Cu emoţie am asistat la comemorarea eroilor căzuţi în luptele de la Mărăşeşti şi m-am gândit să vă propun, pentru o zi de weekend, un itinerariu pe urmele eroilor. Dacă plecaţi din Bacău la ora 8 dimineaţa, vă puteţi întoarce acasă, cel târziu, pe la ora 18. Veţi străbate 300 de km. dus-întors, cu abateririle de la drum, costându-vă cam o 100 de lei transportul cu propria maşină.
La Haret, în faţa Şcolii Gimnaziale veţi vedea Bustul Măriucăi Zaharia ,, fata din nuc", cea mai tânără eroină din istoria noastră şi singurul copil înmormântat în Mausoleul de la Mărăşeşti.
|
Mausoleul de la Mărăşeşti |
Prima oprire o veţi face la Mărăşeşti. Puteţi intra în oraşul Mărăşeşti, unde veţi vedea cum arată un oraş, la o sută de ani de la eroicele lupte. Un oraş mort. Localnicii spun că nemţii au blestemat acest loc şi se pare că blestemul a prins. Fiind un important nod de cale ferată, această aşezare s-a dezvoltat imediat după Primul Război Mondial. În anul 1918, la propunerea mareşalului Averescu,
sub deviza «Donaţi un leu pentru liceu» a fost ridicată construcţia actualului liceu, unicat ca arhitectură în ţară, cu destinaţia de liceu
militar pentru orfanii de război. Astăzi, liceul are puţini elevi, iar rezultatele şcolare sunt dezastruoase. Fabrica de Zahăr a fost demontată şi dată despăgubire de război, URSS-ului, după cel de Al Doilea Război Mondial, iar după anul 1989, a dispărut din voinţa noastră, a românilor, celebra Fabrică Chimică, ( întemeiată în anul 1901) , producătoare de detergenţi, clei de oase, gelatină. A dispărut şi Fabrica de Sticlă. Clădirea Gării, înscrisă în lista monumentelor arată dezastruos, dar puteţi vedea Bustul sublocotenentului Gabriel Pruncu (1927) din spatele Gării cât şi Bustul lui Alexandru Ioan Cuza, primul închinat domnitorului, înaugrat în anul 1908. În Casa de Cultură ,, Emanoil Peteruţ", se află Muzeul Veteranului Român- premieră în România- inaugurat în prezenţa Majestăţii Sale Regele Mihai, în anul 2004. Tot la Mărăşeşti, în Parcul Central, se află Complexul Monumental Joffre, ridicat în anul 1998 de Uniunea Veteranilor Români şi în faţa liceului este Obeliscul Eroilor.
A doua oprire, o veţi face la Mausoleul de la Mărăşeşti, inaugurat în anul 1938, care a fost realizat după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu, declaraţi câştigători ai concursului de proiecte şi premiaţi cu 40.000 de lei. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Eduard Săulescu a executat pictura interioară. Aici odihnesc 5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare. În sarcofagul central au fost depuse osemintele generalului Eremia Grigorescu. Lângă mausoleu este Muzeul Militar al Bătăliilor de la MărăşeştI
Monumentul Victoriei ( Biruinţei) de la Tişiţa a fost ridicat în anul 1934 din iniţiativa şi pe cheltuială proprie de Pamfil Şeicariu şi executat de sculptorul Oscar Han, primul Cetățean de Onoare al orașului Mărășești. O reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia în mână, ridicată deasupra capului.
|
Mausoleul de la Focşani |
Următoarea oprire o faceţi la Mausoleul din Focşani- Osuar al Eroilor din Garnizoana Focşani, care, începând cu acest an este deschis vizitatorilor. Construcţia mausoleului s-a realizat prin subscripţie publică şi a durat din anul 1924 până în 1940, fiind realizată, în stil bizantin, după planul arhitectului Ștefan Balosin și adăpostește osemintele a 1744 de eroi căzuți în Primul Război Mondial.
Vă întoarceţi spre Tişiţa, îndreptându-vă spre Panciu. Pe partea dreată , în drum spre Panciu, la locul numit ,,Frunzoaia", în anul 1924, românii au ridicat un Cimitir ( în formă de cruce), pentru oştaşii germani morţi în bătăliile de la Mărăşeşti (un astfel de cimitir se află şi la Soveja. Menţionez că în România au murit în Primul Război Mondial 40.00 de oştaşi germani, îngropaţi în 280 de cimitire, Românii au dovedit că sunt adevăraţi creştini!)
Vă propun o mică abatere, la Mănăstirea Bradu din Panciu al cărei prim ctitor a fost Ştefan cel Mare, iar al doilea, Mitropolitul Moldovei, Teodosie. Şi Sfântul Teodosie poate fi socotit un erou, pentru că a preferat chinuri şi tăierea capului, decât să predea tătarilor, bunurile mănăstirii ( despre el şi despre această mănăstire voi scrie altă dată). În incinta mănăstirii se află Mormântul lui Ioan Slavici şi el un erou al neamului, deşi nu a murit pe front, dar a fost închis de 5 ori de autorităţile austro-ungare, datorită articolelor sale naţionale, pentru independenţa şi unirea Transilvaniei cu România. În centrul oraşului puteţi vedea Monumentul Eroilor , ridicat în anul 1928, prin subscripţie publică, care a fost realizat de sculptorul George Dimitriu.
La Străoane, pe partea dreaptă, veţi vedea Monumentul Sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu realizat de sculptorul D. Iliescu, în anul 1972.
|
Mausoleul de la Mărăşti |
Următorul monument este Mausoleul de la Mărăşti, ridicat în anul 1928 ( la ieşire din comuna Răcoasa, faceţi la dreapta şi după 4 km, la altitudinea de 536 de metri,se ridică maiestos mausoleul), operă a arhitectului Pandele Șerbănescu (basoreliefurile au fost executate de A. Bordenache). La subsol, se află osuarul ostașilor precum și criptele ofițerilor cazuți în bătălie. Aici au fost așezate, ulterior, sarcofagul Mareșalului Alexandru Averescu si criptele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu.
Până la mausoleul de la Soveja, puteţi să vă opriţi la Casa Memorială a lui Moş Ioan Roată din Câmpuri, pe care îl putem numi erou al Unirii Mici.
|
Mausoleul de la Soveja |
Mausoleul de la Soveja a fost ridicat în acelaşi timp cu cel de la Mărăşeşti, după planurile arhitectului George Cristinel. Fondurile construcţiei acestui mausoleu au fost adunate, prin donaţie, prin Comiteul Femeilor Române şi de la localnici. Mausoleul seamănă cu o cetate şi este singura necropolă cu osuar la vedere cu 2000 de eroi neindentificaţi şi cu 8000 identificaţi care sunt aşezaţi în cripte.
Dacă tot aţi ajuns la Soveja, lângă mausoleu se află şi ctitoria lui Neagoe Basarab, Biserica ,, Naşterea Domnului", ridicată, în anul 1654, în semn de împăcare cu Vasile Lupu, iar acesta a ridicat Biserica Stelea, la Târgovişte.
Să nu vă faceţi iluzii că veţi mai găsi ceva din cea mai ozonată staţiune din România. Bravii eroi ai zilelor noastră au reuşit să o distrugă, aşa cum au lăsat să se ruineze multe staţiuni din România, care ar fi contribuit la dezvoltarea turismului.
Aşa că, bucuraţi-vă, la întoarcere, de frumuseţea peisajului şi dacă vă este foame, puteţi mânca cu încredere, la Mărăşeşti, la unl dinre restaurantele de pe lângă mausoleu.
Francezii au propus ca mausoleele din Vrancea să intre sub patronajul UNESCO. Am înţeles că a început să se facă documentaţia, ce Consiliul Judeţean Vrancea. Să vedem ce va urma.
Vă doresc un voiaj plăcut!
Pe curând,
Earnest