecuvântate de Dumnezeu (Kogaionul dacic-Muntele Tazlău, Ceahlăul, Țâpova), prin cele sacralizate de oameni prin ritualuri specifice sfințirii unor locașuri religioase, prin oameni spiritualizați, dăruiți cu bioenergie vindecatoare sau prin cultură. 

  Vreau să le amintesc acestor indivizi, ce datorează ei Moldovei și moldovenilor și-i invit să vină în concediu în Moldova, să-și încânte privirea cu  peisaje frumoase, să admire bijuteriile arhitecturii medievale și moderne, să viziteze muzeele și să guste din bucatele, vinurile moldovenești și să tânjească după frumoasele sau frumoșii moldoveni!

 Dragii mei îngânfați, vă spun că prima universitate românească a fost întemeiată la Suceava, în vremea lui Alexandru cel Bun, iar prima universitate de stat tot de un domnitor ce  poartă și numele de Alexandru (Ioan Cuza) a fost întemeiată la Iași. Tot în Moldova cea înapoiată a fost prima Școală de miniatură din sud-estul Europei (Mănăstirea Bistrița-G. Uric),au fost mari școli de pictură murală și de muzică, iar în perioada interbelică, Moldova se mândrea cu 4 universități celebre: Iași, Chișinău, Cernăuți și Suceava. Aici, în Moldova, G.Țamblac scria prima biografie românească ("Viața Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava"), iar Miron Costin scria primul poem filosofic românesc ("Viața lumii"). Nu știu cum se face, dar primii români intrați în conștiința culturală universală au fost tot moldoveni: Dimitrie Cantemir și Spătarul Milescu. Psaltirea a fost tradusă în versuri de Mitropolitul Moldovei Dosoftei, punându-se astfel bazele limbii române literare. În Moldova înapoiată, Dragoș Coman a creat celebrul albastru de Voroneț și la Arbore-biserica sa de suflet- a realizat 33 de nuanțe de verde ( ați văzut Mănăstirea Arbore? Ați auzit de ea?), iar Ștefan cel Mare și Sfânt a ridicat la Pătrăuți prima mănăstire-spital de măicuțe din spațiul românesc. Și tot el a ridicat prima biserică-mausoleu la Războieni ( primul mausoleu în spațiul nostru l-a ridicat Traian la Adamclisi) Și tot în Moldova, singura regiune din țară care nu a putut fi ocupată în primul Râzboi Mondial,  unde leneșii de moldoveni au luptat desculți la Mărășești pentru a-și apăra glia, au fost ridicate 6 mausolee ( 4 sunt în județul Vrancea  și 2 în județul Bacău. Le-ați vizitat, știți unde sunt?). Moldovenii sunt primii care s-au gândit la elaborarea unei constituții ( vezi mișcarea cărvunarilor, Iași 1822), să întemeieze un stat modern de tip republică 1802- D.Sturdza ( băcăuanii au și încercat în revoluționarul an 1848 pentru câteva zile să organizeze o republică) și tot un moldovean, Alexandru Ioan Cuza, a deschis calea spre România modernă, prin reformele sale atotcuprinzătoare!

  Mi-ar trebui pagini întregi să scriu numele unor mari oameni de cultură moldoveni, dar nu  mă pot abține să nu amintesc doar câțiva dintre ei, din epoca modernă și contemporană.  Istorici: Mihail Kogălniceanu, Hașdeu ( lingvist deopotrivă), A.D.Xenopol, Nicolae Iorga și întemeietorul școlii românești de arheologie, Vasile Pârvan, filosoful Vasile Conta, biologi și geografi , întemeietori de noi ramuri ale științelor : Ion Ionescu de la Brad, Emil Racoviță, Grigore Antipa, Ion Borcea, medici, chimiști, fizicieni, matematicieni: D. Bagdasar, Ernest Juvara, Petre Brânzei, Ion Lascar, Petre Poni, Ștefan Procopiu, George Vrânceanu, D.I.Mangeron, Solomon Marcus etc., marii ingineri Gheorghe Asachi, Anghel Saligny sau Gh. Botezatu precursorul programului "Apollo", muzicieni, începând cu Barbu Lăutaru și continuând cu Flechtenmacher, Burada, Porumbescu, Muzicescu, ajungând la marele Enescu și lista continuă, sculptori Irimescu, Marcel Guguianu, George Apostu, pictori Octav Băncilă, Nicolae Tonița, Dan Hatmanu dar să nu-i uităm nici pe C.Tănase, Birlic, Emanoil Petruț, I.Dichiseanu sau pe Arșinel. Dar despre Alecsandri, Creangă și de poetul național Mihai Eminescu, de M.Sadoveanu, Victor Ion Popa și de contemporanii Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu sau de Matei Vișniec, Nichita Danilov ați învățat la școală că sunt moldoveni? Primii critici literari, tot moldoveni au fost: C.Dobrogeanu Gherea și Titu Maiorescu. Tinerii regizori care au adus premii României, Corneliu Porumboiu și Cristian Mungiu, culmea! sunt  moldoveni.

  Ca să vă dezmeticesc, vă spun că moldovencele nu sunt doar frumoase, sunt și deștepte, curajoase, deschizătoare de drumuri. Prima româncă, ce s-a pus în fruntea unei oștiri a fost Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rareș. Prima femeie inginer din Europa este gălățeanca Elvira Zamfirescu, prima femeie inginer silvic din lume este băcăuanca Aurora Gruescu, prima femeie neurochirurg din lume este fălticeanca Sofia Ionescu Ogrezeanu. Moldovencele au excelat și în domeniul artelor: scriitoarele Sofia Nădejde, Magda Isanos ( medic și avocat), Elena Farago, Otilia Cazimir, sculptorița Olga Sturdza, regizoarele Elisabeta Bostan, Sorana Coroamă, sopranele de talie mondială Nelly Miricioiu, Angela Gheorghiu, cea mai bună voce a muzicii pop, Loredana Groza , veșnica tânară Stela Popoescu, frumoasa și talentata Diana Lupescu, vocile inconfundabile ale unei muzici veritabile populare: Angela Moldovan și Sofia Vicoveanca și să nu le uităm: pe aceea care a atins perfecțiunea în gimnastică, Nadia Comăneci și nici pe atleta Doina Melinte, ori pe prima româncă parașutistă cu brevet, Smaranda Brăescu, campioană europeană (1931) și mondială (1932) sau pe contemporana noastră, tânăra Simona Maierean, prima româncă pilot de avion supersonic.  Moldovencele au fost bune și în spionaj, Vera Atkines , fiind considerată cea mai bună femeie spion din cel de Al Doilea Război Mondial. Ce ziceți despre frumoasele și deșteptele moldovence din mass media si de Mariana Cojocaru ?

  Dragii mei infatuați bucureșteni, intelectuali din afara Moldovei (mă refer la cei care-i disprețuiesc pe moldoveni), îmi cer iertare pentru cei de Dincolo și pentru cei contemporani, moldoveni celebri, de aici, de dincolo de Prut, din nordul Bucovinei, pe care nu i-am pomenit, dar ei există în cultura românească, în sportul românesc și în conștiința noastră a celor care nu facem deosebiri între români, care cunoaștem și respectăm valorile acestui popor. Moldovenii nu sunt cei mai leneși, bețivi,violatori, criminali români. Ei sunt români ca toți românii, cu defecte și calități, dar sunt cei care au creat Miorița și v-au dat bătaie de cap la școală, când a trebuit s-o analizați, așa cum v-au dat bătaie de cap cronicarii, junimiștii, marile Eminescu, George Bacovia. În loc să ne disprețuiți, veniți în Moldova, vizitați Iașul, Suceava, Rădăuțiul, Fălticeniul, mănăstirile din întreaga Moldovă, Galațiul și Botoșaniul, Slănic Moldova și Țara Vrancei!Treceți și dincolo de Prut, pe la Hotin și Soroca, în sud la Chilia și Cetatea Albă sau în nord, la Cernăuți,  ca șă vedeți ce au făcut ucrainieni din moldoveni, ca să nu-i mai compătimiți atât de mult pe ucraineni!

Pe curând,

Earnest