EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (XLIII). ALEXANDRU ȘTEFANOPOL, MĂRIA-SA BURDUJA-VODĂ

    ,,An socotit că zidirea acestei lumi este rău pornită de la temelie. Unde este mai mare huzur este și mai aprig amarul ostenitorilor. Pravila părtinește doar pe cel avut. Munca e dăruită celui lipsit. Unii istovesc bucate și ulcele, alții agonisesc sudoare. S-ar cuveni, doar oleacă de cumpănire între unii și alții"

 (Modrigan, personaj principal în ,,Măria-Sa Burdaja- Vodă")

   Pe vremea când eram licean, citeam romane istorice din literatura clasică universală și românească, dar și din literatura contemporană. Se scriau romane despre daci și romani, despre voievozii români, despre pașoptiști. Se realizau filme istorice atât artistice cât și documentare. Era o cale de a face cunoscută istoria patriei și te îndemna  să te documentezi, ca să-ți îmbogățești cultura istorică  și sentimentele patriotice.

    Unul dintre romanele citite în acea perioadă, pe care vi-l recomand, este ,, Măria-sa Burduja-Vodă" de Alexandru Ștefanopol,  publicat de Editura Eminesacu, în anul 1970.

   Alexandru Ștefanopol ( n. 21 dec. 1891 la Roșiorii de Vede-  d.29 oct.1974 la București) a fost de meserie inginer silvic dar un renumit jurnalist în perioada interbelică și scriitor de proză scurtă și de romane, mai ales, în ultima parte a vieții sale. Cele mai cunoscute și apreciate scrieri ale sale sunt romanele : ,, Hangița Tudora", ,, Măria-sa Burduja-Vodă", ,, În Mahalaua Grant".

Gheorghe Ștefan (Burduja-Vodă)

 ,, Măria-sa Burduja-Vodă" este evocarea vieții domnitorului moldovean Gheorghe Ștefan (1653-1658), poreclit Burduja, datorită fizicului rotofei, începând cu copilăria și continuând cu tinerețea și  maturitatea acestuia. Romanul este o frescă a Moldovei epocii cuprinse între anii 1620 și 1658. Scriitorul este un bun cunoscător al geografiei și istoriei acelei perioade ( cea de a treia sa soție a fost profesoară de geografie și istorie), descriind plastic zonele ținuturilor Neamțului, Bacăului dar și fastul curții domnești din vremea lui Vasile Lupu. Principalele personaje ale romanului sunt Burduja, Modrigan și Vasile Lupu, cărora li se adugă numeroși dregători mici și mari, Petru Movilă, tatăl lui Burduja, logofătul Dumitrașcu, Safta, soția lui Burduja, boieri, curteni, Pincipele Rackoczi, trimișii lui Matei Basarab, hangii, negustori, preoți, egumeni dar și personaje indirecte despre care se povestește, ca nevestele și fetele lui Vasile Lupu, sultana Kosem,Timuș  Hmelnițki, Varlaam etc. Scriitorul surprinde epoca zbuciumată de dinainte de venirea lui Vasile Lupu în tronul Moldovei, când se schimbau des domniile, tronul fiind ocupat de mai multe ori de domnitorii Alexandru Ilieș,  Ștefan Tomșa, Miron Barnovschi, Moise-Vodă, când domniile se cumpărau, când partidele boierști se întăreau în detrimentul puterii domnești, când grecii pătrunseseră în armata și dregătoriile țării, când cuvântul evzonilor (infanteriști greci, îmbrăcați cu fustă), negustorilor, boierilor și dregătorilor de origine greacă avea o greutate mai mare decât cuvântul  boierilor români. De asemenea, autorul ne relatează viață imorală a lui Vasile Lupu,  lăcomia, dorința acestuia de a ocupa și tronul Țării Românești, despre nemulțumirile boierilor și ale norodului dar mai puțin despre realizările culturale din acea perioadă și foarte puțin despre domnia lui Burduja_-Vodă. 

   Alexandru Ștefanopol este un bun povestitor, creând atmosfera epocii nu numai prin descriere, dialog dar și prin folosirea unor arhaisme : zuliar (pătimaș, gelos), firisit (lipsit), parapon (supărare, necaz), buznit ( năvălit), agarenți (păgâni), țafandachi ( tânăr gătit și ridicul), surete ( scrisori secrete), nălbar (potcovar), palicar ( voinic, viteaz), haraiman ( tămbălău), bujeniță (pastramă), rateș ( han și hangiu)etc.

   Lectură plăcută!

   Pe curând,

   Earnest