MONUMENTE DISTRUSE SI UITATE (VI). MANASTIREA DIN PLATARESTI

Manastirea "Sfantul Mercurie", zidurile manastirii si pictura originala din pronaos

Manastirea "Sfantul Mercurie"(pana in anul 2002 a fost singura manastire din lume inchinata Sfantului Mercurie) este situata in comuna Plataresti, judetul Calarasi, la 18 km. S-E deBucuresti si la 41 km. N-E de Oltenita, in apropierea lacului Tataru. Este ctitoria lui Neagoe Basarab (1632-1654) si a domnitei Elina, ridicata in anul 1646, in urma unei victorii impotriva tatarilor care il sprijineau pe Vasile Lupu, domnitorul moldovean, cu care acesta a fost intr-un lung conflict militar, domolit in urma interventiei Mitropolitului Varlaam. Izvoarele consemneaza ca inaintea bataliei., Sfantul Mercurie i s-a aratat in vis , indemnandu-l la lupta si prorocindu-i victoria, ceea ce l-a determinat pe acesta sa ridice manastirea dupa victorie, in semn de multumire. Domnitorul muntean, desi era un militar prin educatie, a fost un sustinator al culturii, in vremea lui desavarsindu-se stilul bizantin muntenesc, deschizand calea spre cel brancovenesc, dezvoltandu-se invatamantul si tipariturile de carti. Matei Basarab a reparat si a ctitorit 46 de biserici si manastiri in Tara Romaneasca, la care se adauga si altele din afara tarii sale.

Manastirea "Sfantul Mercurie" este una dintre cele mai frumoase monumente de arhitectura munteneasca din secolul 17, fiind o constructie din caramida cu ziduri groase de 1 m. , in forma de cruce, compartimentata in pronaos, naos si altar. Pe naos se afla o turla inalta deschisa, poligonala luminata de 12 ferestre foarte inalte (3 m.) si inguste. Decorul de deasupra firidelor si sub cornisa este realizat de catre 3 randuri de caramida asezate in zimti de fierastrau. Acelasi decor se gaseste si in ornamentarea exterioara a fatadelor ( acestea sunt din caramida aparenta), deasupra si dedesubtul braului median. Pardoseala este din lezpezi de piatra, pe care vor sa o inlocuiasca cu marmura ( se constata acesta tendinta in manastirile romanesti, ducand la interventia particularitatilor stilurilor arhitecturale romanesti). In pronaos se pastreaza pictura originala realizata in anul 1649 (mentionam ca in afara acestei biserici, din ctitoriile lui Matei Basarab se mai pastreaza pictura originala la Arnota si Negoiesti), care reprezinta tabloul votiv si aspecte din viata Sfantului Mercurie. La intrare, se afla pridvorul semideschis sustinut in fata de 5 stalpi grosi din zid, inconjurat de un zid de 0,90 m. inaltime si lat de 0,80m. Biserica este acoperita cu tigla. Ansamblul manastiresc mai este format din cladirea chiliilor in forma literei U, casa domneasca, turnul-colpotnita si zidurile ( acesta manastire ca si cele de la Caldarusani si Negoiesti au fost concepute ca manastiri fortificate, ca aparare a partii de sud a Tarii Romanesti). Manastirea a rezistat marelui cutremur din anul 1802, dar a fost pradata de trupele eteriste in timpul Revolutiei de la 1821, a fost tranformata in depozit de lemne in timpul Primului Razboi Mondial si pradata de trupele germane si bulgaresti, care au ars carti si documente de mare valoare. Ferdinand I, ca si inaintasul sau Carol I, a avut "o problema" cu monumentele noastre religioase si prin decretul regal din anul 1924 manastirea a devenit biserica de mir si chiliile au fost transformate in inchisoare, desi, din anul 1915, ansamblul monahal intrase in patrimoniul national. Intre anii 1952 si 1992 aici a functionat un spital de boli neuropshice, iar din anul 2000 a devenit manastire de maici. Datorita diverselor folosinte si a cutremurilor din anii 1977 si 1986, biserica manastirii a ajuns intr-o stare avansata de degradare. Renovarea a inceput cu restaurarea picturii originale, in anul 1986 si a continuat dupa anul 2000, conslidandu-se biserica, renovandu-se chiliile si o parte a zidului, turnul-clpopotnita. Au fost restaurate icoanele de pe catapeteasma, a fost repictat naosul si altarul in tempera, pictura care a inceput sa se coscoveasca ( se mai face ceva la noi ca lumea?). Au ramas de consolidat casa domnesca si o parte a zidului. dar cum nu mai sunt bani si cum Patriarhia Romana nu se ingrijeste de monumente, pentru ca acestea sunt sub patronajul Ministerului Culturii, ca si cum n-ar face parte, in primul rand, din patrimoniul arhitectural religios ortodox, calugaritele asteapta donatii. Inca un monument, care a fost supus vitregiilor vremii, a fost uitat. Noi nu o sa invatam niciodata sa pastram cu sfintenie ceea ce ne-au lasat urmasii!

Pe curand,

Earnest