sâmbătă, 26 martie 2011

PERSONALITATI NESTIUTE SAU UITATE(VII). PARVU MUTU

Filipestii de Padure-tabloul votiv



Parvu Parvescu, supranumit Mutu ( dupa unii, din cauza greutatii in vorbire, iar dupa altii, din cauza canoanelor pe care trebuia sa le implineasca, atunci cand picta biserici si anume, sa nu vorbeasca cat timp picta), s-a nascut la 12 octombrie 1657, in noaptea de sambata spre duminica, la Campulung Muscel. Tatal sau, preotul Ion Parvescu, era descendent dintr-o veche familie de preoti, care a dat si negustori si dregatori domnesti dar si un mare ierarh, pe Ignatie, Episcop de Ramnic, apoi Mitropolit al Tarii Romanesti in vremea lui Matei Basarab. El a fost singurul supravietuitor din cei 6 copii ai preotului. La varsta de 6 ani, dupa ce moare mama sa, preotul Ion se calugareste, luandu-l cu el pe Parvu la Manastirea Negru Voda unde invata arta picturii. Isi continua studiile in Moldova, dupa care studiaza singur , dupa gravurile renascentiste si baroce din bibliotecile Cantacuzinilor. A fost pictorul a doua familii: Vladescu si Cantacuzino. A pictat si repictat numeroase biserici: Aninoasa-Muscel, Negru Voda din Campulung, Cotroceni si Coltea din Bucuresti, Filipestii de Padure, Margineni (azi Caragiale), Sinaia, Fundenii Doamnei, Lespezi, Bordesti, Mamu, Sfantu Gheorghe Nou si numeroase icoane pe lemn. A intemeiat o scoala de pictura la Bucuresti, fiind un adevarat maestru, "dascal", cum ii placea sa i se spuna. S-a casatorit cu jupaneasa Tudora in anul 1700, cu care a avut doi fii. In anul 1718, dupa moartea sotiei, se calugarestye la Manastirea Margineni, cu unul dintre feciorii sai. Aici traduce carti din limbile greaca si italiana. Ultimii ani si-i petrece ca staret al Manastirii Roboaia, unde moare in anul 1735, dupa cum consemneaza pomelnicul manastirii, dar deocamdata nu i s-a descoperit mormantul in cimitirul acsteia.
Dintre toate picturile sale, se pastreaza in proportie de 90%, aceea de la Biserica "Trei Ierarhi" din Filipestii de Padure, supranunita "Voronetul Munteniei".
Pictura sa are un stil propiu, realizat din simbioaza stilurilor muntenesc, moldovenesc, renascentist si baroc. Analizand picturile sale, se constata ca artistul isi manifesta adevaratul talent nu in scenele religioase, care sunt uneori stangace si conventionale, ci in portrete. Arta portretistica a lui Parvu nu este heraldica si simbolica, cum era inteleasa in acea vreme, ci reprezinta pentru el "o modalitate de exprimare a prezentului istoric, a personalitatii umane in adancul structurii sale", dupa cum remarca Vasile Dragut.
Tabloul votiv de la Biserica "Trei Ierarhi" din Filipestii de Padure grupeaza 55 de portrete ale familiei Cantacuzino: barbati, femei, batrani, tineri, copii, cu fizionomii diferite, creand un tablou unitar, omogen, probabil rezultat al conceptiei sale despre familie. Culorile folosite in acest tablou sunt armonios imbinate: rosu, verde, albastru, griuri. Impresioneaza in special portretele de copii, prin gingasia proaspata a expresiilor naive si intrebatoare.
Parvu Mutu si-a pictat autoportretul in multe monumente. Cel mai valoros este acela executat in anul 1700 la Biserica din Bordesti, judetul Vrancea, care a fost decupat si se afla la Muzeul de Arta din Bucuresti.
Pe curand,
Earnest

2 comentarii:

Anonim spunea...

Tabelul votiv seamana foarte mult cu cel din pridvorul bisericii Manastirii Hurezi,care infatiseaza familia Martirilor Brancoveni.

deceneus spunea...

Scoala de pictura de la Hurezi a fost contemporana cu scoala lui Parvu Mutu. Este firesc sa existe asemanari:era in spiritul epocii.