EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (XLIV). GEO BOGZA, BASARABIA ŢARĂ DE PĂMÂNT

Geo Bogza (1908-1993)

,, Ce ar fi Basarabia fără Nistru? Fără fluviul acesta răsăritean ale cărui ape numai ele ştiu de câte ori au fost înroşite de sânge, numai ele ştiu câte sute, câte mii de cadavre au purtat în atâtea rânduri spre marea în care totul se pierde şi se uită."

(Geo Bogza, Viaţa pe Nistru, în ,,Basarabia ţară de pământ")

   M-am gândit să vă recomand, în acest An Centenar, cărticica lui Geo Bogza, întitulată ,,Basarabia ţară de pământ". Am numit-o ,,cărticică", pentru că exemplarul pe care eu îl am ( a apărut în anul 1991 la Editura Ara, Bucureşti) este o parte din volumul ,, Ţară de piatră, de foc şi de pământ" publicat de Editura  Fundaţia pentru Literatură şi Artă  ,,Regele Carol II", în anul 1939.

    ,,Basarabia ţară de pământ" este rezultatul unor anchete personale, pe care le-a făcut Geo Bogza, în anul 1934, în Basarabia, cuprinzând 12 reportaje. Realitatea locurilor şi a oamenilor este înfiorătoare. Basarabia acelor vremuri era un teritoriu sărăcit de resurse, cu oameni săraci, cu comunităţi rămase cu mentalităţi antice ( cum este descrisă comunitatea evreiască din nord-estul Basarabiei) sau medievale ( ca mulţi locuitori din murdarul Bălţi sau  din luminatul Chişinău, care conlocuiau alături de cei care trăiau în prezentul modern). De la Marea Unire din anul 1918 şi  până în anul 1934, nimic nu se tranformase în bine în Basarabia subjugată de regimul ţarist. Oficialităţile din Chişinău l-au întâmpinat cu mare deschidere pe autor, sperând că reportajele lui, ajunse la Bucureşti, le vor schimba soarta în bine, că Guvernul, opinia publică va fi sensibilizată şi vor face ceva şi pentru ei. Însă ei nu ştiau că Geo Bogza făcea o anchetă personală şi că nu era trimisul Guvernului. Reportajele au fost publicate abia în anul 1939, după cinci ani ( autorul spune că poate s-au schimbat lucrurile în cei cinci ani, dar ceea ce el a constatat atunci rămâne un document al acelor vremuri), iar în anul 1940, prin ultimatumul de la Moscova, Basarabia revine  la U.R.S.S.

   Citind aceste reportaje şi vizitând Basarabia, imediat după anul 1989, când arăta curată şi prosperă, mă întreb, de ce ar mai dori basarabenii unirea cu România, când în perioada revenirii la Ţara Mamă, guvernele  române nu au făcut nimic pentru ei, decât aplicând reformele : agrară,  învăţământului şi aadministraţiei publice?

  Pe curând,

  Earnest