La începutul epocii tovarășilor, riscai să nu fii considerat intelectual, dacă nu aveai sau dacă nu-ți inventai o origine sănătoasă, cu rădăcini adânci în clasa muncitoare sau în țărănimea palmașă. Ceilalți, intelectualii de rasă, erau exponenții clasei exploatatoare, erau marginalizați sau reeducați. Apoi, a venit vremea când nu mai conta originea, dar trebuia să ții pasul cu tendințele culturale. Astfel, trebuia să te prefaci că-ți place ceea ce nu îți plăcea sau ceea ce nu înțelegeai, pentru că altfel riscai să nu fii considerat intelectual.Te extaziai și-ți exprimai entuziasmul față de romanele lui J.Joyce și musai trebuia să te lauzi că ai citit "Un veac de singurătate" al lui Marquez. Trebuia să rămâi perplex de admirație în fața unui tablou suprarealist, psihedelic sau abstracționist, prefăcându-te că ai înțeles întru totul mesajul artistului și apoi, a doua zi, să te lauzi la serviciu sau la prieteni că ai fost la vernisajul expoziției creatorului.
A venit și Revoluția! Atunci, peste noapte, ca să nu fii exclus, ai devenit un intelectual dizident, care ai suferit pentru că nu aveai o origine sănătoasă ( deși vechii intelectuali trecuseră demult în Lumea celor drepți). Riscai să nu fii considerat intelectual, dacă nu erai de acord cu ce spunea Alianța Civică, iar dacă îndrăzneai să te arăți patriot, erai cu siguranță un vadimist sau un simpatizant al "României Mari". Curând, pentru demnitatea ta de adevărat intelectual, i-ai înlocuit pe J.Joyce, pe suprarealiști, psihedelici și pe abstracționiști cu Patapievici, fizicianul ratat devenit eseist, scriitor, istoric și filosof, președintele Institutului Cultural Român. Trebuia să-ți fie rușine de poporul tău, de creațiile lui, să nu-ți mai placă nimic ce este românesc. De asemenea, dacă voiai să fii un adevărat intelectual, trebuiai să fii obligatoriu liberal sau monarhist. Acum, ai hotărât că singura soluție de a nu -ți risca imaginea ta de intelectual, este retragerea în turnul tău de fildeș, să nu te prezinți la vot alături de golănimea, care cică! se crede responsabilă de tot ce s-a întâmplat sau de ceea ce se va întâmpla în această țară nenorocită.
Eu, Earnest, un cetățean onest, am riscat mereu, pentru că nu am avut o origine sănătoasă, pentru că nu mi-au plăcut niciodată J.Joyce, pictura suprarealistă, abstracționistă ori psihedelică, nu am fost de acord cu Alianța Civică, nu sunt liberal, pentru că sunt un intelectual care se respectă și sunt social-democrat, nu sunt monarhist, ci republican, pentru că m-am născut în republică și vreau să mor tot în republică, sunt patriot și iubesc această țară, îmi place Dobrogea și Țara Hațegului, îl iubesc pe Dragoș Coman cu albastrul lui de la Voroneț și cu verdele de la Arbore, îmi plac Pârvu Mutu ,I.Andreescu și Sabin Balașa, îmi place muzica noastră, îi redescopăr pe zi ce trece pe Eminescu și Blaga și-i admir pe Petru Rareș, Vlad Țepeș și pe Alexandru Ioan Cuza, dar nu-l suport și mi se face greață când îl văd, aud și citesc pe Patapievici! Iar tupeul meu cel mai mare este că întotdeauna am fost la vot și nu îmi pasă dacă nu sunt considerat un intelectual. Și știți de ce? Pentru că știu că nimeni nu-mi va lua ceea ce am în cap și în suflet, pentru că am învățat să privesc, să ascult și să înțeleg!
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu