luni, 27 decembrie 2010

PERSONALITATI NESTIUTE SAU UITATE(VI).GAVRIIL URIC




Gavriil Uric (1390-1442) a fost fiul gramaticului Petru Uric, scriitor de acte (urice) domnesti de la curtea lui Roman Musat si Alexandru cel Bun. Dupa ce a invatat la scoala de gramatici de la Manastirea Bistrita, ajunge cel dintai scriitor si gramatic la cancelaria Moldovei. Dupa ce tatal sau s-a facut monah cu numele de "Paisie Uricul" la Manastirea Bistrita, s-a calugarit in obstea Manastirii Neamt, dorind sa slujeasca din tinerete lui Hristos. Monahul Gavriil Uric este considerat cel dintai dascal, caligraf si scriitor de opere filocalice din Moldova. El a intemeiat la Neamt si Bistrita vestite scoli de caligrafi si miniaturisti, formand numerosi dascali, gramatici si scriitori de carti patristice si de cult. Ucenicii lui s-au raspandit, mai ales sub domnia lui Stefan cel Mare, in toate manastirile din Moldova, ca: Putna, Moldovita, Voronet, Probota, Tazlau si la cancelariile domnesti. El este, de asemenea, creatorul in Moldova a artei numite tetraevanglelie, arta a scrisului, in care continutul Evangheliilor este prezentat in forme de arta decorativa si portretistica. El si ucenicii lui au dat acestei arte un caracter original, imbinand elemente bizantine cu cele grecesti si elenistice, pe un suport traditional romanesc. Astfel, A.I. Sobolevski (membru al Academiei Ruse) considera ca: "Nimeni in Rusia nu a cunoscut maiestria mâinii caligrafului moldovean sau muntean, care ne-a lasat pe noi rusii, cu mult in urma din punct de vedere al artei caligrafice. Acum putem vedea ce importanta au avut românii, neam de origine latina, pentru cultura slava in general".
De la Gavriil Uric s-au pastrat 13 manuscrise din care 2 se pastreaza in bibliotecile din afara Romaniei, si anume "Sbornic" (1413) la Moscova si "Tetraevanghelul" (1429) la Biblioteca Bodleiana de la Oxford. Acesta din urma este cel mai valoros manuscris al lui Gavriil Uric, executat la cererea domnitei Marina, sotia lui Alexandru cel Bun si a fost conceput ca un exemplar de lux. Prin acest manuscris, Gavriil Uric a dovedit ca nu este un simplu copiator, ci un adevarat artist, creator al unui stil specific romanilor. Miniaturile lui ii reprezinta pe cei 4 evanghelisti, in culori pastelate, intruchipand sintetic trei componente:greco-elenistice, bizantine si traditionale romanesti. Influenta antica se vede in elementele decorative: coloane, portice, frontoane, bolti, cea bizantina in proportiile corpului, atitudini statuare, iar aceea traditionala in umanizarea evanghelistilor, acestia pierzandu-si in infatisare asprimea si severitatea ascetica, fiind mai relaxati si inseninati. Aceasta prezentare a sfintilor va constitui nu doar un model pentru discipolii miniaturisti ai lui Gavriil Uric, ci si pentru intreaga pleiada de pictori bisericesti ai stilului moldovenesc.
Dintre ucenicii lui, cel mai important a fost Theodor Marisescul, care a a trait in vremea lui Stefan cel Mare, creator de manuscrise valoroase, dintre care, unele, se pastreaza in bibliotecile de la Munchen, Moscova si Viena (ele este creatorul Tetraevanghelului Precistei din Bacau)
Bibliotecile amintite mai sus considera manunuscrisele romanesti achizitii valoroase, iar noi nici nu am auzit de creatorii lor. De aceea, mi-am propus ca pe acest blog sa reamintesc romanilor iubitori de cultura, valorile culturale romanesti.
Dragii mei cititori onesti, va doresc un an nou cu impliniri si vedeti daca lista pe care v-ati facut-o anul trecut a fost incheiata cu succes. A mea, publicata acum un an pe acest blog, este inca deschisa si sper ca in acest an sa reusesc s- o inchei.
Pe curand,
Erarnest

marți, 21 decembrie 2010

NE INTOARCEM DE UNDE AM PLECAT



Imi amintesc ca an de an, in acesta perioada, Grupul de Dialog Social, Revista 22, Alianta Civica organizau dezbateri, mitinguri anti Iliescu, PDSR, apoi PSD, strigand ca revolutia a fost furata de neocriptocomunisti. Acum am citit un articol in Revista 22 intitulat "Memoria scurta a raului", in care se vorbea ca romanii, dupa cum arata sondajele, nu mai regreta atat de mult comunismul. Dragi cititori onesti, acest lucru nu trebuie sa ne mire, pentru ca atunci cand vine un rau se uita celalalt rau. Istoria se repeta, cand nu stii sa eviti capcanele pe care ti le intinde. Vai de poporul care sfideaza istoria!
Acum am inceput numaratoarea inversa a istoriei si ne intoarcem la anul 1989. Oamenii nu au ce manca, pentru ca nu au bani (atunci aveau bani, dar nu aveau ce face cu ei, pentru ca nu aveau ce cumpara). Mai mult, acum nu au nici locuri de munca, nici case (multi si-ar dori un amarat de apartament confort 3 ceausist, primit gratis de la statul dictatorial, de tip democratic socialist!?). Partid unic, fara membri este un fenomen pe care comunistii nu au fost in stare sa-l creeze; Parlamentul fara autoritate este totuna cu Marea Adunare Nationala, diferenta consta ca membrii ei nu erau remunerati si nu stateau in dezbateri 10 luni pe an ( faceau totul din datorie pentru tara si ridicau in unanimitate mana la vot). Dosare pentru inalta tradare fata de crezul si principiile societatii socialiste multilateral dezvoltate se faceau la toti cei care incercau sa vada altfel lucrurile; astazi se fac dosare pentru coruptie la cei pe care unii ii considera eventuali rivali. Si atunci, ma intreb, pentru ce si pentru cine s-a facut revolutia? Pentru strainii care au cumparat aproape pe nimic economia romaneasca, ca s-o faca total nefunctionala, pentru fostii tarani deveniti oraseni, carora li s-a dat pamantul inapoi ca sa ramana nelucrat, pentru baietii destepti care s-au imbogatit din specula, pentru doctorii care nu au cu ce si cum trata bolnavii, pentru profesorii care in fiecare an se adapteaza noilor cerinte ale programelor scolare, ca in final sa scoata generatii de tampiti, pentru ca sa intram in UE si in NATO, unde suntem dispretuiti, pentru libera circulatie in afara frontierelor, ca sa circule toti hotii si criminalii ca sa fim apoi cu totii stigmatizati?
Voi, cei atat de vigilenti si combativi altadata, de la Grupul pentru Dialog Social, de la Revista 22, de la Asociatia Eroilor Revolutiei sunteti acum, la 21 de ani de la revolutie, multumiti, impliniti in idealuri, ca nu mai este PSD-ul, Iliescu la putere, o duceti mai bine, simtiti ca traiti cu adevarat in democratie, intr-o tara apreciata in afara frontierelor? Cred ca multumirea, fericirea, prosperitatea va face ca astazi sa stati cuminti. Visul vi s-a implinit!
Sa traiti bine!
Pe curand,
Earnest

marți, 14 decembrie 2010

SFINTI ROMANI (I). SFINTII LUNII DECEMBRIE



Daco-romanii şi apoi romanii au fost crestini evlaviosi. Din randul lor s-au remarcat crestini alesi de Dumnezeu daruindu-le har si puteri deosebite. Acestia au fost canonizaţi fie pentru faptul ca au fost martirizati pentru credinta lor, in vremea persecutiilor de la inceputul mileniului I, fie pentru minunile pe care le-au savarsit in viata si dupa trecerea in eternitate sau pentru contributia pe care si-au adus-o la organizarea bisericii, la apararea ortodoxiei şi la dezvoltarea invataturii crestine. Sapte dintre acesti sfinti romani sunt prazmuiti in luna decembrie.
Sfantul Mucenic Hermes daco-roman din cetatea antica Bononia (Vidin) a trait in secolul al IV-lea, a fost exorcist si a fost martirizat in vremea lui Diocletian.
Sfanta Mucenita Filofteia de la Curtea de Arges (n.1206 la Tarnovo-m.1218 la Tarnovo), vlaha sud-dunareana, omorata de tatal ei, pe camp, pentru faptul ca impartea mancarea care i se cuvenea, saracilor. Trupul ei a putut fi ridicat de pe camp, cand episcopul de Tarnovo a pronuntat numele bisericii Sfantul Nicolae de la Arges, unde a fost inmormantata. Este considerata patroana Munteniei.
Cuviosul Nicodim de la Tismana (n.1320 la Preslop-Serbia-m.1408 la Tismana(macedo-roman, inrudit cu despotul sarb Lazar si cu domnitorul Nicolae Alexandru, erudit renumit in epoca sa, intemeietor al Scolii de Miniatura de la Tismana, ctitor al manastirilor Vratna si Manastirita din sudul Dunarii si a celor din spatiul romanesc: Vodita, Tismana, Gura Motrului,Visina, Prislop. Renumit tamaduitor, a vindecat sute de oameni, printre care si pe fiica regelui Sigismund, bolnava de epilepsie.
Cuviosul Daniil Sihastrul (s-a nascut in apropierea Radautilor si a murit la Manastirea Voronet; pe piatra funerara nu sunt inscrisi anii nasterii si ai mortii). A trait in secolul al XV-lea, fiind renumit prin viata evlavioasa dar mai ales prin intelepciunea sa. A fost sfatuitorul lui Stefan cel Mare si "profesorul" Mitropolitului Grigore Rosca.
Sfantul Ierarh Petru Movila (n.1596 la Suceava-m.1647 la Kiev), fiul domnitorului Simion Movila, renumit erudit, intemeietorul Colegiului Lavra Pecervschi, viitoarea Academie Duhovniceasca de la Kiev, dupa modelul careia se va organiza Academia lui Vasile Lupu de la Manastirea "Trei Ierarhi", mitropolitul Kievului si autorul unor lucrari deosebite ca: "Molitfelnicul", "Evanghelia invatatoare", "Marturisirea ortodoxa". Pe frontispiciul lucrarilor sale, punea intotdeauna cele doua steme ale Moldovei si Munteniei.
Sfantul Ierarh Dosoftei (n.1624 la Suceava-m.1693 la Jolkiero, Polonia, azi in Ucraina), erudit de seama al Moldovei, traducatorul Psaltirii ("Psaltirea pre versuri tocmita"), Mitropolit al Moldovei, intemeietorul Scolii de Preoti de la Manastirea Probota, nevoit sa se retraga in Polonia datorita luptei sale antiotomane.
Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica (n.1730 la Silistra-m. 1806 la Cernica) a fost organizatorul vietii monahale a manastirilor Caldarusani şi Cernica, a fost calugar la Muntele Athos dar si la manastirile din Moldova :Dragomirna, Secu, Neamt.
Sa ne rugam lor,in acest decembrie atat de trist pentru multi romani, ca prin cuvantul lor, Dumnezeu sa ne ocroteasca, sa ne apere si sa ne dea intelepciunea de a gasi solutii la aceste vitrige vremuri.
Pe curand,
Earnest

duminică, 5 decembrie 2010

LOCURI SACRE(II). IONA


Desi mi-am propus ca pe acest blog sa scriu numai despre Romania, nu ma pot abtine ca sa nu scriu despre un loc drag mie. Este un loc sacru, singuratic, unde timpul si viata pare ca s-au oprit, un loc fermecator prin frumusetea cadrului natural dar si prin "topografia" sacra asociata direct cu viata si faptele Sfantului Columba ("porumbel", in limba latina, traducerea numelui sau celtic Columcille, "porumbelul bisericii"; carturarii au remarcat ca in limba ebraica Iona inseamna, de asemenea, "porumbel").
Iona este o insula situata in largul coastei de vest a Scotiei, unde in anul 563 a venit din Irlanda, Columba (521-597) sa aduca lumina credintei crestine pictilor, pagani din Scotia, de origine celtica.
Columba se tragea din neam regesc si a primit o educatie crestina in scolile monastice (crestinismul a fost introdus in Irlanda prin predicile Sfantului Patrick, in secolul V). Dupa ce implineste varsta de 25 de ani, colinda tara in lung si in lat, predicand si ridicand sute de biserici si manastiri. La 42 de ani, dorind sa duca invatatura lui Hristos intr-o tara straina, pleaca cu 12 discipoli spre insulele Scotiei, intr-o barca din piei de animale, legate de un schelet de nuiele cu chingi din piele si izolata cu smoala. Ajuns in insula Iona, impreuna cu cei 12 calugari, timp de 2 ani, duc o viata austera, in rugaciuni, post si copiere de manuscrise, lucrand pamantul, vanand foci si ridicand o biserica din lemn , chilii inconjurate de un meterez de pamant si santuri (mai tarziu,in secolul X, aceasta asezare a fost distrusa de vikingi si calugarii au fost omorati), atragand spre insula ucenici, care vor contribui la faima si prosperitatea comunitatii.
Planul lui Columba era sa inceapa crestinarea in Scotia, cu pictii, crestinandu-l la inceput pe regele lor, Bruda, dupa care sa-i crestineze pe ceilalti locuitori: britani, angli si celtii irlandezi. A reusit tot ce si-a propus, sfidandu-i pe druizi, construind biserici si predicand Evanghelia. Intotdeauna se intorcea la Iona, unde ii indruma pe calugari, medita, se ruga si copia manuscrise. Se spune ca numai aici el avea viziuni mistice si puterea de a face minuni, iar pe dambul Cnoc an tStihein, era vizitat de ingeri.
Dupa moartea sa, insula si-a mai pastrat faima pana cand a fost pradata de vikingi. Mai tarziu, benedictinii au ridicat aici o manastire, care a existat pana la Reforma, cand manastirea decade. In anul 1874 au inceput lucrarile de restaurare, care mai continua si in zilele noastre, locul fiind in grija unor maicute, apartinand crestinismului irlandez. Vizitatorii sunt atrasi de constructiile medievale, dar simt sacralitatea acestor locuri la mormantul Sfantului Columba, peste care a fost ridicata capela numita "Sanctuarul Sfantului Columba", aflata la intrarea in manastire.. In anul 1997, s-a infiintat grupul "Prietenii Ortodoxiei din Iona".
Dragi cititori onesti, daca veti vizita Scotia, treceti si prin insula Iona si veti simti o atmosfera de miracol, iar daca veti innopta acolo, veti putea admira o bolta instelata pe care o vedeti doar la Observatorul Astronomic, dar niciodata in realitate.
Pe curand,
Earnest

luni, 29 noiembrie 2010

BILANT



Zilele acestea se implinesc 6 ani de cand a fost ales, intr-un entuziasm total, un Presedinte jucator si 1 an de cand a fost reales, dar de aceasta data ca un Presedinte killer ("I-am ciuruit!"). De fiecare data, Presedintele nu s-a dezmintit si nu ne-a dezamagit. Pe mine, nu m-a dezamagit cu nimic, pentru ca nu l-am ales, deoarece am inteles ca in sloganul "Sa traiti bine", nu ma includea si pe mine, pentru ca acesta nu era completat si cu "daca munciti bine", iar eu fac parte, ca si altii, din categoria celor care muncesc bine doar pentru a supravietui (sloganul se adresa celor care traiesc din ce in ce mai bine, fara prea mult efort). De asemenea, am stiut ca lozinca "Jos coruptia!", era doar o lozinca, iar in ceea ce priveste regimul ticalosit, pe acea vreme eu nu il simteam ca fiind ticalosit, asa cum il simt acum.
Asadar, dupa multa chibzuinta, bilantul meu al celor 6 ani este acesta:
1.S-a constituit o noua nomenclatura, care se aseamana mai degraba cu camarila unei dictaturi regale, mult mai periculoasa decat nomenclatura regimului ceausist, pe care am putea-o denumi camarila republicano-dictatoriala.
2.S-a reusit sa fim invrajbiti unii impotriva celorlalti, sa ne intereseze ce este in ograda altora ca sa nu vedem ce este in Marea Ograda a Tarii.
3.Statul a reusit performanta de a nu mai putea plati pe profesori si medici, pentru ca se stie foarte bine ca o natiune instruita si sanatoasa nu poate fi manipulata.
4.S-a instaurat puterea semianalfabetilor cu diplome obtinute pe banda, a manelistilor si a purtatorilor flacarii violet, neplatitori de impozite si se denigreaza sistematic elita intelectuala neascultatoare si instigatoare, confundandu-se iluminarea cu instigarea.
5.Ne-am vazut visul cu ochii: putem pleca oriunde vrem, ca sa muncim, pentru ca suntem cu adevarati liberi.
6.Importam toate "bunatatile", la care romanii ravnesc si nu au posibilitatea sa le produca in tara lor: struguri din Africa de S-V, pere din Peru, rosii din Olanda, capsune din Spania, toate cu un gust deosebit si ecologice!
7.Am imprumutat bani de la FMI, fara sa stim unde s-au dus si care sunt investitiile. Mai mult ca sigur au fost cheltuiti cu pensiile trantorilor-asistati social si cu salariile bugetarilor, care mereu sunt in greva! Eu chiar cred ca s-au dus in buzunarele bugetarilor, dar in ale celor de sus, care au sustinut campania electorala si care trebuie rasplatiti nu numai cu functii bine platite, ci cu sustinerea unor afaceri, ale caror rezultate nu se vad. Coruptia s-a extins ca o caracatita, care nu mai poate fi controlata, iar minciuna sta cu Presedintele la masa, iar uneori se contopeste cu el.
8.Nu mai stim ce inseamna stat social, pentru ca ni s-au taiat toate drepturile de protectie sociala si nici ce inseamna stat de drept, pentru ca o minoritate este deasupra legii, care controleaza justitia si legislativul, nu mai stim ce inseamna separarea puterilor in stat si nici garantarea proprietatii. Reinvatam intr-un ritm rapid si o simtim pe pielea noastra, ce inseamna dictatura!
9. Am facut din culoarea portocalie un simbol national, pus cu neobrazare pe tricolorul national.
10. Statul national si unitar roman a devenit derizoriu, iar realitatea acestui stat va deveni in curand un trecut.
Dragi cititori onesti, va urez "La multi ani" cu ocazia Zilei Nationale si imi doresc sa refacem si sa traim cati mai multi ani intr-un stat national, unitar, de drept si social!
Pe curand,
Earnest

miercuri, 24 noiembrie 2010

INSTITUTII ALE STATULUI INTRE MANEA SI CULTUL PERSONALITATII



La inceputul acestei saptamani, m-am intalnit la intrare in bloc cu un vecin tulburat, care tocmai venise de la colegiul unde invata copilul lui si plin de revolta imi spune: "Nu stiu ce sa mai cred, Earnest, vecine. Vin de la "Vranceanu", pentru ca am avut treaba cu dirigintele baiatului si m-am blocat. Am vazut elevi fumand sau imbratisandu-se fara jena, pe la colturi, altii plecau din scoala la Internetul de pe strada Patrascanu. Ce se intampla cu generatia zilelor noastre?" "Lipsa modelelor, ii raspund" si m-am grabit spre masina, caci eram in intarziere.
Pe drum m-am gandit la tot ce se intampla in tara mea, de la cea mai inalta institutie, la cea mai mica si am ajuns la concluzia ca zicala "pestele de la cap se impute" este valabila in acesta situatie. Ce modele ale valorilor sa mai aiba tineretul, cand vede cum institutiile pendulează intre manea si cultul personalitatii? Presedintele tarii a acceptat sa-si faca propaganda pe o manea,(aceasta inseamna ca Presedintele considera ca acesta este nivelul poporului care il alege. Si atunci ma intreb:ce astepti de la un astfel de popor?), lui Fatuloiu i s-a compus o manea (asa ca traiasca taica evazionistii si camatarii si sa canti si sa dansezi alaturi de ei), pe Pinalti il apuca plansul cand aude cum guvernantii sunt corupti si cum unii sunt bogati si altii sunt saraci. De la Presedinte, coboram spre ministrii si vedem cum un primar destoinic o flatează pe doamna ministru si cum colegii de partid o numesc Soare ( doar Stefan cel Mare a fost numit de popor "mandru Soare", dar post mortem, iar in viata erau reprezentantii Soarelui doar faraonii) si doresc sa ia de la ea Lumina, asa cum crestinii iau de la Mantuitorul Iisus Hristos, in Nopatea Invierii. Cei care au cultivat cultul personalitatii in toate timpurilor si tuturor dictatorilor nu au indraznit sa-i compare cu Soarele sau cu Lumina dumnezeiasca.
Si atunci, ma intreb, acum cand scriu aceste randuri, care ne sunt modelele institutiilor? De ce tineretetul nu ar adora maneaua, de ce nu ar dori sa fie laudat pentru false merite, de ce ar mai frecventa scoala, de ce nu ar gandi ca smecherii pot trai mai bine decat cei care muncesc, daca ai sustinere in randul celor care trebuie sa vegheze la respectarea legii.
Pe curand,
Earnest

luni, 15 noiembrie 2010

DESPRE CRISTOIU



Am scris pe acest blog despre: onestitate, valori, prostitutie, urat, rusine, demnitate, neputinta etc. Acum m-am gandit sa scriu despre cristoiu, nu despre Cristoiu Ion, care in traducere din limba greaca inseamna" cel uns care alearga repede", ci despre cristoiu, ca substantiv comun sau adjectiv, care va intra în dicţionarul limbii romane, definind o atitudine sau o trasatura de caracter, o anumita persoana, care sa insumeze insusiri contradictorii. Cred ca psihologii vor trebui sa defineasca personalitatea de tip cristoiu, care va pendula intre anumite trasaturi, situaţii, care va avea anumite trairi si atitudini, toate cuprinse intre invidie si generozitate, intre talent si sarguinta, intre respect si sfidare, intre curaj si frica, intre orgoliu si umilinta, intre loialitate si tradare, intre cinste si necinste, intre invidie si indiferenta, intre egoism si altruism, intre bogat si fals sarac, intre corupt si incoruptibil, intre periculos si inofensiv, intre libertate si aservire, intre toleranta si violenta, intre perfidie si sinceritate, intre siretenie si naivitate, intre desteptaciune si prostie, pe care Dimitrie Cantemir, intr-o istorie ieroglifica recenta, l-ar pune dregator la doua curti, numindu-l, dupa dregatorie, Mielolup sau Vulpoiepure.
Pe curand,
Earnest

luni, 8 noiembrie 2010

ADRIAN PAUNESCU. NU S-A VRUT DOLIU NATIONAL

Ma revolta intotdeauna lipsa de respect a unor oameni fata de anumite momente. Subiectivismul unora isi pune amprenta in  aprecierile pe care le fac asupra semenilor: ii apreciaza pe cei din jur in functie de relatiile personale. Asa s-a intamplat cu aprecierile pe care le-a facut, chiar in ziua inmormantarii poetului Adrian Paunescu, criticul de arta Andrei Cornea. S-a vazut multa, foarte multa rautate, dupa cum se vede rautatea lui Tismaneanu, Patapievici sau a celor care au scris astazi in "Romania Libera". Ii intreb pe acei, care au afirmat ca intelectualii nu-l considera pe Adrian Paunescu un mare poet, ce sunt Serban Cioculescu, Razvan Teodorescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Dan Berindei, Aurel Martin, Mircea Tomus, Ion Pop, Eugen Negrici s.a? Sunt cumva zidari, maturatori de strada sau valorosi critici literari, critici de arta si istorici?
Ma gandesc ca nici nu se putea decreta doliu national poetului, care a scris "Slugi la noi acasa" si care de pe patul de moarte se ruga sa se dea romanilor minima dreptate si ne ruga sa ne ingrijim inima si gandul.
A fost Paunescu poet de curte? Ii intreb, pe acesti domni, ce faceau parintii lor pe vremea cand tatal poetului era arestat politic, ce faceau ei, cand poetul l-a alungat in public pe Mos Gerila, aducandu-l inapoi pe Mos Craciun, cand ii invata pe tineri semnul libertatii, cand le vorbea acestora despre libertate si cultura in tranzitie? Au uitat ca el i-a redat poporului roman "Doina" lui Eminescu, i-a invatat pe tineri sa recite "Mistretul cu colti de argint", poezie interzisa ( dupa un an de zile de recitat in cenaclul "Flacara", aceasta a fost introdusa in programa scolara), i-a facut pe unguri sa cante alaturi de romani "Treceti romanii batalioane Carpatii"( astazi ne fac ei sa votam ca limba romana este limba straina la noi in tara), i-a invatat poeziile lui Essenin si Khayam si mai ales i-a facut sa cante "Viata noastra , ce ati facut cu ea?", i-a facut sa vibreze la Putna, Tebea si Alba Iulia. Oare nu el a pregatit acea generatie in adidasi si blugi sa iasa si sa-si ceara libertatea? Domnilor curati ca lacrima in vremea comunistilor, cate mesaje anticomuniste si anticeausiste ati scris sau ati rostit ca acelea care se afla in poeziile publicate in anii 80, "Rezervatia de zimbri", "Analfabetii", "Tacerea" s.a Cu voia sau fara voia voastra, Adrian Paunescu va ramane cel mai mare poet angajat la secolului al XX-lea. A scris poezie sociala, poezie national- patriotica, poezie pentru pace, poezie politica, dar a scris si poezie de dragoste. Si nu uitati, a fost un simbol al dreptatii si recunoasterii valorilor.
Bravo armatei romane, care l-a onorat cum se cuvine!
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!
Pe curand,
Earnest

luni, 1 noiembrie 2010

DE CE DUMNEZEU SI-A INTORS FATA DE LA NOI?

De aproape o saptamana ma framanta gandul motiunii de cenzura si ma intreb de ce Dumnezeu si-a intors fata de la noi? Suntem noi un popor mai necredincios decat alte popoare, mai Iude multiplicate, suntem mai criminali, mai hoti, mai rai decat altii? Motiunea s-a prezentat in Parlament in zi de sarbatoare, cand mii de oameni au venit in Bucuresti sa se roage la moastele Sfantului Dimitrie si la Sfanta Cruce. Dar in aceeasi zi, o parte dintre alesii neamului si-au vandut limba nationala, facand-o limba straina in propria tara, in care statul e garantat de Constitutie ca fiind national. In aceeasi zi, un "vrajitor" a pus violetul in slujba Diavolului, iar noi, toti, am luat in deradere acest lucru. (Van Ryjnberk comenta in studiile sale ca violetul exercita o influenta de la om la om prin sugestie, convingere si influenta hipnotica.) In noaptea aceleasi zile, inteleptii Guvernului, dupa lungi meditatii, au ajuns la concluzia si au hotarat ca religia este o ideologie, nu un sistem de credinte.
Niciodata in istoria Romaniei nu s-a intamplat, ca masele adunate sa protesteze sa nu reuseasca sa schimbe soarta tarii, asa cum au facut-o, de pilda, la 24 ianuarie 1859, cand au reusit sa impuna dubla alegere a lui Cuza.
De ce poporul roman este pedepsit atat de crunt, cu ce sunt vinovati urmasii nostri, care vor trebui sa plateasca datoriile facute de niste incompetenti? Ne asumam oare vreo vina? Suntem atat de apatici, incat nu ne mai pasa de nimic. De exemplu, nimeni din cei cu credinta nu a protesta de ani de zile la Sarbatorile Iasilor, cand langa Mitropoloie, unde se roaga unii cu evlavie, altii in fata Palatului Culturii se bantuie, pe bani publici, in aer liber,pe muzica, care de cele mai multe ori nu este de buna calitate. De asemenea, il lasam si unii chiar il aproba, pe profesorul Stan, care de altfel este bine pregatit in domeniul lui, sa vorbeasca despre prostia oamenilor care se roaga la niste oase. Inteleg ca religia lui, adventista,nu crede in simboluri, dar aceasta nu inseamna sa-i faci prosti pe cei care le respecta!
De ce sa se uite Dumnezeu la noi, cand taiem padurile de-a valma, pentru a ne imbogati ( stramosii nostri, inainte de a taia un copac ii cerea iertare), cand patronii de cluburi organizeaza in noaptea Invierii petreceri unde danseaza la bara fatuci dechizate in diavolite, cand ii sustinem si suntem de acord sa ramana la putere cei care incalca frecvent legea si Constitutia, , neluand in seama protestul invatatoarei Cristiana Anghel, care nu cere altceva decat ca legea sa se aplice?
Dumnezeu ne-a dat o sansa pe care cu sange generatia in adidasi si blugi a obtinut-o in ajunul Nasterii Domnului, dar......
Ce s-a ales de copiii acelei generatii? Majoritatea nu au dragoste de tara si de Dumnezeu; cluburile si barurile sunt casele lor pentru unii, calculatoarele sunt prietenii lor pentru altii, iar Dumnezeu exista pentru ceilalti doar atunci cand au nevoie de ajutor, uitand de cele mai multe ori sa multumeasca.
Tare as vrea sa cred ca Dumnezeu nu ne-a uitat si ne da atat cat putem indura, ca sa ne intarim in credinta, ca sa avem putere sa le ducem si sa le induram pe toate, ca sa ne spirirualizam si mai ales ca sa vedem unde am gresit si unde mai gesim.
Pe curand,
Earnest

duminică, 24 octombrie 2010

IASUL STUDENTIEI MELE(III) ALEXANDRU LAPUSNEANU SI IASUL

Iasul devine capitala Moldovei in anul 1564, in a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu. Spre deosebire de vechea capitala, Suceava, Iasii s-au bazat mai putin pe taria fortificatiilor din piatra, fiind in primul rand un oras al manastirilor. Lapusneanu (ctitor al multor locasuri sfinte in Moldova printre care amintim necropola sa domneasca Manastirea Slatina si Manastirea Pangarati, el insusi trecut in cinul monahal in ultimele zile ale vietii sale, cu numele de Pahonie) a contribuit la zestrea manastireasca a Iasilor, ridicand in codrii din sudul orasului manastirea de calugarite "Schimbarea la Fata", cunoscuta si sub numele de Socola. Manastirea a fost zidita din piatra si caramida, in stil moldovenesc, in preajma curtii domnesti, langa o vestita crescatorie de soimi ( in limba slavona soim se spune "socol"). Potrivit traditiei, prima stareta ar fi fost o fiica a domnitorului, domnita Sultana. In pomelnicul manastirii este trecut numele primei starete, Magdalina monahia. Sa fie aceasta domnita Sultana? Istoricii nu au gasit insa raspunsul la aceasta intrebare. De-a lungul istoriei, aceasta manastire a cunoscut numeroase transformari, care nu au schimbat stilul ei originar, reprezentand nu numai un locas de cult, ci si important centru cultural. In anul 1671 sunt amintite la manastire 5 calugarite "dascale", adica invatatoare, Maria Avramia, Lichenie, Malana, Mitrofana, care au fost izvor de invatatura atat pentru calugarite cat si pentru jupanitele din familiile boierestic, care voiau sa invete carte. In anul 1803, maicutele sunt mutate la Manastirea Agapia si sunt adusi aici calugarii de la Agapia, care prin hrisovul dat de domnitorul Moruzzi, la initiativa mitropolitului Veniamim Costache, intemeiaza primul seminar teologic in limba romana. La cest seminar, de prestigiu european, supranumit Sorbona Moldovei, a invata si Ion Creanga. Dupa ce seminarul se muta in Palatul Sturdza, in chilie calugarilor, in anul 1896, se va infiinta o Scoala de Arte si Meserii, iar in anul 1905 se va muta aici Spitalul de boli nervoase, coordonat de Al. Braescu. Putini stiu ca Mihail Sturdza a mutat resedinta domneasca la Socola, ridicand in locul conacului familiei sale, Palatul Belvedere, unde a fost amenajata o frumoasa gradina, cu sere, cu 180. 000 de ghivece de flori si multe fantani arteziene. Aceasta gradina a fost deschisa pubicului in anul 1836, precedand prima gradina botanica oficiala a lui Fatu, de la Rapa Galbena. Gradina a fost incendiata de 2 ori, in Primul si in al Doilea Razboi Mondial. Eroii razboiului sunt inmormantati in cimitirul manastirii, unde a fost ridicat un monument impresionant. Istoria Socolei lui Lapusneanu este insasi istoria Iasilor, oras cultural, cu perioade de glorie si decadere, dar care a ramas fara indoiala unul dintre cele mai importante centre culturale din aceasta parte a Europei. Acesta ar fi fost dorinta Lapusneanului, cand a mutat, la dorinta turcilor, capitala de la Suceava la Iasi?
Pe curand,
Earnest

luni, 18 octombrie 2010

DESPRE NEPUTINTA

Neputinta este faptul de a nu avea forta, posibilitatea, capacitatea de a realiza ceva sau de a actiona. Neputinciosul este persoana care este lipsita de puterea, de capacitatea, de libertatea, de posibilitatea de a realiza ceva sau de a actiona si care se consuma inutil. A fi neputincios este o stare, care rezulta din neputinta, pe care eu o consider una dintre cele mai ingrozitoare ale spiritului omenesc. In neputinta sa, omul se simte parasit, rupt de lume, ignorat, isi plange de mila si asteapta ca altul sa-l salveze. El nu are niciodata solutii, da vina pe soarta, pe stramosi, pe familie. Se afunda in mlastina vietii, nu se lupta pentru ca el considera ca o face degeaba. Uneori, neputinciosul este incapatanat in neputinta sa: nu vrea sa-si recunoasca neputinta, atragandu-i si pe cei din jurul sau alaturi de el.

Neputinta se afla in toate straturile societatii: de la cei de sus, pana la cei de jos si se intinde ca o pecingine. Cel mai grav este atunci cand milioane de oameni depind de neputinta altora. Uitati-va la guvernanti cat sunt de neputinciosi, cum dau vina pe mostenirea celorlalte guvernari, pe criza economica mondiala si persista in neputinta lor cu inversunare si incapatanare. Nu inteleg, ca bine le-ar fi si lor si noua, daca ar pleca acasa, inainte ca istoria sa-i consemneze in Cartea Neagra a ei, ca au pierdut sansa pe care poporul le-a dat-o, atunci cand au promis fapte pe care doar putinciosii le-ar fi putut implini! Priviti comunitati intregi, care se zbat in neputinta, nu din lipsa de libertate, ci din incapacitatea de a-si alege liderii, care sa-i coordoneze. Dumnezeu i-a fericit cu locuri minunate, stramosii lor i-au multumit Lui pentru aceste daruri, ridicandu-i biserici, iar ei stau inghititi de colbul de pe ulite, asteptand sa vina cineva ca sa-i salveze. Am colindat prin multe locuri prin tara, dar nicaieri nu am vazut doua comunitati mai sarace, cu oameni mai neputinciosi, ca acelea de la Grajdeni din judetul Vaslui si de la Viscri din judetul Brasov. In prima, sta semeata ctitoria lui Petru Rares, ridicata de acesta in anul 1527, pe locul unde a primit vestea ca boierii l-au ales domn, in a doua sta cocotata trista, pe o colina, biserica-fortificata din secolul al 13-lea, monument inscris in patrimoniul universal. Oamenii din aceste comunitati nu stiu sa profite de pelerinajul si de turismul care se organizeaza la ei acasa, iar alesii nu stiu sa promoveze zonele, sa puna la punct infrastructura, sa incurajeze lansarea si dezvoltarea agroturismului.

Dragi cititori onesti, stiti ca noi toti suntem neputinciosi, pentru ca nu intelegem imnul tarii “Desteata-te, romane!”

Pe curand,

Earnest

luni, 11 octombrie 2010

MONUMENTE DISTRUSE SI UITATE (IV). CONACUL ROSETTI-SOLESCU


Conacul Rosetti-Solescu este situat in comuna Solesti, la 15 km. de Vaslui, pe drumul national Vaslui-Iasi. Daca veti cauta pe Wikipedia sau daca veti citi pliantele Muzeului de Istorie din Vaslui, veti gasi informatia ca in anul 1955 s-a infiintat muzeul, care cuprinde conacul, biserica familiei, cimitirul familiei din curtea bisericii, unde se afla si mormantul primei doamne a Principatelor Unite, doamna Elena Cuza si parcul. Dragi cititori onesti, va pun o intrebare: ce este un muzeu? Imi veti spune ca este o institutie, care pe langa cladiri are si personal specializat care se ocupa cu valorificarea si valorizarea patrimoniului. Ce veti gasi in celebrul muzeu de la Solesti? Un conac in ruina, un parc defrisat (desi se afla in fata scolii, cladire reabilitata si bine intretinuta), o biserica pe care nu o poti vizita (pentru ca preotul este navetist, iar persoanele care au cheia bisericii nu sunt de gasit) si mormintele celor doua familii, care nu sunt prea bine intretinute. Unde este celebrul muzeu?
Conacul, ceea ce a mai ramas din el, este o cladire construita la inceputul secolului al 19-lea, in stilul moldovenesc cu influente neoclasice europene, cu fundatie din piatra si ziduri din caramida, avand 3 niveluri (demisol, parter, etaj). Camerele sunt dispuse in jurul unui hol central, legate prin coridoare. In holul central se afla o scara monumentala din lemn, cu balustrada frumos ornamentata. Familia Rosetti este descententa din domnitorii Moldovei Anton Ruset ( domnitorul care a mutat resedinta Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iasi) si Alecu Ruset, inlaturat de Duca Voda de la domnie (moment surprins de M. Sadoveanu in romanul "Zodia cancerului"). In aceasta casa, s-au nascut: Elena, care tot aici s-a casatorit in anul 1844 cu Alexandru Ioan Cuza, Teodor, primul alpinist roman si printre primii antrenori de schi, Gheorghe, fost ministru plenipotentiar la Sankt Petesburg, timp de 40 de ani. Dupa 23 august 1944, conacul a fost nationalizat si transformat in scoala. Cladirea a fost revendicata dupa 1989 de catre urmasii celor 2 familii Rosetti si Solescu, stabilite in Franta si Germania, care vor sa-l vanda statului roman cu 200.ooo de euro. De la ceasta solicitare, pana in prezent, cladirea a fost lasata in paragina, localnicii distrugand-o treptat, "imprumutandu-se" cu usi, podele, ferestre s.a. Ce a ramas din fostul conac? Cu ce s-a ales statul roman in urma retrocedarii si cu ce se vor alege urmasii? Cu ruine si cu istoria inscrisa in zidurile acestora.
Pe curand,
Earnest

marți, 28 septembrie 2010

TURNURI INCLINATE MEDIEVALE




Turnul-clopotnita din Rusi
Turnul trompetilor din Medias
Exista in lume 10 turnuri medievale care sunt inclinate din mai multe cauze: suprainaltarea lor dupa cativa ani de la constructie (turnurile din Pisa, Medias,), alunecari de teren (turnul din Rusi), consistenta solului (turnul din Su-Zhu). De asemenea, sunt turnuri inclinate, carora nu le-a fost identificata cauza inclinarii ( turnurile din Bologna, Caerphelly, Surhausen, Kazan) si turnuri care au fost construite astfel (turnul din Neviansk cat si contemporanele turnuri din Madrid si din Beijing).
Cel mai cunoscut dintre turnuri este Turnul-clopotnita din Pisa, construit in secolul al XII-lea, care nu este nici cel mai vechi, nici cel mai inalt si nici cel mai inclinat. Este insa cel mai vizitat, a fost consolidat (lucrarile au inceput in vremea lui Mussollini si au fost finalizate in anul 2001) si fost in pericol de a fi distrus de armata americana in cel de Al Doilea Razboi Mondial.
Cel mai vechi turn este Turnul Huqiu (construit in secolul al X-lea) din orasul Su-Zhu din China, oras aflat sub patronajul UNESCO si infratit cu orasul Tulcea.
Cel mai inalt turn este Turnul Asinelli din Bologna, ( sec. al XII-lea),care are o inaltime de 97 m.), urmat de Turnul Trompetilor al Bisericii Sfanta Margareta din Medias (sec. al XV-lea), care are o inaltime de 68,5 m.).
Cel mai inclinat turn este Turnul din Suurhusen din Germania ( sec. al XV-lea), care a fost trecut in Cartea Recordurilor in editia din anul 2009, rectificandu-se informatia ca Turnul din Pisa este cel mai inclinat. Inclinatia este de 3,97 grade. Pe locul al treilea se situeaza Turnul Bisericii Rusi, din comuna Slimnic, judetul Sibiu.
Cel mai "misterios" turn este Turnul din Neviansk din Rusia, construit in secolul al XVIII-lea. Nu se stie care a fost destinatia turnului. El a fost prevazut cu 4 paratrasnet in forma de sfere prevazute cu tepi, construite inaintea descoperirii paratrasnetului de catre B.Franklin. Puritatea fierului din stalpii de sustinere este de 99,66, calitate a fierului atinsa in Franta abia dupa o 100 de ani. Intre etajele 4 si 5 se alla o camera ascunsa din care se aude si soapta cu tonalitatea cea mai scazuta, din orice camera a turnului.
Arhitectii si constructorii contemporani, sfidand legile gravitatiei, au inceput sa construiasca blocuri inclinate, cum sunt cele 4 in forma literei W din Praga si Capital Gate-Abu Dhabi.
Va doresc sa le vizitati pe toate, cat mai curand, macar pe acelea din Romania si din Europa.
Pe curand,
Earnest

duminică, 12 septembrie 2010

DESPRE PROSTITUTIE


Etimologia cuvantului prostitutie se gaseste, dupa unii lingvisti si teologi, in grecescul "pertiniri", (perao) de unde a derivat "pornea" si inseamna a vinde ceva spre intrebuintare excesiva. Se putea vinde orice, de la oameni, plante halucinante sau altceva care, folosite de oameni in mod excesiv, determina condamnarea publica a persoanei care a utilizat de acel ceva. Cuvantul capata sensul de astazi, dupa ce Evagrie Monahul foloseste acest termen pentru prostitutia sacra ce se practica in societatile necrestine, cat si pentru pierderea fraului in ceea ce priveste instinctul sexual. Asadar, se separa vinderea trupului pentru placeri excesive ale unora, de alte vanzari , spre intrebuintare excesiva. Dar dincolo de vinderea trupului de catre femei si barbati, (fie dintr-o necesitate materiala, fie din placere, pentru ca le place sa faca acest lucru si profita pentru a castiga si ceva bani), putem vorbi si despre prostitutia intelectuala, sufleteasca, politica. In aceste zile, legea propusa de un prostituat politic, Prigoana, face mare valva. Este un prilej de dezbateri pro si contra prostitutiei fizice, ignorandu-se celelalte forme de prostitutie care, ca o caracatita, au cuprins societatea romaneasca. Priviti-i pe intelectualii de elita care se prostitueaza, asa cum o faceau alta data ei sau altii ca ei in Epoca de Aur, ziaristi linge ghete, politicieni care pleaca de la un partid la altul, pentru ca nu au principii si nu cunosc doctrine ! Toti acesti prostituati isi vand sufletul, punandu-se temporar in slujba unora sau altora, profitand de buna credinta a multora, manipuland si mintind cu nerusinare, afirmand asa-zise adevaruri in care nici ei nu cred.
Dar ce spuneti de prostituatii de langa voi, care se vand la sefi, criticandu-va, pentru a avea ei un loc mai bun, de prietenii care va barfesc casa, ca sa se puna bine cu cei care va invidiaza? De ce aruncam cu pietre si ne revoltam si ne este sacarba de prostituatii care isi vand trupul si-i ignoram pe cei care-si vand mintea, sufletul? Oare, care forma de prostitutie este mai periculoasa?. Ganditi si voi, dragi cititori onesti si feriti-va mai ales de prostituatii colaboratori ai ochilor albastri, care va stau uneori alaturi si va vand si se vand si ei, asa cum Iuda a facut-o!
Pe curand,
Earnest

luni, 30 august 2010

FENOMENUL BERCA

Intr-o zi, ma intalnesc la Cafeneaua Subiectelor cu un amic, care m-a intrebat, cum as defini eu "Fenomenul Berca", termen foarte mult vehiculat prin cafenelele orasului.I-am raspuns ca acest termen defineste o persoana, actiunile si reactiile sale. Aceasta persoana actioneaza si reactioneaza conform caracterului ei. Este complexata, invidioasa, rautacioasa, uneori chiar rea, nerecunoscatoare, nestiind ce este loialitatea si prietenia. Se crede mai desteapta decat este, se revolta ca nu i se recunosc calitatile si meritele, ca nu i se acorda locul potrivit. De asemenea, este o persoana fara ideologie, dar cu “principii” pe care si le schimba, dupa cererile stapanului. Este tenace si joaca, atata timp cat o rasplatesti, dupa cum ii canti, dar se supara daca nu ii spui zilnic cat ii esti de recunoscator pentru importanta jocului ei in Marele Teatru al Lumii. Atunci te paraseste si uita ca a jucat de bunavoie, plecand la concurenta, rivali sau dusmani, gudurandu-se pe langa ei, lingandu-le ciubotele, iar dupa ce le capata increderea, intra in joc din nou, dupa alte “principii” si ideologii, in Marele Teatru al Lumii. In acelasi timp, persoana poate fi inteligenta, sireata, iti cucereste increderea, poate sa aiba ochiii albastri si se preface ca stie sa joace dupa cum ii canti. S-ar putea sa aiba chiar principii, o ideologie, doar un singur stapan si pentru el se pune in slujba multora, inspirandu-le increderea, spunandu-i fiecaruia:”il slujesc pe el pentru tine”.

In concluzie, “Fenomenul Berca” este o enigma si atunci cand nu poti dibui o persoana si nu-i intelegi reactiile si actiunile, il incadrezi in “Fenomenul Berca”.

La despartire, i-am spus amicului ca “Fenomenul Berca” este prezent pretutindeni, in politica, alaturi de noi la locul de munca, ne poate fi dusman sau cel mai bun prieten.

Pe curand,

Earnest


sâmbătă, 21 august 2010

DESPRE TUPEU

Cuvantul tupeu vine de la frantuzescul "toupet", care se traduce prin impertinenta, obraznicie (dar nu in sensul de neastamparare, ci de lipsa de respect), cutezanta ce intrece limita cuvenita. Exista si expresia, care nu este pleonasm, obraznicie tupeista. Cel care are tupeu se numeste tupeist si este acel individ pentru care respectul nu exista, pentru ca el are alte valori la care se raporteaza, din care sunt excluse discretia, bunul simt, cultura, etica, credinta. Tupeistul este prezent pretutindeni: il gasim in magazine, restaurante, institutii, pe strazi, pe stadioane si fiecare categorie sociala are tupeistii ei. Te sfideaza pentru ca nu esti ca el sau pentru ca el nu poate fi niciodata ca tine, adica respectuos si respectat, cult, decent, moral, credincios, discret.
Dintre toti tupeistii, cei mai periculosi sunt politicienii, pentru ca din randul lor se aleg conducatorii, care, din pacate, ne hotarasc soarta, sfidandu-ne, demonstrandu-ne ca pot sa faca ce vor, incalcand atat legile nescrise, cat si pe cele scrise, spunandu-ne cu nonsalanta ca traim intr-un stat de drept!
Va amintiti cu cat tupeu (aici cu sensul de obraznicie tupeista), doamna ministru Elena Udrea s-a prezentat in fata Comisiei parlamentare?
Va amintiti cu cat tupeu (aici cu sensul de cutezanta), domnul Prim Ministru Emil Boc ne spunea ca in Romania nu este criza, ca sunt bani pentru salarii si pensii?
Va mai amintiti cu cat tupeu (aici cu sensul de impertinenta), domnul ministru al invatamantului Funeriu negocia cu sindicatele. asigurandu-le pe ele ,organizatoarele grevei, ca se va da Bac-ul, ca se va incheia greva si anul scolar?
I-ati vazut cu cat tupeu (aici cu toate sensurile) au reactionat autoritatile, (care se fac vinovate de inrautatirea sistemului sanitar), la tragedia de la Maternitatea din Giulesti? Au declarat ca bugetul Ministerului Sanatatii a crescut de 4 ori, ca acest buget este praduit,uitand sa mentioneze cine il praduieste, cine organizeaza licitatiile, cu cat au crescut preturile la medicamente, alimente, detergenti, energie termica si electrica ,echipamente sanitare, elemente vitale pentru buna functionare a unui spital!
L-ati vazut pe ministrul economiei domnul Videanu, cu cat tupeu (aici cu sensul de lipsa de respect) considera ca un profesor trebuie sa cheltuiasca cat il tine plapuma. In mentalitatea lui ,acesta trebuie sa munceasca pamantul ( nu spun ca este rusine sa muncesti pamantul, dar nu toti profesorii sunt proprietari), sa se duca in fata elevilor cu negru sub unghii, cu calcaiele crapate, ars de soare, cu haine ponosite, pentru ca el nu trebuie sa tinda spre o tinuta si trai decent, pentru ca el este bugetar si ca toti bugetarii este asistat de stat! Cum vine acest fapt, domnule Videanu,? Adica medicii, profesorii, personalul din justitie, administratie, politie, armata, nu munceste, toti sunt asistati. Dupa mintea dumitale, numai cei din mediul privat muncesc? Adica dumneata,ca ministru esti asistat de stat, nu muncesti.? Adevarat grait-ai:gura pacatosului adevar graieste!
De tupeul domnului Cristian Parvan, ce ziceti. El ne spune ca fiecare are dupa cat de mult munceste. Astfel, revenind la domnul Videanu, persoana bogata, la viata lui a muncit mai mult decat un miner, sondor, agricultor, avand mai mare responsabilitate decat un medic chirurg in sala de operatie, un cadru didactic in fata unei colectiv de elevi, a unui judecatoe cand da o sentinta!. Iar doamna Videanu a muncit enorm ca sa-si cumpere o rochie de 10.000 de EURO!
Dar tupeul cel mai mare il au toti cei care au propus diminuarea salariilor cu 25%, cand PIB-ul nu a scazut cu 25%, cand a crescut TVA-ul, cand s-au facut imprumuturi la FMI. fara sa se stie destinatia imprumutului! Si va mai mirati, de ce atati de multi romani il regreta pe Ceausescu si Epoca de Aur?!
Pe curand,
Earnest



duminică, 8 august 2010

CE AVEAM SI CE AVEM

1.Transfagarasanul a fost construit intre anii 1970 si 1974
Are o lungime de 91 de km.
Ajunge pana la altitudinea de 2042 m.
2. Munte defrisat in zilele noastre





Au trecut aproape 21 de ani de la Mareata Revolutie, mai putin cu 4 ani cat a "domnit" Ceausescu. Ar fi cazul sa veden cu sinceritate ce a construit brava natiune romana la indicatiile pretioase ale tovarasului si ce a construit aceeasi natiune pe proiectele celor, pe care cu entuziasm i-am votat.
1. Aveam industrie care producea frigidere, televizoare, masini de spalat rufe, aragaze, aspiratoare care ne tineau pana la pensie si dupa, si avem aceleasi lucruri aduse din import, la care nici nu visam, dar care ne tin maximum 5 ani.
2.Aveam uzine care faceau camioane, tractoare, elicoptere, avioane pe care le exportam dar nu avem astazi bani ca sale importam.
3.Aveam mobila din lemn masiv, canapele si fotolii pat, care nu se mai uzau, avem mobila din rumegus scumpa, moderna si fragila.
4. Aveam portelan, cristal, galle, avem vase yena de import si tot din import vase din plastic incasabil, pentru ca se poarta.
5 Aveam stofe, matasuri, inuri, bumbacuri si mai ales borangic, pe care le avem si astazi dar din import.
6. Aveam pantofi comozi de la Antilopa si Guban, parfumuri romanesti de calitate, avem si astazi pantofi din import incomozi si parfumuri frantuzesti( dar la ce pret!), pe care in trecut le puteam procura "pe sub mana".
7. Aveam paduri, avem munti defrisati.
8. Aveam turism organizat si nu incapeam pe litoral de polonezi, nemti si suedezi, avem turism cu reclame cu frunze si amazoane si dorinta de a face plaja la turci si bulgari.
9.Aveam case de copii si aziluri de batrani pe care le avem si astazi la acelasi nivel.
10.Aveam alimente ECO, chiar daca in ultimii ani le luam pe cartele, avem alimente cu E-uri romanesti sau de import.
12.Aveam spitale si bolnavi, mai avem ceva spitale si mai multi bolnavi de SIDA, TBC, cancer.
13. Aveam un partid unic unde puteai reclama o nedreptate, avem DNA unde poti sa-i reclami pe cei incomozi.
14.Aveam sali de spectacole, unde in ultimii ani inghetam de frig,dar vedeam spectacole de calitate, avem sali de spectacole transformate in discoteci, case de cultura devenite bodegi si teatre care vor ramane fara actori.
15. Unii aveau teama sa mearga la biserica, avem altii care merg sa-si faca propaganda.
16.Aveam cenzura, avem libertate si lesbiene, homosexuali care-si cer drepturile, transsexuali. travestiti, reviste si filme porno, muzica de tot felul, cocalari si pitipoance.
17.Ii aveam pe Ceausescu, Dascalescu, Elena, ii avem, pe Basescu, Boc si pe Elena.
18. Aveam mandrie nationala, considerata astazi desueta, avem complexul poporului de "mana a doua".
19. Aveam invatamant de 10 ani si profesori calificati la sate, avem reforme in invatamant si putini profesori calificati la sate.
20. Aveam o intelectualitate umanista si una tehnica de inalta tinuta, care este pe cale de disparitie si avem o sleahta de impostori si bisnitari care treptat ne subjuga.
...........................................................................................................................................................
Nu am vrut sa preamaresc Epoca de Aur, ci vreau sa spun ca speranta pe care am avut-o in decembrie 89 s-a dus pe Apa Sambetei La ce imi ajuta libertatea ,daca nu am loc de munca, la ce-mi foloseste ca scriu si ma revolt pe blog, daca nimeni nu ma ia in seama? Suntem astazi ceea ce nu am fost niciodata: o natiune debusolata de mana a doua, care avem dezlegare sa luam drumul pribegiei, drept pe care inainte nu-l aveam.Ei, vedeti, aceasta da!!! LIBERTATE.
Drum bun natiune romana!
Pe curand,
Earnest

miercuri, 4 august 2010

ROMANII DE DINCOLO DE FRONTIERA(III). VLAHII DIN MUNTENEGRU

Piatra funerara a voievodului Borojevici si a sotiei Jelina din curtea bisericii Vlaska Crkva






Romanii sud-dunareni sunt raspanditi in Bulgaria, Macedonia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Albania, Grecia, peninsula Histria, in general, in regiunile muntoase. Poporul roman s-a format la sud si nord de Dunare, dar cei sud-dunareni au fost desprinsi din cei nord dunareni, de catre slavii sudici, care au ocupat vaste teritorii la sud de Dunare. Romanii au fost nevoiti sa se retraga in locuri ferite din calea navalitorilor, in locuri muntoase. Unii dintre ei au fost ctitori de tara ca Petru si Asan, intemeietorii Taratului Romano-Bulgar, altii au intemeiat orase infloritoare ca cei din Albania, despre care v-am relatat in alt articol sau ca cei din Muntenegru, despre care va voi relata astazi.
Curios este faptul, ca in perioada Luminilor, cand se dezvolta constiinta nationala a popoarelor, formandu-se natiunile, cand natiunile se pregateau sa se elibereze de exploatarea straina si sa constituie state nationale, popoarele slave din sudul Dunarii si grecii, in loc sa-si uneasca fortele si sa se foloseasca de toate minoritatile din Peninsula Balcanica in lupta antiotomana, ele au inceput sa se "razboiasca" cu minoritatile. Printre cei persecutati in acea vreme au fost si vlahii, cunoscuti in sudul Dunarii si sub alte nume: aromani, megleno-romani, histrieni., fata de care au inceput o politica de deznationalizare.
Astazi nu se stie, de exemplu, cati vlahi mai traiesc in Muntenegru, insa urme ale lor se pastreaza in ctitoriile lor, in toponomie. Cu ce s-au ocupat vlahii din Muntenegru? Cu ceea ce le oferea natura. Traind in zonele muntoase, s-au ocupat cu oieritul si cu prelucrarea a tot ceea ce dadeau oile. Faceau si exportau in Europa, branza, pastrama, tesaturi din lana, piei prelucrate, covoare. Erau foarte bogati, dovada sunt descopririle arheologice din ultimii ani: vase cu monede de aur ies la iveala, in asezarile stapanite candva de vlahi. Tot de vlahii "oieri" din Muntenegru se pastreaza orasul Cetijne, de pe raul cu acelasi nume (nume care vine de la cetina, pentru ca este situat intr-o regiune impadurita), capitala simbolica a Muntenegrului, unde se afla resedinta prezidentiala. Acest oras a fost intemeiat de voievodul vlah Ivan Borojevic, care a ridicat si cea mai veche biserica ortodoxa din oras, unde au fost unsi toti regii acestui stat. Insa informatiile date pe Google despre acest oras nici nu amintesc numele acestiu voievod, dar sta marturie a existentei sale, piatra funerara si biserica din centrul orasului, in care se slujeste foarte rar, pentru ca vlahii au fost demult slavizati, iar statul roman, nu este interesat de existenta lor.
Stiti ca in Epoca de Aur, mult hulita, exista in Ministerul Invatamantului de atunci, un departament care se ocupa de scolile romanesti de dincolo de frontiera?
Acum exista doar "democratie" si o mandrie nationala demult aruncata la gunoi, pentru ca nu mai este in trend. O.K. Va este cunoscuta formula? O foloste si profesorii de limba romana, pentru ca se poarta.
Pe curand,
Earnest

marți, 27 iulie 2010

DOAMNE, IARTA-I PE ROMANI


Noi, romanii, nu suntem cel mai pacatos popor, dar suntem cel mai nerecunoscator, cel mai putin respectuos fata de valori si cel mai usor de pacalit, pentru ca ne place sa ne lasam pacaliti, pentru ca ne roade invidia fata de valorosi si dorim sa-i pedepsim, denigrandu-i, umilindu-i, prin promovarea nonvalorilor. Altfel nu ne putem explica, cum persoane cu carte, chiar elite ale culturii romanesti, l-au preferat pe actualul Presedinte, in locul lui Adrian Nastase sau in locul lui Mircea Gioana. Si ne mai intrebam de ce vin apele peste noi, de ce nu reusim niciodata sa iesim din mizerie, cand tara aceasta are de toate: resurse materiale si oameni valorosi.
Va spun eu de ce:
- i-am trimis in Parlament pe cei mai usor de cumparat, care au votat instalarea Guvernului Boc;
-i-am votat pe Berca si Vlase, persoane cu ochi albastri, despre care nu stiam nimic, pana cand partidele lor i-au pus in fruntea judetului, unde nu au facut mare lucru. Nici in Parlament nu fac mare lucru, pentru ca trag chiulul, pentru ca ei au alte treburi mai importante de facut! L-am votat, legislaturi la rand, pe Nistor si acum pe un oarecare Popescu: ambii sunt nulitati si nu au adus nimic in judetul lor, nu au avut nicio initiativa parlamentara;
- apelam mai des la vrajitori si vrajitoare si nu avem rabdarea sa stam in genunchi in fata lui Dumnezeu, cerandu-i iertare si ajutor;
- lipsa de spiritualitate si credinta a facut ca "flacara mov" sa ne influenteze si energiile negative sa bantuie asupra aurei Romaniei;
-promovam la toate posturile de televiziune, prin audienta pe care noi le-o facem, toate fufele si toti cocalarii, care ne povestesc cu nonsalanta cum fac sex, cum cheltuiesc mii de euro pe haine si distractii;
- profesorii se lacomesc, pentru ceva euro, si-i promooveaza la Bac, tocmai pe chiulangii si chiulangite, viitorii cocalari si viitoarele fufe ( oricum, niciodata domnii profesori nu vor juca acesti bani la ruleta, la Monte Carlo, iar doamnele profesoare nu-si vor cumpara genti de 10.000 de euro. Si atunci, de ce va umiliti profesia si de ce murdariti, prin gestul vostru, imaginea a mii de profesori care-si respecta profesiunea de credinta? Sa va fie rusine!
- am crezut cu naivitate ca ceilalti erau corupti si ca acestia ne vor salva de coruptie. Recunoasteti, ca niciodata nu a fost mai mare coruptie in Romania ca acum!
- ne batem joc de batrani, nu-i educam pe copii, aruncam cu noroi in cei mai capabili ca noi, ii luam ca modele pe cei rai, imorali, ne lasam fascinati de personalitati cu "profil satanic", suntem indiferenti la toate neregulile si incalcarii legii, pentru ca nu creden in puterea Binelui. Ne lasam umiliti si-i slujim cu credinta pe cei care ne umilesc, cheltuim bani grei pentru studiile mintilor luminate, pe care nu stim sa-i rasplatim si care la randul lor, nu stiu sa ne rasplateasca, plecand pe alte meleaguri, punandu-se in slujba celor, care ne-au umilit ca popor, sute de ani de-a randul.
Iata doar cateva exemple, care ne arata de ce Dumnezeu si-a luat fata de la noi.
Voi, dragi cititori onesti, puteti, in mintea dumneavoastra, sa completati aceasta lista si sa ziceti cu umilinta:"Doamne, iarta-i pe romani !"
Pe curand,
Earnest

miercuri, 21 iulie 2010

TEZAURE TRANSILVANENE LA VIENA (II). APOLLO


Imparatul Hadrian lansa la Roma moda colectiilor de arta, dupa modelul operelor attice. Statuia de bronz a lui Apollo, descoperita undeva in Transilvania si aflata in colectia Muzeului de Arta de la Viena, are o importanta deosebita pentru cunoasterea vietii din Dacia Romana, din sec.II. Aceasta statuie este o opera de colectie, nu un obiect de cult, care sa indeplineasca functii ritualice, ceea ce ne demonstreaza, ca in Dacia Romana se instaurase o intelectualitate, amatoare de arta, care voia sa se simta in Dacia, ca la ea acasa, adica ca la Roma, nu numai cu luxul roman dar si cu rafinamentul pe care aceasta categorie sociala si-l cultivase in Cetatea Eterna.
Criticii de arta considera ca aceasta statuie a fost inspirata, atat ca mod de realizare, cat si ca dimensiuni, din opera lui Policlet "Dorifeul" si din statuiele de kouroi (statui din epoca arhaica care reprezentau baieti, dupa cum kore erau cele care reprezentau fete). Se aseamana cu "Dorifeul"prin atitudine, prin anatomie, prin fandarea unuia din picioare si purtarea intregii greutati pe celalalt picior, prin inclinarea capului si orientarea privirii catre mana stanga, prin stilizarea liniara a muschilor gambei. Se aseamana cu statuiele de kouroi, prin pieptanatura capului, minutios aranjata si complexa, cu cele doua siruri de bucle paralele, simetric ordonate, care marginesc figura, limitate catre crestet de diadema, cu coama in forma de casca, brazdata de rare linii adanci, ondulate, sinusoide, care redau parul ondulat si in sfarsit cu parul care cade in spirale pe umeri si pe spate.
Asadar, v-am prezentat pe scurt aceasta opera de arta de factura elenistica, executata de romani, pentru ca este vremea concediului si poate popositi la Viena si veti vizita Muzeul de Arta unde veti putea vedea o multime de piese antice din Trannsilvania ca cele provenind din tezaurele de la Cioara, pe care vi l-am prezentat in ianuarie 2010, Feldioara, Simleu Siolvaniei, Sinnicolau Mare s.a.
Concediu placut!
Pe curand,
Earnest

luni, 12 iulie 2010

IASUL STUDENTIEI MELE(II). CTITORIILE FAMILIEI BARNOVSCHI



Miron Barbovschi (1626-1629;1633)

Biserica Barnovschi





Iasul, al doilea oras din tara, este unul dintre cele mai frumoase si interesante orase din Europa, prin asezarea sa pe 7 coline, prin arhitectura deosebita, dar mai ales prin viata culturala si politica, care s-a desfasurat aici, intre doua civilizatii si mentalitati : orientalo-bizantina si cea nord-occidentala. Ca sa accepti Iasul, uneori murdar si neingrijit ( dar nu mai murdar decat Bucurestiul si nu mai prafuit decat Timisoara), trebuie sa-l cunosti, sa stii istoria strazilor si a celor mai frumoase cladiri, sa-l strabati pe jos si sa te bucuri de ceea ce vezi si de ceea ce afli. Nu a fost personalitate care sa nu fi daruit ceva Iasilor.
Astazi ma voi opri la ctitoriile familiei Barnovschi, veche familie de dregatori, inca de vremea lui Stefan cel Mare, care a dat tronului Moldovei pe Miron, care, dupa mama, se inrudea cu dinastia domnitoare a Movilestilor. Miron Barnovschi a domnit putin, dar a ramas in istorie prin Legamantul Barnovschi prin care lega taranii de glie, tranformandu-i in tarani serbi si prin evlavie, credinta. Si cu toate ca a fost credincios, a sfarsit tragic, fiind tradat turcilor de vornicul Vasile Lupu, viitorul domnitor. Se spune ca in ziua executarii sale, calul sau a cazut mort, iar in ctitoria sa, Biserica Barnovschi, tabloul, care-l reprezenta calare pe un cal alb, s-a fisurat in doua parti egale.
Miron Barnovschi si familia sa a lasat Iasilor 4 ctitorii. si anume: Biserica Sfantul Ioan Botezatorul, Biserica Barnovschi, Biserica Nicorita si Manastirea Barnova. Specifice ctitoriilor sale sunt fortificatiile bisericilor, chiar daca nu au fost concepute ca manastiri.
Biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", situata pe strada C. Bratianu, nr. 14, a fost ctitorita de domnitor impreuna cu mama sa, care s-a calugarit cu numele de Elisafta. Nu au reusit sa inalte aceasta biserica, insa a fost terminata de fostul sau bun priten, care l-a tradat, Vasile Lupu. Aceasta a fost conceputa ca locas de cult si ca loc fortificat, probabil cu destinatie militara, de aparare,
Biserica Barnovschi, situata pe strada Ghica Voda, nr.26, a fost conceputa ca necropola domneasca. Biserica a suferit modificari de-a lungul anilor, iar pictura originala nu se mai pastreaza. Paul de Alep spune ca domnitorul a fost ingropat in aceasta biserica, fiind adus de Costinesti de la Constantinopol. In biserica sunt inmormantati hatmanul Velico Costin si cronicarul Nicolae Costin, fiul cronicarului Miron Costin, Iordache si Maria Cantacuzino. Biserica a fost inchinata Ierusalimului si a constituit resedinta patriarhilor orientali, atunci cand veneau prin aceste locuri.
Biserica Nicorita, situata pe strada Nicorita, in cartierul Tatarasi, este ctitoria fiicei lui Miron Barnovschi, Teodosia si a sotului ei, hatmanul Nicorita Baltag. Aceasta biserica a fost construita pe locul uneia din lemn, ctitoria lui Alexandru cel Bun, cu ocazia aducerii moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, ca locas de intampinare si de popas al moastelor.
Manastirea Barnova, situata la 10 km. de Iasi, in padurile Podisului Moldovei, sub Dealurile Pietrariei, a fost ridicata de domnitor pe locul unei bisericute din lemn, ctitoria lui Ieremia Movila. Biserica a fost terminata de Dabija Voda, care a fost inmormantat aici, alaturi de doamna sa, Dafina si fiica lor, Maria. Planul arhitectural al Mănăstirii Bârnova este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, (ctitoria lui A. Crimca, finalizata de Miron Barnovschi), ea făcând parte din ansamblul marilor ctitorii arhitecturale din Moldova care sintetizează din acest punct de vedere elementele arhitecturale româneşti cu cele bizantine. Multe elemente din interiorul bisericii au fost preluate in constructia Manastirii Golia.
Daca nu ati vazut aceste biserici cand erati studenti in Iasi, o puteti face acum, pentru ca ati mai aflat ceva despre ele.
Pe curand,
Earnest

luni, 5 iulie 2010

POLITICIENII SI INUNDATIILE


Intr-un articol "Inundatiile si imbatranirea Pamantului", publicat pe blogger in iulie 2008, aratam cauzele inundatiilor si spuneam ca perioadele de cataclisme naturale vor mai dura ani buni de acum incolo, pentru ca acestea se declanseaza la 1000 de ani, in perioadele de apropiere sau de indepartare a Pamantului de zona energetica a Soarelui. Astazi, la inceputul mileniului 3, cataclismele sunt mai periculoase, fiindca omul a intervenit in Mama Natura, fara intelepciune. Cine mai crede in zilele noastre ca Mama Natura este mai puternica decat forta omului? Fata de Ea suntem pagani si ne meritam pedeapsa, numai ca sufera oameni care nu i-au gresit. Vinovatii stau la adapost, in locuinte solide, in zone bine alese!
Dar nu despre acestea vreau eu sa va vorbesc acum, ci despre repetabila greseala pe care o fac guvernantii din toate timpurile.
In Antichitate, sofistii, acei filosofi care luau bani pentru intelepciunea lor, ii pregateau pe politicieni in arta retoricii. In timp ce Isocrate, prin programul sau educational, voia sa dea Atenei o elita politica, care sa stapaneasca retorica, sa aiba cultura, sa cunoasca istorie (evenimentele si consecintele lor), sa discearna binele de rau si mai ales sa aiba valori morale, sofistul Gorgias spunea ca politicienii trebuie sa foloseasca orice oportinitate. Oportunitatea insemna adaptarea mesajului la realitatea momentului, la starea de spirit a publicului, la asteptarile acestuia, de unde nu va rezulta niciodata adevarul, ci o sentinta, o judecata publica, in urma careia cineva va castiga sau va pierde. Asadar, nu conteaza adevarul, ci ceea ce asteapta oamenii sa le spui, indiferent daca in viitor vei tine sau nu cont de ceea ce ai spus sau ai promis. Astfel, daca oamenii au vrut sa auda in anul 2008 ca li se vor face diguri, politicienii le-au promis diguri , li se promit si in anul 2010, li se vor promite si in viitor, chiar daca prioritatile politicienilor sunt altele, cum ar fi indicatoarele, binoclurile, patinoarele etc., etc..
Politicienii au uitat ca au invatat la geografie ca, dupa Dunare, Siretul are cel mai mare bazin hidrografic, ca au invatat la istorie ca Anghel Saligny a facut proiecte pentru regularizarea apelor Siretului, pe care inginerii Epocii de Aur au inceput sa le puna in practica. Dragii de politicieni, daca ar merge prin tara, ar vedea cum asteapta digul de la Adjud-Marasesti sa fie finalizat, pentru ca apele Siretului sa fie dirijate spre Baragan. Dar dragii de ei sunt ocupati in timpul anului cu munca pe la Guvern, Parlament, pentru a inhata ciolanul, care reprezinta prioritatea Romaniei ( pe care alegatorul nu o cunoaste), iar concediul si-l petrec in strainatate, pentru ca Euro, agonisiti cu truda si cu privatiuni, trebuie cheltuiti in afara tarii, nu?. Ce, noi avem servicii in turism la standardele internationale? Dar de ce nu le avem? Tara are de toate:munti, mare, podis, campie, se mai gasesc si ceva paduri, lacuri, delta, zone eco, monumente, bucatarie buna, vinuri alese, oameni destepti dar... fara proiecte, finantari si sprijin. Se uita ciobanul in cot pe bata in zare si priveste la izvorul limpede care curge la vale spre casa taraneasca cu prispa si covoare de lana si asternut de in, cand ai nostri merg spre insule, la odihna, in colibe eco, care costa mii de euro. In acest timp, la noi vin apele mari si distrug casele din chirpici, gradinele de legume si livezile eco, pentru ca la toamna, trebuie musai sa geama supermarket-urile cu legume si fructe fara gust si colorate sintetic, aduse din Olanda, Turcia, Spania, Republica Sud-Africana, Peru, cumparate cu bani imprumutati de la FMI! V-ati prins, cum stam cu ciolanul si cu prioritatile!
Voi, politicieni, adepti ai lui Gorgias, incetati! Mai puneti mana pe o carte de istorie si vedeti care sunt consecintele evenimentelor si invatati, pentru ca tare mi-e mila de voi de monentul cand oamenii vor voi sa traiasca bine, dar fara VOI!
Pe curand,
Earnest

luni, 28 iunie 2010

ORASE ALE PERSONALITATILOR (I). TARGOVISTE


Casa Safta Brancoveanu







Sunt in Romania orase mijlocii si orase mici unde s-au nascut, au trait, au creat sau au poposit mari personalitati ale culturii si politicii romanesti.
Un astfel de oras este Targoviste, capitala judetului Dambovita si una din fostele capitale medievale ale Tarii Romanesti a Munteniei. Paul de Alep, insotitorul lui Macarie, mitropolitul Antiohiei la curtea lui Matei Basarab, compara marimea orasului cu aceea a Alepului si Damascului, numindu-l Bagdadul Occidentului.
In acele vremuri, Targoviste era un oras unde poposeau caravanele care veneua dinspre Occident spre Orient si invers, cu multe ateliere mestesugaresti, cu scoli inalte, un oras unde se teseau intrigi, Curtea Domneasca primind emisari atat dinspre lumea occidentala cat si dinspre acea orientala.
Acest oras situat in Subcarpati, in apropierea Bucegilor, intre Dambovita si Ialomita, este inconjurat de locuri sacre, cum sunt manastirile Vaforata si Dealu, iar daca urci in amonte pe Ialomita, intalnesti urme ale templelor dacilor situate in preajma pesterilor, ca o salba care te conduc spre cel mai sacru loc al dacilor, Platoul Bucegilor, unde Marele Preot, Rege si Intelept Deceneu a intemeiat celebra Scoala Energetica.
Astazi dambovitenii se mandresc cu capitala lor si stiu sa conserve ceea ce a mai ramas din vechea glorie a fostei capitale a Munteniei: Manastirea Stelea, Biserica Domneasca, Complexul National Muzeal Curtea Domneasca, Mitropolia, Turnul Chindiei, Muzeul Scriitorilor Damboviteni, Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi (aflat in casa Saftei Brancoveanu, fiica domnitorului, casa unde era biblioteca Stolnicului Cantacuzino, cea mai mare biblioteca particulara din epoca), Muzeul National al Politiei, Casa Memoriala a pictorului G.Petrascu sunt cateva dintre institutiile care pastreaza si valorifica urmele trecutului.
Aici, la Targoviste, s-au nascut majoritatea domnitorilor Basarabesti, o parte dintre ei carturari de mare valoare. Neagoe Basarab a scris invataturile sale catre fiul sau Neagoe, carte care poate sta alaturi de "Principele" lui Machiavelli, iar Petru Cercel, primul inginer roman, domnitor erudit de formatie renascentista, scria prima poezie in limba romana, pastrata in manuscris la Muzeul Scriitorilor Damboviteni, situat in casa scriitorului Alexandru Bratescu Voinesti ( in aceasta casa au fost in ospetie Titu Maiorescu, Garabet Ibraileanu, Emil Garleanu, Ion Luca Caragiale, Ion Radulescu Pogoneanu). La curtea lui Mihai Viteazu, diplomatii se dedicau exercitiului literar (Balthazar Walther ii dedica domnitorului o elegie, in sensul antic de piesa lirica, exprimand admiratia si slava). La Schola Greca e Latina, intemeiata de Matei Basarab, se invata printre altele si notiuni de versificatie.
La Targoviste s-a nascut, de asemenea, diaconul Coresi, care a tradus in limba romana cartile religioase, stabilindu-se la Brasov ca sa dea carti romanesti si romanilor din arcul carpatic, au tiparit carti Macarie, calugarul Moisi, Antim Ivireanul, mitropolitii Luca si Stefan, au scris cronici Teodosie Rudeanu, Radu si Serban Greceanu, Gheorghe Radovici, iar Matei Basarab a scris primul cod de legi in limba romana "Indreptarul legii". Tot aici urmasii dregatorului lui Brancoveanu, Enache Vacarascu, s-au nascut sau au locuit temporar, cultivand limba literara romana. Ion Heliade Radulesu (se mai pastraza casa sa), Grigore Alexandrescu si contemporanii nostri Radu Petrescu, Mircea Horea Simionescu s-au nascut in Targoviste. Dar nu numai domnitori, scriitori si artisti plastici a dat Targoviste, ci si cantareti ai muzicii populare ca Ileana Sararoiu, Rodica Bujor, ai muzicii rock Laura Stoica, sportivi ca Ioan Radu, Cornel Dima sau Sorana Carstea, dar si economistul, devenit politician inconsecvent, Teodor Stolojan.
Va invit sa popositi in acest oras mai multe zile si va asigur ca veti fi cuprinsi de atmosfera gloriosului oras medieval, dupa ce veti vizita muzeele orasului.
Pe curand,
Earnest

luni, 21 iunie 2010

CREDINTE SI TRADITII (II). SARBATORILE LUNII IUNIE

Singura sacapare a poporului roman este credinta, pentru ca de la alesii neamului nu ne putem astepta la nimic bun. Nici acum, cand tara se prabuseste, ei nu vor sa paraseasca guvernarea, pentru ca nu si-au pregatit debarcarea in alte spatii, unde au varsat prin banci straine, averi numai de ei stiute.
De aceea, mi-am zis: mai Earnest, mai imblanzeste si tu suferinta neamului tau, amintindu-le semenilor tai, vechile credinte si traditii!
Luna iunie-Ciresar- are 3 mari sarbatori, respectate cu mare strictete de stramosii nostri:
-10-19 iunie-Zilele Sfintilor Marunti, in traditie Coacerea graului;
-24 iunie- Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, in traditie Sarbatoarea Soarelui, a Sanzienilor (Dragaica);
- 29 iunie- Sfintii Apostoli Petru si Pavel, in traditie Sanpetru de Vara.
Zilele Sfintilor Marunti erau dedicate Sfantului Timotei pe 10 iunie, Sfantului Vartolomeu, pe 11 iunie, cand se spunea ca in padure frunza se rasuceste pe alun, plop si tei, vara privind spre iarna, cand se spunea ca graul incepe sa se usuce, iar porumbul incepe sa creasca ca smuls din pamant: era Sarbatoarea Graului, anuntata pe Cer prin rasaritul Gainusei cu pui (Pleiadele), pe care ciobanii tineau foarte mult sa o vada, crezand ca le va merge bine oilor. Pana pe 19 iunie, fiecare zi avea un sfant, care aveau ca sarcina principala accea de a baga bob spicului de grau si de orz si de a fertiliza holdele semanate. In zilele consacrate acestor sfinti, nu se lucra, pentru ca altfel graul nu se mai cocea, pe oameni ii asteptau furtuni insotite de grindina, iar la secerat vedeau ca graul are spicul sec.
De Sanziene sau Dragaica se savarseau cele mai multe ritualuri, in special premaritale, ele diferind de la o regiune la alta. Una dintre aceste practici, care se mai obisnuieste in nordul Moldovei, este scaldatul ritual in roua. In zori, in locuri necalcate, batranele strang roua sanzienelor intr-o carpa alba, din panza noua, apoi o storc intr-o oala noua. In drum spre casa, batranele nu vorbesc deloc si nu au voie sa se intalneasca cu nimeni. Baietii aprind Faclia de Sanziene pe care o dedica Soarelui. Aceasta zi trebuie tinuta de femei, pentru ca, in caz contrar, Sanzienele le pocesc gura, iar barbatii care jurau stamb ii astepta pedepse infricosatoare, pentru ca aceste Zane frumoase si bune sunt mare iubitoare de dreptate.
Inainte sau in Ziua Sanpetru de Vara erau Mosii lui Sanpetru, cand se dadeau de pomana:coliva, miere in faguri, lumanari, nuci, zarzare, mere acre si dulci si haine (pentru ca acum se imbraca mortii). Era interzisa scuturarea merilor pana la Sfantul Petru, iar femeile care aveau copii morti , dupa ce dadeau de pomana mere, puteau si ele sa manace. Batranele aveau voie sa manance mere , doar dupa Sfantul Ilie. Daca tuna de Sfantul Petru, nucile si alunele nu vor prinde miez. Tot acum apar licuricii, care lumineaza calea ratacitilor prin padure. Acestia apar din scanteiele rezultate in urma pocnirii din bici de catre Sfantul Petru. Tot acum se rosteau descantecele de impietrit gura si limba.
As putea sa va povestesc si alte practici, dar stiu ca niciodata un text lung nu este citit pana la capat. Ceea ce vreau eu sa va spun este ca stramosii nostri erau legati de natura, o respectau si credeau ca numai cu ajutorul sfintilor pot sa fie in armonie cu ea si pot sa se bucure de tot ce cu generozitate aceasta ne daruieste.
Pe curand,
Earnest