joi, 31 august 2017

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE(XXX).RODICA OJOG-BRAŞOVEANU, COŞMAR

Rodica Ojog-Braşoveanu (1939-2002)
,, O locuinţă unde nu se află nici o singură carte e cumplit de tristă. Prin grozăviile pe care le sugerează. Te întoarce în epoca primitivă, în peşteri cu frigider şi televizor..."
      (Laura, personajul principal din romanul Coşmar"

   Îmi plac filmele poliţiste şi recunosc că nu am prea citit romane poliţiste. Îmi amintesc că primul roman poliţist pe care l-am citit a fost ,, Arcaşul verde" de Edgar Wallace, când eram în clasa a VII-a. Am citit apoi romanele Agathei Cristie şi ale lui Haramlamb Zincă dar niciodată vreun roman de al Rodicăi Ojog-Braşoveanu, numită ,,Agatha Cristie a literaturii române". 
   Acum, la sfârşit de sezon estival, m-am gândit să vă recomand acest roman, pe care l-am găsit printre cărţile părinţilor mei şi pe care m-am hotărât să-l citesc pentru a-mi încheia perioada de ,,relaxare intelectuală".
Romanul ,,Coşmar", apărut în anul 2001, este printre ultimele scrieri ale Rodicăi Ojog-Braşoveanu şi vă spun cu toată sinceritatea că mi-a plăcut. Am găsit atmosfera Bucureştiului din perioada interbelică, postbelică şi contemporană, cu personaje care au aparţinut celor trei perioade: unele dintre ele purtând nostalgia vremurilor trecute, iar  altele adaptate la contemporaneitate, intelectuali rasaţi şi intelectuali contemporani, parveniţi şi aristocraţi care îşi poartă cu demnitate sărăcia, tineri şi vârstnici.  Sunt prezentate frânturi din vieţile personajelor, fiecare cu propria tragedie, personaje pe care le găsim alături de noi. Important este să le vedem.
  Acţiunea romanului este diferită: Laura Florescu, o renumită creatoare de modă, descoperă într-un anticariat o fotografie a unei alte Laure, care-i seamănă perfect. Asemănarea cu Laura Voinea, care a trăit în perioada interbelică, o obsedează şi o îndeamnă să descopere cine a fost persoana respectivă. Descoperă o mulţime de similitudini între ea şi cealaltă Laură. 
 Care este deznodământul acestei aventuri, le veţi află singuri, citind acest roman.
 Pe curând,
 Earnest

luni, 21 august 2017

PLIMBĂRI DE VACANŢĂ PRIN JUDEŢ (II). PE URMELE EROILOR CĂZUŢI ÎN LUPTELE DIN 1916 -1917

  Augustul ( în limba latină augustus, augusta, augustum înseamnă maiestos, măreţ, impunător, venerabil) este pentru români luna celor mai mari victorii din timpul Primului Război Mondial. În judeţele Vrancea şi Bacău, românii au oprit trupele germane, austriece,  maghiare, turceşti să treacă Carpaţii şi să ocupe Moldova.
  De aceea, vă propun un traseu în cinstea celor căzuţi la datorie. Avem o datorie morală faţă de aceşti bravi eroi, şi anume, de a le face cunoscut eroismul lor generaţiei tinere, care , în majoritate, este indiferentă sau ignorantă, care nu îşi găseşte timp să se oprească la o troiţă, la un monument , ca să păstreze un moment de reculegere în memoria celor care au crezut într-un destin curat şi prosper al acestei ţări.
  Pe acest traseu, veţi parcurge în jur de 230 de km. şi vă va costa în jur de 85 de lei, dacă veţi merge cu maşina personală. Veţi admira peisaje minunate ale văilor Tazului, Oituzului, Trotuşului, veţi parcuge depresiunile Tazlău-Caşin şi Comăneşti- Dărmăneşti şi veţi admira culmea Pietricica şi culmile  munţilor Berzunţi, Nemirei, , Vrancei, Tarcăului şi Ciucului, bucurându-vă de pădurile care au mai rămas, căci nu se ştie dacă la următoarea călătorie vor mai exista, poposind la câteva monumente ridicate eroilor căzuţi în Războiul de Întregire al Neamului (cum ne place să numim Primul Război Mondial).
  Primul popas îl veţi face la Oneşti, oraşul unde se varsă în Trotuş, râurile Tazlău, Oituz, Uz, unde veţi vedea două monumente:numente:
Oneşti
Monumentul Eroilor Regina Maria
  Monumentul Eroilor Regina Maria, ridicat  în perioada  1940-1941 de Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, devenit ulterior Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, se prezintă, sub forma unei prisme dreptunghiulare având lungimea de 16 m, înălţimea de 4,5 m şi este realizat din beton placat cu gresie de Slănic şi marmură de Moneasa, după planurile arhitectului Giuseppe de Monte. Aici au fost aduse  osemintele din  satul   Curiţă    comuna   Caşin.   Monumentul este amplasat în apropierea Primăriei Oneşti.
Oneşti,Monumentul Eroilor
 Monumentul  eroilor din Onești - construit în anul 1925 este simplu, fără inscripții, pe toate laturile se găsesc ornamente florale. Este executat din piatră și are o înălțime de 3 m. Până în 1989 a avut un obelisc din bronz ce a fost spart și înlocuit după cu o simplă cruce. Este amplasat într-un sens giratoriu de pe Calea Mărășești, la intrarea în oraș.
Oituz, Monumentul Eroilor Cavalerişti
 Din Oneşti, vă îndreptaţi spre Oituz unde veţi opri  prima dată la Poiana Sărată, la Monumentul Eroilor închinat eroilor care au eliberat prima aşezare din Moldova aflată în stăpânirea Austro-Ungariei, aflat în Cimitirul Internaţional al Eroilor,  unde au fost înmormântaţi 1609 de luptători, ai armatelor austro-ungare, germane, ruse si turce, alături de soldaţii români , iar apoi la Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial,  din pasul Oituz, de pe  Dealul Coşna Acest monument a fost realizat în anul 1925, de sculptorul Vasile Ionescu-Varo, din iniţiativa  generalului Mihail Schina, comandant al Diviziei 1 Cavalerie. Monumentul este un obelisc  înalt de 5 m. realizat din piatră, este așezat pe un postament din ciment și piatră. La baza obeliscului se află un cavalerist în poziție de atac, un cal și un scut heraldic  cu stema României din bronz , material din care este făcut și vulturul aflat în partea superioară.
 Dacă vi s-a făcut foame, puteţi să mâncaţi la Popasul Oituz, unde se spune că se prepară cei mai buni mici.
Targu-Ocna
Monumentul Eroilor de pe Măgura.
 Vă întoarceţi în Oneşti şi vă îndreptaţi spre Târgu-Ocna, unde veţi vizita Biserica ,,Sfântul Nicolae" cu Ansamblul Memorial 1916-1918 cunoscută şi cu denumirea de ,,Biserica cu tunuri" ( despre această biserică am scris pe acest bloc: este una dintre cele mai frumoase biserici din judeţ), şi Monumentul Eroilor de pe Măgura. Lucrările pentru ridicarea acestui impunător edificiu au fost fãcute de către soldatii veterani, rămaşi în viaţă după  luptele de la Oituz-Coşna-Cireşoaia, după planurile arhitectului Constantin CiogoleaA fost construit între 1925 şi 1928 în memoria celor peste 14.000 de ostaşi români căzuţi în aceste bătălii. Fondurile necesare pentru această constructie au fost adunate prin subscriptie publicã de Mihai Teodoru, iniţiatorul acestui proiect. Monumentul Eroilor cuprinde un parter si două etaje, legate printr-o scară interioarã circulară, are o înălţime de 22 m si este în întregime ridicat din piatră cioplită si formă de obuz. La parter, există o placă comemorativă depusă pe mormântul eroului necunoscut, descoperit în tranşeele de la Coşna. Pe frontispiciul monumentului este scris: ,,Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria”.  Monumentul este  la 2 km. de şoseaua Târgu Ocna – Slănic Moldova, după un drum care urcă spectaculos pe coasta muntelui, la o altitudine de 520 m., pe Dealul Măgura. Tot aici se află şi Mănăstirea Măgura Ocnei ( primul ctitor al acestei mănăstiri a fost Alexandru cel Bun). În timpul luptelor, a fost transformată în post de prim ajutor, unde sute si mii de răniţi ai regimentelor ce luptau în zonă au primit primul ajutor in chiliile si curtea mănăstirii.
Palanca
Mormântul Emil Rebreanu
  Ultimul popas îl veţi face la Palanca. Pe locul  numit ,, Pădurea Spânzuraţilor",  situată în imediata apropiere a Pasului Ghimeş-Palanca, se află Mormântul eroului Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, ridicat în anul 1922. Tot aici, s-a realizat în anul 2012  Monumentul Emil Rebreanu.  Sublocotenentul Emil Rebreanu a refuzat să lupte împotriva românilor în armata austro-ungară, dezertând şi împreună cu alţi  soldaţi români dezertori din Transilvania au fost condamnaţi la moarte, prin spânzurare..Monumentul a fost realizat din piatră şi bronz de către artistul plastic Marcel Aciocoiţei. În centrul ansamblului monumental de peste 4 m., se afla efigia eroului Emil Rebreanu, iar pe latura opusă a obeliscului se află o compozitie reprezentându-l pe Sf Gheorghe.

Palanca
Monumentul Liviu Rebreanu
În Palanca, mai puteţi vedea  Monumentul eroilor, amplasat în centrul comunei, care reprezintă  un omagiu adus memoriei celor 132 eroi locali din cel două războaiea mondiale.
  De la Palanca vă întoarceţi la Bacău, prin Moineşti, Scorţeni, Mărgineni. Pe tot traseul parcurs, puteţi vedea numeroase troiţe. Eu v-am propus doar câteva monumente dar nimic nu vă împiedică să vă opriţi şi la altele, cum ar fi cele ridicate în cinstea eroilor din Războiul de independenţă sau din cel de Al Doilea Război Mondial. De exemplu, vă puteţi abate de pe  traseul parcurs la Mănăstirea Caşin, unde puteţi vedea Cimitirul şi Monumentul Eroilor sau renumita ctitorie a lui Gheorghe Ştefan ( despre care am scris pe acest blog) sau la Slănic Moldova, la Cimitirul Internaţional al Eroilor, odihnindu-vă în parcul oraşului, în susurul apei Slănicului, luând ,, o gură de aer curat" şi uitând, astfel, de aerul poluat al oraşului, de fumul incendiului de la groapa de gunoi.
 Pe curând,
 Earnest

miercuri, 9 august 2017

PREGĂTIREA CENTENARULUI MARII UNIRI (II). PE URMELE EROILOR DIN JUDEŢUL VRANCEA

    Cu emoţie am asistat la comemorarea eroilor căzuţi în luptele de la Mărăşeşti şi m-am gândit să vă propun, pentru o zi de weekend, un itinerariu pe urmele eroilor. Dacă plecaţi din Bacău la ora 8 dimineaţa, vă puteţi întoarce acasă, cel târziu, pe la ora 18. Veţi străbate 300 de km. dus-întors, cu abateririle de la drum, costându-vă  cam o 100 de lei transportul cu propria maşină.
 La Haret, în faţa Şcolii Gimnaziale veţi vedea Bustul Măriucăi Zaharia ,, fata din nuc", cea mai tânără eroină din istoria noastră şi singurul copil înmormântat în Mausoleul de la Mărăşeşti.  
Mausoleul de la Mărăşeşti
Prima oprire o veţi face la Mărăşeşti. Puteţi intra în oraşul Mărăşeşti, unde veţi vedea cum arată un oraş, la o sută  de ani de la eroicele lupte. Un oraş mort. Localnicii spun că nemţii au blestemat acest loc şi se pare că blestemul a prins. Fiind un important nod de cale ferată, această aşezare s-a dezvoltat imediat după Primul Război Mondial. În anul 1918, la propunerea mareşalului Averescu, sub deviza «Donaţi un leu pentru liceu» a fost ridicată construcţia actualului liceu, unicat ca arhitectură în ţară,  cu  destinaţia de liceu militar pentru orfanii de război. Astăzi, liceul  are puţini elevi, iar rezultatele şcolare sunt dezastruoase. Fabrica de Zahăr a fost demontată şi dată despăgubire de război, URSS-ului, după cel de Al Doilea Război Mondial, iar după anul 1989, a dispărut din voinţa noastră, a românilor, celebra Fabrică Chimică, ( întemeiată în anul 1901) , producătoare de detergenţi, clei de oase, gelatină. A dispărut şi Fabrica de Sticlă. Clădirea Gării, înscrisă în lista monumentelor arată dezastruos, dar puteţi vedea Bustul sublocotenentului Gabriel Pruncu (1927) din spatele Gării cât şi Bustul lui Alexandru Ioan Cuza, primul închinat domnitorului, înaugrat în anul 1908. În Casa de Cultură ,, Emanoil Peteruţ",  se află Muzeul Veteranului Român- premieră în România- inaugurat în prezenţa Majestăţii Sale Regele Mihai, în anul 2004. Tot la Mărăşeşti, în Parcul Central, se află Complexul Monumental Joffre, ridicat în anul 1998 de Uniunea Veteranilor Români şi în faţa liceului este Obeliscul Eroilor.
 A doua oprire, o veţi face la Mausoleul de la Mărăşeşti, inaugurat în anul 1938, care a fost realizat după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu, declaraţi câştigători ai concursului de proiecte şi premiaţi cu 40.000 de lei.  Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la MărășeștiEduard Săulescu a executat pictura interioară.  Aici odihnesc  5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare. În sarcofagul central au fost depuse osemintele generalului Eremia Grigorescu. Lângă mausoleu este Muzeul Militar al Bătăliilor de la MărăşeştI
Monumentul Victoriei ( Biruinţei) de la Tişiţa  a fost ridicat în anul 1934 din iniţiativa şi pe cheltuială proprie de Pamfil Şeicariu şi executat de sculptorul Oscar Han, primul Cetățean de Onoare al orașului Mărășești. O reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia în mână, ridicată deasupra capului.
Mausoleul de la Focşani
Următoarea oprire o faceţi la  Mausoleul din Focşani- Osuar al Eroilor din Garnizoana Focşani, care, începând cu acest an este deschis vizitatorilor. Construcţia mausoleului s-a realizat prin subscripţie publică şi a durat din anul 1924 până în 1940, fiind realizată, în stil bizantin, după planul arhitectului Ștefan Balosin și adăpostește osemintele a 1744 de eroi căzuți în Primul Război Mondial.
 Vă întoarceţi spre Tişiţa, îndreptându-vă spre Panciu. Pe partea dreată , în drum spre Panciu, la locul numit ,,Frunzoaia", în anul 1924, românii au ridicat un Cimitir ( în formă de cruce), pentru oştaşii germani morţi în bătăliile de la Mărăşeşti (un astfel de cimitir se află şi la Soveja. Menţionez că în România au murit în Primul Război Mondial 40.00 de oştaşi germani, îngropaţi în 280 de cimitire, Românii au dovedit că sunt adevăraţi creştini!)
 Vă propun o mică abatere, la Mănăstirea Bradu din Panciu al cărei prim ctitor a fost Ştefan cel Mare, iar al doilea, Mitropolitul Moldovei, Teodosie. Şi Sfântul Teodosie poate fi socotit un erou, pentru că a preferat chinuri şi tăierea capului, decât să predea tătarilor, bunurile mănăstirii  ( despre el şi despre această mănăstire voi scrie altă dată). În incinta mănăstirii se află Mormântul lui Ioan Slavici şi el un erou al neamului, deşi nu a murit pe front, dar a fost închis de 5 ori de autorităţile austro-ungare, datorită articolelor sale naţionale, pentru independenţa şi unirea Transilvaniei cu România. În centrul oraşului puteţi vedea Monumentul Eroilor , ridicat în anul 1928, prin subscripţie publică, care a fost realizat de sculptorul George Dimitriu.
 La Străoane, pe partea dreaptă, veţi vedea  Monumentul Sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu  realizat de sculptorul  D. Iliescu, în anul 1972.
Mausoleul de la Mărăşti
 Următorul monument este Mausoleul de la Mărăşti, ridicat în anul 1928 ( la ieşire din comuna Răcoasa, faceţi la dreapta şi după 4 km, la altitudinea de 536 de metri,se ridică maiestos mausoleul), operă a arhitectului Pandele Șerbănescu (basoreliefurile au fost executate de A. Bordenache).  La subsol, se află osuarul ostașilor precum și criptele ofițerilor cazuți în bătălie. Aici au fost așezate, ulterior, sarcofagul Mareșalului Alexandru Averescu si criptele generalilor Arthur VăitoianuAlexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu.
  Până la mausoleul de la Soveja, puteţi să vă opriţi la Casa Memorială a lui Moş Ioan Roată din Câmpuri, pe care îl putem numi erou al Unirii Mici. 
Mausoleul de la Soveja
Mausoleul de la Soveja a fost ridicat în acelaşi timp cu cel de la Mărăşeşti, după planurile arhitectului George Cristinel. Fondurile construcţiei acestui mausoleu au fost adunate, prin donaţie, prin Comiteul Femeilor Române şi de  la localnici. Mausoleul seamănă cu o cetate şi este singura necropolă cu osuar la vedere cu 2000 de eroi neindentificaţi şi cu 8000 identificaţi care sunt aşezaţi în cripte.
Dacă tot aţi ajuns la Soveja, lângă mausoleu se află şi ctitoria lui Neagoe Basarab, Biserica ,, Naşterea Domnului", ridicată, în anul 1654, în semn de împăcare cu Vasile Lupu, iar acesta a ridicat Biserica Stelea, la Târgovişte.
 Să nu vă faceţi iluzii că veţi mai găsi ceva din cea mai ozonată staţiune din România. Bravii eroi ai zilelor noastră au reuşit să o distrugă, aşa cum au lăsat să se ruineze multe staţiuni din România, care ar fi contribuit la dezvoltarea turismului.
 Aşa că, bucuraţi-vă, la întoarcere, de frumuseţea peisajului şi dacă vă este foame, puteţi mânca cu încredere, la Mărăşeşti, la unl dinre restaurantele de pe lângă mausoleu.
Francezii au propus ca mausoleele din Vrancea să intre sub patronajul UNESCO. Am înţeles că a început să se facă documentaţia, ce Consiliul Judeţean Vrancea. Să vedem ce va urma.
Vă doresc un voiaj plăcut!
Pe curând,
Earnest

joi, 3 august 2017

PREGĂTIREA CENTENARULUI MARII UNIRI (I). EROICUL AN 1917

 Voinţa românilor pentru întregirea României (recunoscută prin Tratele de Pace dintre anii 1919 şi 1920, în conformitate cu principiul dreptul popoarelor la autodeterminare) nu ar fi fost posibilă fără jerfele românilor din Moldova, din vara anului 1917.
   În judeţele Vrancea şi Bacău, românii au obţinut mari victorii. Începând cu luna iulie, vrâncenii au început comemorările închinate eroilor neamului, pentru că Vrancea a intrat în istoria neamului ca ,,Ţinut al jertfei şi biruinţei".
   La Soveja şi Câmpuri, la Panciu şi Străoane, la Muncelu şi Varniţa, Răzoare-Mărăşti, Doaga şi Mărăşeşti şi-au dat viaţa zeci de mii de români, ale căror oseminte odihnesc în mausoleele de la Soveja, Mărăşti, Focşani şi Mărăşeşti. La Răzoare a căzut vitejeşte căpitanul Gh, Ignat, aici conducâd lupta spre victorie Mareşalul Averescu. La Mărăşeşti, luptele au fost conduse de Generalul Eremia Grigorescu şi au pierit în luptă 610 de ofiţeri şi peste 26.8000 de soldaţi şi gradaţi, printre care locotenentul Gh. Pruncu din Mărăşeşti şi micuţa Măriuca Zaharia din Haret, iar pe Dealul Secului a căzut în fruntea plutonului său, lovită în inimă  de două gloanţe, eroina de la Jiu, Ecaterina Teodorescu. Cea mai mare bătălia a fost cea de la Mărăşeşti ( victoria finală fiind la 6 august), unde soldaţi transportau muniţii şi armament, fără a fi depistaţi de germani, prin tunelurile din localitatea Mărăşeşti, construite, conform tradiţiei, pe vremea lui Ştefan cel Mare. Aici, soldaţii  Regimentului Românesc 32 Mircea, pe care i-a surprins atacul german pe când se scăldau în apa Siretului, au luptat  desculţi, în izmene ,  unii cu cămăşi, alţii în pielea goală ,făcând prăpăd printre soldaţii germani bine echipaţi şi instruiţi. Despre bătălia de la Mărăşeşti,  cotidianul "Times" scria că: "Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români ..."
  În aceeaşi perioadă, se desfăşura a treia Bătălie la Oituz  (prima bătălie  a vut loc în toamna anului 1916, când Divizia 15 Infanterie condusă de generalul Eremia Grigorescu a împiedicat pătrunderea trupelor austro-ungare şi germane  în Moldova, câştigându-şi cu acest prilej renumele de „Divizia de fier”, aici născându-se și deviza Pe aici nu se trece!"),  pe axele principale ale văilor  Slănicului, Oituzului și Cașinului  și a avut ca scop strategic - de partea Puterilor Centrale- pătrunderea în valea Trotușului spre Onești și apoi spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu armatele amice aflate în ofensivă la Mărășești,  Luptele au fost conduse spre victorie de generalii Gheorghe Văleanu şi  Artur Văitoianu. 
,,Presărați pe-a lor morminte
Ale laurilor foi,
Spre a fi mai dulce somnul
Fericiților eroi".

( ,,Imnul eroilor" de Iuliu Roşca Dormidont)
https://www.youtube.com/watch?v=dkyqpzNpR8E
 Pe curând,
Earnest
PS. Felicit iniţiativa Antenei 3 susţinută de ROMSILVA şi de Consiliul Jideţean Vrancea de a înfiinţa Parcul Memoriei Naţionale, prin plantarea unui număr de 355000 de ştejari, reprezentând numărul eroilor căzuţi pentru apărarea Patriei!