SFINȚI IERARHI ERUDIȚI ROMÂNI (IV). VARLAAM (1580-1657)

Varlaam, Cazania, 1643

" Cazania evidențiază drumul făcut de poporul român de la națiunea medievală la națiunea modernă"

(Ernest Oberländer-Târnoveanu)

Mănăstirea Secu, Mormântul lui Varlaam

   Pe data de 30 august, B.O.R. îl prăzmuiește, din anul 2007, pe Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, între anii 1632 și1653. Probabil, nu întâmplător, Academia Română a hotărât, în anul 2011, ca data de 31 august să fie Ziua Națională a Limbii Române ( în aceeași zi este sărbătorită limba română și în Republica Moldova). Luna august a devenit o sărbătoare a românismului și a originii latine, dacă luăm în considerare faptul că pe 11 august 106, prin diploma semnată de împăratul Traian se întemeia provincia imperială Dacia Romana. Mitropolitul Varlaam este considerat unul dintre marii erudiți români care au contribuit la formarea limbii literare românești, Mihai Eminescu spunând că el a  realizat mult  mai mult, făcând ca  ,,limba noastră să fie aceeaşi în palat, în colibă şi-n toată românimea".

    Cele mai plauzibile informații, privind locul și data nașterii  Sfântului Ierarh Varlaam ( pe numele de mirean Vasile Moțoc)  sunt acelea că ar fi fost născut în părțile Neamțului, la Borcești, în preajma anului 1580. Era fiu de răzeș, iar părinții săi l-au trimis la Schitul Zosin ( astăzi Mănăstirea Secu), unde pe lângă religie, a învățat limbile slavonă, greacă și latină. La îndemnul lui Anastasie Crimca, a devenit monah și egumen. Trebuie să menționăm că Varlaam a trăit într-o perioada de renaștere culturală a Moldovei, perioada barocului românesc, când în Moldova vremii erau mulți cărturari, amintindu-i pe Grigore Ureche, Dosoftei, logofătul Todirasco, care conducea Cancelaria latină, ,logofătul Eustație Dragoș, care a tradus în latină și greacă ,,Pravila" lui Vasile Lupu și a contribuit la traducerea în limba română a ,,Celor șapte taine", Pătrușca Ciogolea-profesor al domnitorului și apoi mare logofăt etc.

   Marile sale calități intelectuale l-au impus în epocă, încât a fost ridicat la înalta funcție de Mitropolit, fără a trece prin treapta episcopatului, fiind propus în anul 1639, alături de alți doi canditați, pentru a ocupa scaunul de Patriarh Ecumenic al Constantinopolului.

   În calitatea sa de Mitropolit al Moldovei, s-a preocupat, alături de domnitorul Vasile Lupu, de ridicarea poporului prin cultură, de afirmarea națională și a ortodoxiei, în contextul în care, calvinismul maghiar se răspândea în Transilvania, ce ascundea, după cum afirma George Ivașcu ,,primejdia ruperii unei părți din  trupul unitar al poporului român". Astfel, au întemeiat 20 de școli, la loc de frunte aflându-se Academia Vasiliană, care se adăugau celorlalte școli mănăstirești, au înființat, cu ajutorul lui Petru Movilă în chiliile Mănăstirii ,, Trei Ierarhi", prima tipografie a Moldovei cu litere chirilice, iar în preajma Sinodului de la Iași, din anul 1642, au completat-o și cu caractere grecești și au fost aduse gravuri din Ucraina, ca să împodobească ,,Cazania" sau ,,Cartea românească de învățătură" care este prima carte în limba română scrisă cu caractere chirilice, ieșită din această tipografie. Anul acesta, se împlinesc 375 de ani de la tipărirea acestui "monument de limbă, de cultură şi de drept, și care arată cât de vie era societatea românească din Moldova în secolul al XVII-lea", după cum o consideră Ernest Oberländer-Târnoveanu. ,,Cazania" a fost tipărită în 1000 de exemplare și a fost răspândită pe întreg teritoriul românesc, fiind retipărită la Alba Iulia. ,, Cazania" are 506 file și este ilustrată cu scene biblice şi chipuri de sfinţi reprezentați în stil bizantin. Aspectul grafic este îmbogățit de frontispiciile cu gravuri, inițialele ornamentale și aşa-numitele podoabe de final de capitol constau în chipuri de îngeri susținuți de elemente vegetale. Limba Cazaniei este limba română, care păstrează mai bine fonetismul latin, fiind eliminate multe slavonisme, mergând pe linia statornicită de Coresi, dând astfel unitate limbii române literare, în formare.

 Varlaam este, de asemenea, autorul primei scrieri românești de polemică teologică, ca reacție la propaganda calvină din Transilvania,  intitulată ,, Răspunsul împotriva catehismului calvinesc".

  Un rol important l-a avut în organizarea Sinodului de la Iași. Scopul principal al convocării Sinodului și al lucrărilor lui a fost necesitatea unui răspuns teologic-pastoral clar, concis și util pentru clerul și credincioșii ortodocși, tulburați de controversele legate de ,,Mărturisirea de credință" atribuită Patriarhului Ecumenic Chiril Lucaris. Însă, Sinodul nu l-a condamnat pe Chiril Lukaris , ci a adus în locul mărturisirii sale una diferită, ortodoxă și anume: ,,Mărturisirea de credință" a lui Petru Movilă, îndreptată, care va fi însușită apoi de toate Patriarhiile Ortodoxe din Răsărit .

  După moartea lui Vasile Lupu, Mitropolitul Varlaam se retrage la Mănăstirea Secu, unde, la 18 august 1657, trece în cele veșnice.

Pe curând,

Earnest

.