miercuri, 13 ianuarie 2021

S-AU ÎNTÂMPLAT ACUM 100 DE ANI


 ,,Timpul are în spate o desagă în care strânge pomeni pentru uitare, acest monstru uriaș al nerecunoștinței. Aceste resturi sunt faptele bune din trecut, uitate chiar din clipa în care au fost săvârșite”. 
                                                     (William Shakespeare)


     Din când în când este bine să ne mai amintim evenimente din cultura și istoria țării noastre. Existăm ca națiune, pentru că strămoșii noștri au avut grijă de viitor și de ceea ce identifică un popor/națiune: limba, religia și demnitatea națională. Înainte de a aminti câteva evenimente ale anului 1921, mi-am propus să vă prezint câteva dinainte de 1921, care constituie argumente la cele afirmate , mai sus. 
   Anul acesta ar trebui să sărbătorim:
1750 de ani de la retragerea aureliană.  Sub presiunea atacurilor populațiilor migratoare, ale dacilor liberi și războaielor cu Regina Zenobia, Aurelian a dispus, în vederea întăririi graniței dunărene, retragerea armatei și a administrației din  provincia Dacia, lăsând, aici, un popor daco-roman, în număr de 1.000.000 de persoane. Acest popor se va organiza în obști sătești și își va desfășura activitățile zilnice, în condiții vitrege, ținând piept populațiilor migratoare germanice, slave și turanice, devenind român și creștin, până în secolul al VIII-lea.
630 de ani de la Manuscrisul de la Mănăstirea  Ieud (  prima carte în limba română cunoscută până în prezent), ,,Sobornicul”, care cuprinde ,,Legenda Duminecii” și două omilii, ,,Joia” și ”Dumineca Păștelui”. Manuscrisul se păstrează la Biblioteca Academiei Române.
570 de ani de la corespondența în limba română a diacului Ioan de la Mănăstirea Ieud cu municipalitatea Bistriței, ceea ce ne arată că Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung nu este cea mai veche scriere laică, în limba română.
500 de ani de când domnitorul Neagoe Basarab termina Învățăturile  către fiul său Teodosie (1521) cea mai importantă operă a literaturii române în limba slavonă, considerată una dintre cele mai importante scrieri europene, din secolul al XVI-lea.
500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului, Johannes ( Hans) Bekner (1521) Mult timp această scrisoare a fost considerată ca fiind primul text păstrat în limba română, până a fost descoperit și datat Manuscrisul de la Ieud.
300 de ani de la construirea bisericii de lemn din Surdești -Maramureș (1721), capodoperă de îndrăzneală ( 54 m. turnul, având o înălțime totală de 72 m), armonie și decorație sculptată. Biserica este înscrisă în patrimoniul universal UNESCO ( meșter Ioan Macarie și zugrav Ștefan).
260 de ani de când ticălosul general Bucow a ordonat incendierea sau dărâmarea bisericilor ortodoxe române din Transilvania. N-a reușit să distrugă ortodoxia în Transilvania  dar el a sfârșit călcat de propriul cal, pe una dintre străzile Sibiului. Nici calul nu i-a mai suportat tirania!
200 de ani ( 23 ianuarie 1821) de când Tudor Vladimirescu a citit proclamația de la Padeș ,, Cerințele norodului romînesc”, act care constituie începutul revoluției sale, care a avut drept consecință înlăturarea regimului fanariot și reînstalarea domniilor pământene, marcând începutul epocii marilor reforme de modernizare a Principatelor Române;
200 de ani ( 21 iulie 1821), de la nașterea la Bacău a ,,bardului de la Mircești”, Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române.
100 de ani 
1. Economie: 
- refacerea uzinelor metalurgice Hunedoara; constriurea unui nou furnal înalt;
-înființarea societății ,,Petrol Govora”, cu un capital de 57.800.000 de lei, cu participarea Băncii Românești și a societății Petrolul Românesc;
- reforma agrară, prin Legea pentru definitivarea reformei agrare, elaborată de Guvernul Averescu ( Partidul Poporului), nu de un  guvernul liberal, cum cred unele persoane;
- adoptarea unui tarif vamal protecționist.
2. Probleme sociale:
- legea asociaților profesionale, prin care sindicatele se proclamau autonome și neutre de orice partid politic, interzicând în statutele lor  principiul luptei de clasă;
-Congresul Funcționarilor Publici de la București, unde s-a dezbătut problema nesiguranței economice a acestora.
3. Politică internă
- lucrările Congresului General al Partidului Socialist din România de la București, unde s-a votat cu o mare majoritate transformarea partidului în Partidul Comunist din România și afilierea la Internaționala a III-a Comunistă. Cei care au votat afilierea au fost arestați, pentru că nu erau de acord cu unirea Basarabiei cu România, solicitând alipirea acesteia la URSS;
-demisia Guvernului Averescu și formarea Guvernului Tache Ionescu, guvern al Partidului Conservator.
4. Politică externă:
- se pun bazele Micii Înțelegeri, prin semnarea la București a Convenției de alianță defensivă româno-cehoslovace și a Convenției de alianță defensivă româno-iugoslave;
- semnarea Convenției de la Paris (Belgia, Franța, Marea Britanie, Grecia, Italia, România, Iugoslavia, Cehoslovacia), prin care se stabilea statutul definitiv al Dunării.
5. Cultură:
-Ștefan Procopiu comunica la Paris descoperirea sa cunoscută sub denumirea ,, Fenomenul Procopiu” ( depolarizarea longitudinală a luminii de către soluțiile coloidale și suspensiile cristaline);
- înființarea la București a Institutului de seruri și vaccinuri ,,Dr. I. Cantacuzino”;
Se publică de către:
-Grigore Antipa  ,,Dunărea și problemele ei științifice, economice și politice;
-Ovid Densusianu: ,, Literatura română contemporană” ( vol. I, II);
- Petre Andrei : ,,Sociologia revoluției și Problema fericirii. Fundamentul său etico-sociologic”;
- Ion Barbu: ,,După Melci”;
-Vasile Voiculescu: ,,Pârga”;
-Calistrat Hogaș: ,,În Munții Neamțului”;
-Lucian Blaga: ,,Pașii profetului”;
Garabet Ibrăileanu: ,,După război”, ,,Cultură și literatură”;
Ion Slavici: ,,Închisorile mele”;
Eugen Lovinescu : ,,Gh.Asachi, viața și opera”.
Se constituia la București Societatea ,,Orient Radio” S.A.R., agenție telegrafică de presă și se realiza filmul ,,Ecaterina Teodoroiu”, cu Marietta Rareș, prima încercare de evocare a războiului dintre anii 1916  și 1918, combinând scene cu actori cu montaje din actualitățile din război.
  Am ales câteva exemple din istoria noastră, din toate domeniile ( economic, politic, social, cultural), din dorința de a ne păstra demnitatea națională, prin evocarea unor evenimente, care ne demonstrează că nu am fost niciodată un popor/națiune de mâna a doua. Important este să ne cunoaștem istoria și cultura dar, se pare, că actualii guvernanți vor să ne facă să credem că istoria și cultura noastră încep, acum, odată cu ei și nu mai este necesar să-i aglomerăm pe elevi  cu discipline ca istoria, geografia, literatura veche, pentru că nu ne ține de foame, pentru că ne face să fim primitivi, medievali și depășiți. Trebuie să știm să mâncăm sănătos ( probabil resturile rămase de la Puterile UE, pentru că noi nu mai trebuie să avem nici agricultură, nici industrie alimentară) să știm să facem sex ( nu să ne iubim), să ne schimbăm sexul și partenerii, pentru a ne satisface fanteziile, să nu mai știm dacă suntem femei, bărbați, ci doar neutri, să nu ne cunoaștem spațiul în care trăim, pentru că s-ar putea să nu mai semene cu cel din cărți etc., etc., etc.
Pe curând,
Earnest

2 comentarii:

Diana spunea...

Esti o optimista !

Anonim spunea...

Niste progresisti au pus mina pe constiinta rominilor. Liberalii, colaboratorii lor, sunt la mina acestora si au uitat ca partidul lor se numeste si national. Vai de aceasta tarisoara si de noi, cei mai avem , macar, un dram de patriotism! Sa la stea vorbele in git tuturor celor ce indruga vrute si nevrute, in sustinerea acestor nemernici, care se autointituleaza intelectuali elitisti. Va comparati, voi, nemernicilor, cu Kogalniceanu, Bratienii si cu toti politicienii liberali, care au fost si patrioti?