Mai avem două luni până la Marea Sărbătoare a Centenarului Marii Uniri şi m-am gândit să vă prezint două aspecte de atunci, comparându-le cu cele de astăzi.
1918 Intelectualitatea şi oamenii politici de acum o sută de ani se străduiau să atragă de partea României, Marile Puteri pentru susţinerea problemei naţionale româneşti. La Paris, vreo 70 de personalităţi îşi desfăşurau activitatea, printre care matematicianul Traian Lalescu, inventatorul Traian Vuia, marile chirurg Toma Ionescu, mulţi profesori universitari, poeta Elena Văcărescu, înfiinţând ziarul ,,La Roumanie", prin care se informa publicul francez despre justeţea pretenţiilor româneşti de unire a tuturor teritoriilor locuite de români, într-un stat democratic. Cu un an înainte, îi fusese redat României steagul lui Ştefan cel Mare, găsit într-o mănăstire de la Muntele Athos, iar ofiţerii români distinşi în luptele din anii 1916-1917 fuseră decoraţi de statul francez. De asemenea, în Italia, starea de spirit a opiniei publice era favorabilă cauzei româneşti datorită activităţii lui Vasile Lucaciu, Vladimir Ghica, Mihai Sturza şi a altor patrioţi români. Presa de toate orientările, personalităţi de prestigiu al vieţii politice şi cultural-ştiinţifice urmăreau cu mare interes şi încurajau eforturile românilor de a-şi realiza idealul naţional. La Londra, încă din anul 1917, funcţiona ,, Societatea Anglo-Română", unde alături de români, Primarul Londrei, Arhiepiscopul de Canterbury, episcopii de Londra, Oxford, Winster militau pentru legitimele revendicări româneşti. Misiunea română în S.U.A, formată din Vasile Lucaciu, Ion Moţa, P.Negulescu , Vasile Stoica au informat naţiunea americană cu problemele româneşti, organizând la Cleveland, Chicago, Detroit, Trenton, Indianopolis, conferinţe urmate de demonstraţii de susţinere a unirii Transilvaniei cu România. Bineînţeles, un rol important în aceste acţiuni l-au avut românii americani din aceste oraşe. ,, Nici o naţiune n-a pornit vreodată vreun război din motive mai ideale, mai morale şi mai umanitare decât în România", spuneau cei ce doreau să organizeze o ,, Legiune a românilor subjugaţi".
2018 O parte a intelectualităţii române este indiferentă faţă de manifestările legate de Centenarul Marii Uniri, iar o mică parte, care se vrea cosmopolită şi progresistă, împreună cu unii aleşi ai neamului la Uniunea Europeană îşi critică ţara, cer sancţiuni pentru România, mint cu neruşinare, prin dezinformare, iar în ţară, manipulează şi ridică la rang de ideologie sintagma ,, MUIE P.S.D." Mie îmi este ruşine cu astfel de compatrioţi!
1918. Pe data de 13 septembrie 1918, la Bucureşti, a avut loc o mare manifestare socialistă a muncitorilor, care solicitau, pe drept cuvânt, creşterea salariilor şi ziua de lucru de 8 ore. Numai că această mare manifestare a fost organizată de agentul bolşevic Cristian Racovski, degenerând cu lozinci antiguvernamentale şi antiregale, lozincile, fiind, ce-i drept, decente: ,, Jos Guvernul!", ,, Jos Armata!", ,, Jos Regele!", fără cătuşe, înjurături sau cu caricaturi etc. Să nu uităm faptul că această manifestarea se desfăşura după ce România trecuse printr-un Război Mondial şi se afla în plină criză economică de subproducţie, dar, probabil, bucureştenilor, care au cunoscut regimul de ocupaţie a trupelor germane, le ajunseseră ,, cuţitul la os". Manifestaţia trebuia să se desfăşoare în Piaţa Teatrului Naţional. În momentul în care coloanele de muncitori au ajuns în Piața Teatrului Național, au fost întâmpinate de forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători de Munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție, generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat Prim- Ministrului Ion I.C. Brătianu, cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în Piața Teatrului Național, rămânând 16 morți și zeci de răniți din rândurile muncitorilor. Au fost arestați sute de muncitori, membri ai mișcării sindicale și ai Partidului Socialist, care au fost schingiuiți.
2018 Pe 10 august 2018, în Bucureşti a avut loc o mare manifestaţie, pe care nu şi-a asumat-o niciun sindicat, niciun partid , dar anunţată cu o mult timp înainte ca ar fi a diasporei româneşti îngrijorată de ceea ce se petrece în România. Probabil, românii plecaţi la muncă în străinătate erau supăraţi că părinţilor lor, rudelor rămase în ţară li s-au mărit pensiliile, salariile, ca agricultorii şi întreprinzătorii români sunt încurajaţi, dândudu-li-se subvenţii, respectiv diferite stimulente sau că au fost scoase la iveală celebrele protocoale. Se cerea sânge şi o nouă revoluţie. Unii au zis că de fapt, nici măcar în gând nu s-a vrut o manifestare violentă, doar ni s-a părut că a fost distrus mobilierul stradal, ca s-a încercat intrarea în Guvern, ca s-a dărâmat gardul Muzeului ,,Antipa", că s-au aruncat borduri sau Coktail Molotov în jandarmi, că de fapt, neexistând toate acestea, jandarmii au intervenit abuziv. Nu am aflat, până în prezent, cine au fost adevăraţii organizatori ai acestei manifestaţii, care au manipulat mase de oameni să iasă în stradă, fără să aibă vreo revendicare precisă, decât lozinci ameninţătoare. Istoria antedecembristă vorbea despre demonstaţia din 13 decembrie 1918 aşa cum se vorbeşte astăzi, de unii politicieni, ziarişti, despre demonstaţia din 10 august 2018. Istoricilor le-au trebuit peste 70 de ani să descopere cine a stat în spatele manifestanţilor de acum 100 de ani. Oare toţi atâţia ani ne va trebui să aflăm cine stă în spatele tuturor manifestaţiilor din ultimii doi ani? Până atunci, vorbim despre securişti şi de soroşişti, fără să avem un nume! Astăzi, Ion I.C. Brătianu este un erou, marele înfăptuitor al Marii Uniri, nicidecum Premierul care a dat ordin să se tragă în nişte manifestanţi, care nici nu apucaseră să ajungă la locul de manifestare a acţiunii lor , unde nici nu ştim cum s-ar fi comportat!
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu