Deunăzi, am urmărit o emisiune cu cei doi protagoniști și cu alți invitați ai Marie Coman , unde au fost dezbătute două probleme arzătoare la ordinea zilei: construirea unui cămin cultural într-o comunitate rurală de 300 de locuitori și punerea în vânzare de către Paltin Sturdza a Palatului Ghica-Comănești, din orașul Comănești, din județul Bacău. Au urmat discuții, au fost spuse păreri, care mai de care mai revoltătoare, pentru mine un cetățean onest. Cei doi jurnaliști, care s-au plimbat prin lume, cred că nu-și cunosc țară și consideră că nimic nu există în România, în afara Bucureștiului și a Văii Prahovei.
1. La prima problemă: construirea unui cămin cultural într-o localitate cu 300 de locuitori, îi răspund doamnei Coman că se merită o astfel de investiție. În perioada interbelică, moșierimea românească a inființat cercuri culturale în mediul rural, care în vremea socialismului au fost transformate în activități în cămine culturale, cu biblioteci, cu echipe de teatru de amatori, cu formații de dansuri populare sau de coruri, care, în epoca actuală de reală democrație, s-au transformat în discoteci, cârciumi, iar bibliotecile au dispărut ca și formațiile de dansuri populare și cele de teatru de amatori. Pe scenele vechilor cămine culturale rurale, au jucat mari actori români, aflați în turnee de culturalizare a maselor, cântăreți valoroși de muzică populară sau ușoară. Ar trebui să reînviem atmosfera vechilor obiceiuri și poate caminele culturale vor fi focare de menținere a tradițiilor românești.
2. Un interlocutor spunea că, odată cu vânzarea acestui palat, se va putea dezvolta, în această zonă turismul. Îl informez că în palat funcționează un muzeu de etnografie și artă, care deține o impresionantă colecție de artă contemporană, printre care se numără câteva tablouri de ale lui Sabin Bălașa. Domnul Chirieac spunea că nu ai ce vizita în zonă și se ajunge greu acolo. De aceea, mă văd obligată să-i propun un traseu eruditului ziarist, de meserie chimist.
a. De la București o luați pe E85, una dintre cele mai bine întreținute șosele din țară, iar la ieșirea din Adjud (dacă nu vreți să mergeți prin Bacău) , la sensul giratoriu, faceți stânga, pe DN11A, pe minunata vale a Trotușului, numită cu mândrie de localnici, Valea Loarei a României, datorită numeroaselor palate și castele, ce-i drept, o parte dintre ele, după ce au fost retrocedate, au rămas în ruină. Dacă dumneavoastră le veți vizita și vă veți revolta, veți trage un semnal de alarmă și cine știe (?), poate le vor veni mintea înapoi la cap celor care s-au luptat în tribunale, ca să le obțină.
b. La Căiuți, puteți vedea conacul Răducau-Rosetti, unde s-a pus la cale alegerea lui Cuza, care se renovează de vreo 15 ani.
c. La ieșirea din Căiuți, la km. 24, pe partea dreaptă, dincolo de calea ferată, veți vedea și veți admira, podul de piatră al lui Ștefan cel Mare.
d. Înainte de a intra în Onești, pe partea stângă, o cotiți spre Mănăstirea Bogdana, ctitorită în anul 1660, care a fost transformată, pe vremea socialismului, când în tabără pionerească, când în depozit de carte sau muzeu. Astăzi, este din nou mănăstire și este o Putnă mai mică.
d. Revenind pe șosea trebuie să vă opriți la Biserica din Borzești, ctitoria lui Ștefan cel Mare. Vi se pare că nu se merită?
e. Și la Onești aveți ce vizita, chiar dacă este un oraș nou, dar cum veți trece prin față Monumentului Eroilor ,,Regina Maria", opriți-vă o clipă pentru un moment de reculegere, pentru că tot s-au împlinit 100 de ani de la eroicele lupte. Veți trece, de asemenea, prin fața Monumentului Mihai Eminescu, lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu, situată pe locul 8, în topul celor mai creative statui din lume ( nu noi am realizar acest top, ci străinii).
f. De la Onești vă puteți abate la Mănăstirea Cașin, unde veți vedea ctitoria lui Gheorghe Ștefan, ridicată în anul 1655 (am scris pe acest blog despre acest splendid monument) sau spre Oituz. Mai este cazul să spun ce au făcut acum 100 de ani strămoșii noștri , la Oituz și ce puteți vedea acolo?
g. La ieșire din Onești, o faceți la stânga pe DN12A și vă îndreptați spre Târgu Ocna, trecând prin Târgu Trotuș, unde este un ansamblu medieval ( ruine din secolul 14 și biserica din 1730),
h. Ajungeți la Tîrgu-Ocna unde, în afară de Salină (care deține cea mai mare bază de tratament din țară) , puteți vedea o mulțime de monumente, printre care Biserica cu Tunuri sau Biserica Răducanu, cu mormântul lui Costache Negri. De asemenea, pe Măgura veți vedea mausoleul și Mănăstirea Măgura Ocnei( 1653), a doua mănăstire închisă în vremea socialismului și transformată în bază sportivă și de creație artistică).
i. De aici, o cotiți spre stânga, pe minunata vale a Slănicului, ajungând în Slănic Moldova, care nu este deloc o ruină, domnule Chirieac!. Are hoteluri și restaurante curate, cu mâncare bună, orașul este curat, nu murdar ca Sinaia, iarna are și pârtie de schi. Cât despre Munții Nenirei, aceștia sunt o splendoare!
j. La Dofteana, pe partea stângă a șoselei, se află Castelul de vânătoare al lui Nicolae Ghica . Chiar dacă acesta se află în reabilitare, merită să fie vizitat, mai ales pentru minunatul parc. Propietarul actual a construit în preajmă, opensiune. Vă odihniți, la un pahar cu suc și porniți mai departe, cu entuziasm , pentru că în curând veți ajunge la destinație.
k. În Dărmănești, în vârful dealului ,se află un castel, care a aparținut familiei Știrbei, care, după ani, a intrat în reabilitare.Și despre acesta am scris pe acest blog. Din păcate, nu vă pot recomanda să o luați, în amonte, pe vale Uzului, pentru că drumul este dezastruos. Este singurul drum prost din județ.
k. Ajungeți la Comănești, în cele din urmă, și vedeți Palatul Ghica-Comănești cu frumosul parc, dar vă recomand să vedeți și Gara, ca să credeți că, pentru o clipă, vă aflați la Lausanne.
Domnule Chirieac, v-am propus doar câteva popasuri de la Adjud la Comănești. Să știți, că pe acest traseu, potențialul turistic al județului este mult mai bogat! Și dacă nu v-a ajuns, ce ați văzut, luați-o pe Valea Muntelui , adică a Trotușului, în amonte, și veți avea ce vedea, apoi coborâți și urcați, pe cea Tazlăului, spre Bacău și iar veți avea ce vedea. Și să știți, că turism, nu înseamnă doar autostrăzi și locuri de distracție, ci înseamnă , de asemenea, monumente, drumeții, locuri de tihnă și meditație. Slavă Domnului, avem destule în zona pe care v-am făcut traseul! E suficient să admirați doar peisajul și veți scăpa de stresul bucureștean, care vă face atât de acru, când este vorba de Moldova. De aceea, îmi pun, fireasca întrebare: este vorba de răutate sau de ignoranță?
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu