joi, 29 noiembrie 2018

PREGĂTIREA CENTENARULUI MARII UNIRI (XIV)

  ,,Nu trăi clipa, trăieşte istoria!"
 ( Codrin Ştefan Ţapu)

  Peste două zile, românii de pretutindeni,  vor  trăi istorie, sărbătorind Centenarul Marii Uniri şi comemorând eroii neamului, înfăptuitori ai Unirii, cu puterea cuvântului , cu arma în mână sau prin votul pe care l-au dat pentru împlinirea marelui ideal naţional.
1 ianuarie 2018, Putna, Dealul Crucii
    Fiecare va sărbători cum va putea, cum inima şi conştiinţa îl va îndemna: în familie în faţa televizorului, alături de bunici, părinţi, copii, pe strada, apludând demonstraţiile armatei române sau mitingind împotriva Guvernului. Unii vor avea lacrimi în ochi, impresionaţi de măreţia evenimentului, alţii vor înjura şi mulţi, foarte mulţi se vor bucura că trăiesc în pace, că au o ţară frumoasă, că au de ce să fie mândri că sunt români! Strămoşii lor nu s-au luptat că să ia teritoriile vecinilor, ci au luptat ca să apere teritoriul lăsat moştenire de cei de dinaintea lor, că au creat opere de artă, că au făcut descoperiri în domeniul ştiinţelor, că au reprezentat ţara cu cinste la întrecerile sportive, că ne-au lăsat o ţară liberă, cu multe frumuseţi create de ei. Cât despre cei, care ne-au vândut şi ne vând în continuare, care se vând pe ei înşişi, pentru cei care murdăresc numele de român, pentru cei care nu sunt mândri că sunt români, nu am ce să spun. Vor da socoteală, când le va fi lumea mai dragă. 
  Anul Centenarului Marii Uniri a fost deschis la 1 ianuarie, de către Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români. Aceştia, pe Dealul Crucii de la Putna, au aprins făclii cu care au format cifra 100, după care s-au îndreptat cu torţele aprinse spre Mănăstirea Putna, unde odihnesc osemintele lui  Ştefan cel Mare şi Sfânt, simbolul luptei pentru apărarea creştinismului şi a independenţei.
  Anul Centenarului se va închide  cu ceremoniile de la Alba Iulia.
  Ce vom lăsa moştenire urmaşilor noştri, că am înfăptuit în acest an? În niciun caz învrăjbirea şi ura, pe care unii au sădit-o cu multă sârguinţă, în stradă sau pe facebook, disputele politice sau ruşinea pe care au simţit-o mulţi românii, când au văzut că o parte dintre aleşii lor au votat împotriva României!. Vor rămâne peste sute de ani: Catedrala Mântuirii Neamului ( aşa cum au dăinut sute de ani  Biserica Densuş, Mănăstirea Putna sau Curtea de Argeş ) şi Parcul Memoriei Naţionale de la Mărăşeşti, cu cei 335.000 de ştejari plantaţi în memoria eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial.
  La mulţi ani, Ţara mea cu ochi frumoşi! La mulţi ani, români de aici şi de pretutindeni!
  Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toţi eroii acestui neam, din toate vremurile!
  Pe curând,
  Earnest
Clopotele reîntregirii
Versuri: Adrian Păunescu
Muzică: Ştefan Hruşcă
https://www.youtube.com/watch?v=ecro5AHbxUI&t=2s

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (XLVI). ZIARELE ROMÂNIEI MARI

  De-a lungul a trei ani, v-am recomandat romane, proză scurtă, cărţi de istorie, filosofie, de cultură generală sau de politică, reviste de cultură, dar niciodată nu v-am recomandat ziare.
   Ne desparte o zi de la Sărbătoarea Centenarului.  Deşi se face multă publicitate pentru colecţia ,, Ziarele României Mari", îndrăznesc şi eu să vă recomand să cumpăraţi, măcar una dintre colecţii, pentru a trăi cu emoţie evenimentele de acum 100 de ani. Sunt redate actele Unirii ( îmi veţi spune că le găsiţi şi în unele manuale de istorie sau pe Google), descrierile, comentariile, impresiile corespondenţilor de  presă la evenimentele de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, analize ale comentatorilor politici din acele vremuri, manifeste.  Aceste colecţii ne duc în vremurile pe care noi nu le-am trăit şi ne fac să ne simţim contemporani cu strămoşii noştri. 
   Oare putem privi spre viitor, fără trecut?
  Pe curând,
  Earnest
Pentru ea
Versuri de Grigore Vieru
Muzica: Ion si Doina Aldea Teodorovici 
https://www.youtube.com/watch?v=FnyCXGTUK-E

miercuri, 21 noiembrie 2018

DESPRE SOLIDARITATE, REZOLUŢIE, M.C.V.

     
,,S-a împotmolit căruţa naţională, de când e trasă de oameni liberi" 
(Valer Butulescu)

      Solidaritatea este unitatea etico-politică a unui grup sau a unei clase sociale, care se bazează pe comunitatea de interese, obiective și standarde. În Parlamentul U.E. , România şi-a trimis reprezentanţii aleşi de popor, care au profesii diferite, aparţin unor partide politice cu ideologii diferite, dar care, acolo, constituie grupul parlamentar al României, unde, dincolo de faptul că sunt afiliaţi la grupuri parlamentare politice diferite, ei au ca obiectiv fundamental apărarea intereselor României.
   Însă, în Anul Centenar, interesele personale sau cele politice ale grupurilor unde s-au afiliat liberalii români şi useriştii ( care de cele mai multe ori nu corespund cu interesele României), aceşti românaşi au uitat că aparţin, în primul rând, grupului parlamentar al Românieişi, votând Rezoluţia şi nemuritorul M.C.V., fără remuşcări, motivându-şi gestul ca fiind împotriva Guvernului, nu împotriva României. Nu au dat dovadă de solidaritate naţională. Probabil, această noţiune şi sentimentul pe care-l exprimă le sunt străine.
    Oameni oneşti, indiferent de convigerile dumneavoastră politice, credeţi că este normal, ca în anul în care România sărbătoreşte un secol de la desăvârşirea unităţii sale naţionale, când se pregăteşte să ia preşedinţia Consiliului U.E., nişte parlamentari români la U.E. să voteze împotriva propriei ţări?. Ce imagine arătăm noi Lumii: a unei ţări unite în interese sau a unei ţări dezbinate, după un veac de unitate? Niciodată naţionalul nu poate fi înlocuit de alte doctrine politice, pentru că atunci, eşti pierdut ca naţiune. Acest lucru l-au înţeles întemeietorii partidelor politice româneşti, care şi-au numit partidele lor şi naţionale. Este specific României ca Partidul Liberal să fie şi Naţional, ca Partidul Ţărănesc să fi fost şi Naţional, în urma unirii cu Partidul Naţional Român din Transilvania, pentru că România a fost singurul stat creştin european, căruia alţi creştini europeni au vrut să-i distrugă identitatea naţională, adică să-i distrugă românismul!.
     Acum, noi ce facem?. Ne dezbinăm, susţinând pe unii sau pe alţii, ne luptăm în orgolii, uitând interesul major al acestei ţări. De  ce m-ar interesa pe mine, cetăţean al acestei ţări, luptele politice dintre partidele din Germania, Olanda etc?. Pe mine mă interesează ca ţara mea să prospere, să fie o ţară suverană, să-şi gestioneze singură resursele, să păstreze portul Constanţa cu sau fără flotă, oamenii să trăiască în pace, făra ca ţara mea  să se implice în războiul  declanşat de interesele economice şi politice ale altora,  iar noi să nu fim ,,carne de tun" sau  marionetele cuiva.
       Înfăptuitorii Marii Uniri, oameni politici, oameni de cultură, eroi anonimi şi oameni aparţinând diferitor clase şi categorii sociale ne privesc, de Dincolo şi îşi zic: Oare acest lucru am vrut noi pentru această ţară? Aşa visam noi să arate România, după o sută de ani de la voinţa noastră de a avea o singură ŢĂRĂ?. Urmaşii noştri ne-au uitat cu desăvârşire şi au uitat  idealul nostru!
      Ei au făurit o ŢARĂ, iar noi făurim DUŞMĂNIE şi URĂ!
      Pe curând,
      Earnest
   

marți, 6 noiembrie 2018

CE ÎI LIPSEŞTE ROMÂNIEI?

  Antena 3 a lansat concursul pentru telespectatorii acestui post de televiziune ,, Ce îi lipseşte României?"
Nu ar trebui să spui multe, ci doar un singur cuvânt: DEMNITATEA!
  În rest, România are de toate:  bine şi rău, bogăţie şi sărăcie, frumuseţe şi urâţenie, curăţenie şi mizerie, cinste şi hoţie, altruism şi egoism, credinţă şi necredinţă, încredere şi neîncredere, adevăr şi minciună, geniu şi tembelism, unitate şi pluritate, iubire şi ură, civilizaţie şi sălbăticie, cultură şi incultură, integritate şi escrocherie, valoare şi nonvaloare, smerenie şi făţărnicie, blândeţe şi cruzime, patriotism şi trădare, curaj şi laşitate, tradiţie şi aculturaţie, democraţie şi anarhism, activism şi pasivism, respect şi dispreţ şi lista o puteţi continua şi dumneavoastră.
Pe curând,
Earnest