PREGĂTIREA CENTENARULUI MARII UNIRI (V). PROCESUL MEMORANDIȘTILOR

Ioan Rațiu (1828-1902)

 ,,Limba noastră e cartea de istorie a poporului român".

( Vasile Lucaciu)

Vasile Lucaciu ( 1852-1922)

   Odată cu constituirea dualismului austro-ungar, în anul 1867, Transilvaniia a revenit Ungariei. A fost perioada cea mai cruntă din istoria noastră, caracterizată prin accentuarea persecuțiilor etnice și religioase ale românilor din Transilvania, prin folosirea unor metode variate de deznaționalizare. Intelectualitatea română, grupată în jurul Partidului Național Român și  sprijinită de partidele politice din România, de diferite organizații culturale, printre care Liga Culturală a Tuturor Românilor, a inițiat o serie de activități, care aveau ca obiectiv încetarea politicii de deznaționalizare a Guvernului de la Budapesta. Printre aceste acțiuni a fost și redactarea în anul 1892 a Memorandumului, tipărit la Sibiu, în limbile română, maghiară, germană, italiană, franceză,  prin care se cereau drepturi politice și culturale pentru românii din Transilvania.  Memorandiștilor li s-a deschis în anul 1894 un proces, la Tribunalul din Cluj. Acest proces a constituit prilejul cel mai potrivit pentru ca românii să-și susțină revendicările. În ziua procesului, la Cluj, 20.000 de români veniți de pretutindeni i-au însoțit pe memorandiști, de la Hotelul Ungaria până la Tribunal. Este cunoscut discursul de apărare susținut de avocatul Ioan Rațiu, care a spus, printre altele: ,, Existența unei națiuni nu se discută, se afirmă" ., ,,Un popor întreg nu poate fi târât înaintea justiției" , ,,Tribunalele lumii civilizate vă vor condamna". Mai  puțin cunoscută este pledoaria preotului greco-catolic Vasile Lucaciu. Acesta spunea: ,,…Dar nici un popor nu are dreptul să judece un alt popor. Atâta timp cât trăim pe pământul nostru, ce argumente pot fi invocate pentru a ni se impune stăpâni dinafară? Permiteţi-mi să vă răspund: Nici unul! Pentru că nici un român nu s-a născut vreodată rob!", ,,Domnilor judecători, noi avem două mii de ani de patrie! Există vreo forţă în lume care să facă istoria să uite aceşti două mii de ani ???Şi chiar dacă ar îndrăzni cineva, să-ncerce numai!!! Secolele  vor rămâne şi pe mai departe în noi, fiindcă le purtăm cu fiecare cuvânt pe care-l rostim şi în credinţa noastră.", ,,Vă e teamă de limba noastră, domnilor judecători? Noi o vorbim de două mii de ani şi n-am ucis cu ea pe nimeni.Vroiţi a ne opri să vorbim româneşte? Niciodată! Pentru că în două mii de ani n-a trecut o zi în care să nu se vorbească româneşte în Transilvania! Limba noastră e cartea de istorie a poporului Român. În două milenii de existenţă nimeni şi nimic nu ne-a putut clinti de pe acest pământ.", ,,Pământul acesta este românesc! Sufletul nostru este românesc! Trecutul românesc, şi vrem ca şi viitorul să fie tot românesc!Domnilor judecători, există, mai presus ca dumneavoastră, un alt tribunal: al Istoriei! Care nu iartă. El hotărăşte până la urmă.Şi vine un timp  când el nu mai poate fi evitat. Acel timp se  numeşte LIBERTATE!"

    Probabil, pe judecători i-a deranjat cel mai mult discursul lui Vasile Lucaciu, pentru că, din cei 14 memorandiști condamnați, acesta a primit 5 ani de închisoare, pe când ceilalți au primit între 2 luni și 2 ani de închisoare ( Ioan Rațiu a primit 2 ani de închisoare) .

  . Executarea pedepsei a fost întreruptă în anul 1895, ca urmare a protestelor Academiei Române, a Ligii Culturale a Tuturor Românilor, ale personalităților politice și culturale internaționale, printre care G. Clemenceau, E. Zola, F. Mistral,  ale mitingurilor de solidaritate  ale Universităților  Sorbona, Oxford, Roma.

Pe curând,

Earnest