Gavriil Uric (1390-1442) a fost fiul gramaticului Petru Uric, scriitor de acte (urice) domnesti de la curtea lui Roman Musat si Alexandru cel Bun. Dupa ce a invatat la scoala de gramatici de la Manastirea Bistrita, ajunge cel dintai scriitor si gramatic la cancelaria Moldovei. Dupa ce tatal sau s-a facut monah cu numele de "Paisie Uricul" la Manastirea Bistrita, s-a calugarit in obstea Manastirii Neamt, dorind sa slujeasca din tinerete lui Hristos. Monahul Gavriil Uric este considerat cel dintai dascal, caligraf si scriitor de opere filocalice din Moldova. El a intemeiat la Neamt si Bistrita vestite scoli de caligrafi si miniaturisti, formand numerosi dascali, gramatici si scriitori de carti patristice si de cult. Ucenicii lui s-au raspandit, mai ales sub domnia lui Stefan cel Mare, in toate manastirile din Moldova, ca: Putna, Moldovita, Voronet, Probota, Tazlau si la cancelariile domnesti. El este, de asemenea, creatorul in Moldova a artei numite tetraevanglelie, arta a scrisului, in care continutul Evangheliilor este prezentat in forme de arta decorativa si portretistica. El si ucenicii lui au dat acestei arte un caracter original, imbinand elemente bizantine cu cele grecesti si elenistice, pe un suport traditional romanesc. Astfel, A.I. Sobolevski (membru al Academiei Ruse) considera ca: "Nimeni in Rusia nu a cunoscut maiestria mâinii caligrafului moldovean sau muntean, care ne-a lasat pe noi rusii, cu mult in urma din punct de vedere al artei caligrafice. Acum putem vedea ce importanta au avut românii, neam de origine latina, pentru cultura slava in general".
luni, 27 decembrie 2010
PERSONALITATI NESTIUTE SAU UITATE(VI).GAVRIIL URIC
Gavriil Uric (1390-1442) a fost fiul gramaticului Petru Uric, scriitor de acte (urice) domnesti de la curtea lui Roman Musat si Alexandru cel Bun. Dupa ce a invatat la scoala de gramatici de la Manastirea Bistrita, ajunge cel dintai scriitor si gramatic la cancelaria Moldovei. Dupa ce tatal sau s-a facut monah cu numele de "Paisie Uricul" la Manastirea Bistrita, s-a calugarit in obstea Manastirii Neamt, dorind sa slujeasca din tinerete lui Hristos. Monahul Gavriil Uric este considerat cel dintai dascal, caligraf si scriitor de opere filocalice din Moldova. El a intemeiat la Neamt si Bistrita vestite scoli de caligrafi si miniaturisti, formand numerosi dascali, gramatici si scriitori de carti patristice si de cult. Ucenicii lui s-au raspandit, mai ales sub domnia lui Stefan cel Mare, in toate manastirile din Moldova, ca: Putna, Moldovita, Voronet, Probota, Tazlau si la cancelariile domnesti. El este, de asemenea, creatorul in Moldova a artei numite tetraevanglelie, arta a scrisului, in care continutul Evangheliilor este prezentat in forme de arta decorativa si portretistica. El si ucenicii lui au dat acestei arte un caracter original, imbinand elemente bizantine cu cele grecesti si elenistice, pe un suport traditional romanesc. Astfel, A.I. Sobolevski (membru al Academiei Ruse) considera ca: "Nimeni in Rusia nu a cunoscut maiestria mâinii caligrafului moldovean sau muntean, care ne-a lasat pe noi rusii, cu mult in urma din punct de vedere al artei caligrafice. Acum putem vedea ce importanta au avut românii, neam de origine latina, pentru cultura slava in general".
marți, 21 decembrie 2010
NE INTOARCEM DE UNDE AM PLECAT
marți, 14 decembrie 2010
SFINTI ROMANI (I). SFINTII LUNII DECEMBRIE
duminică, 5 decembrie 2010
LOCURI SACRE(II). IONA
Iona este o insula situata in largul coastei de vest a Scotiei, unde in anul 563 a venit din Irlanda, Columba (521-597) sa aduca lumina credintei crestine pictilor, pagani din Scotia, de origine celtica.
Columba se tragea din neam regesc si a primit o educatie crestina in scolile monastice (crestinismul a fost introdus in Irlanda prin predicile Sfantului Patrick, in secolul V). Dupa ce implineste varsta de 25 de ani, colinda tara in lung si in lat, predicand si ridicand sute de biserici si manastiri. La 42 de ani, dorind sa duca invatatura lui Hristos intr-o tara straina, pleaca cu 12 discipoli spre insulele Scotiei, intr-o barca din piei de animale, legate de un schelet de nuiele cu chingi din piele si izolata cu smoala. Ajuns in insula Iona, impreuna cu cei 12 calugari, timp de 2 ani, duc o viata austera, in rugaciuni, post si copiere de manuscrise, lucrand pamantul, vanand foci si ridicand o biserica din lemn , chilii inconjurate de un meterez de pamant si santuri (mai tarziu,in secolul X, aceasta asezare a fost distrusa de vikingi si calugarii au fost omorati), atragand spre insula ucenici, care vor contribui la faima si prosperitatea comunitatii.
Planul lui Columba era sa inceapa crestinarea in Scotia, cu pictii, crestinandu-l la inceput pe regele lor, Bruda, dupa care sa-i crestineze pe ceilalti locuitori: britani, angli si celtii irlandezi. A reusit tot ce si-a propus, sfidandu-i pe druizi, construind biserici si predicand Evanghelia. Intotdeauna se intorcea la Iona, unde ii indruma pe calugari, medita, se ruga si copia manuscrise. Se spune ca numai aici el avea viziuni mistice si puterea de a face minuni, iar pe dambul Cnoc an tStihein, era vizitat de ingeri.
Dupa moartea sa, insula si-a mai pastrat faima pana cand a fost pradata de vikingi. Mai tarziu, benedictinii au ridicat aici o manastire, care a existat pana la Reforma, cand manastirea decade. In anul 1874 au inceput lucrarile de restaurare, care mai continua si in zilele noastre, locul fiind in grija unor maicute, apartinand crestinismului irlandez. Vizitatorii sunt atrasi de constructiile medievale, dar simt sacralitatea acestor locuri la mormantul Sfantului Columba, peste care a fost ridicata capela numita "Sanctuarul Sfantului Columba", aflata la intrarea in manastire.. In anul 1997, s-a infiintat grupul "Prietenii Ortodoxiei din Iona".
Dragi cititori onesti, daca veti vizita Scotia, treceti si prin insula Iona si veti simti o atmosfera de miracol, iar daca veti innopta acolo, veti putea admira o bolta instelata pe care o vedeti doar la Observatorul Astronomic, dar niciodata in realitate.
Pe curand,
Earnest
luni, 29 noiembrie 2010
BILANT
miercuri, 24 noiembrie 2010
INSTITUTII ALE STATULUI INTRE MANEA SI CULTUL PERSONALITATII
luni, 15 noiembrie 2010
DESPRE CRISTOIU
luni, 8 noiembrie 2010
ADRIAN PAUNESCU. NU S-A VRUT DOLIU NATIONAL
A fost Paunescu poet de curte? Ii intreb, pe acesti domni, ce faceau parintii lor pe vremea cand tatal poetului era arestat politic, ce faceau ei, cand poetul l-a alungat in public pe Mos Gerila, aducandu-l inapoi pe Mos Craciun, cand ii invata pe tineri semnul libertatii, cand le vorbea acestora despre libertate si cultura in tranzitie? Au uitat ca el i-a redat poporului roman "Doina" lui Eminescu, i-a invatat pe tineri sa recite "Mistretul cu colti de argint", poezie interzisa ( dupa un an de zile de recitat in cenaclul "Flacara", aceasta a fost introdusa in programa scolara), i-a facut pe unguri sa cante alaturi de romani "Treceti romanii batalioane Carpatii"( astazi ne fac ei sa votam ca limba romana este limba straina la noi in tara), i-a invatat poeziile lui Essenin si Khayam si mai ales i-a facut sa cante "Viata noastra , ce ati facut cu ea?", i-a facut sa vibreze la Putna, Tebea si Alba Iulia. Oare nu el a pregatit acea generatie in adidasi si blugi sa iasa si sa-si ceara libertatea? Domnilor curati ca lacrima in vremea comunistilor, cate mesaje anticomuniste si anticeausiste ati scris sau ati rostit ca acelea care se afla in poeziile publicate in anii 80, "Rezervatia de zimbri", "Analfabetii", "Tacerea" s.a Cu voia sau fara voia voastra, Adrian Paunescu va ramane cel mai mare poet angajat la secolului al XX-lea. A scris poezie sociala, poezie national- patriotica, poezie pentru pace, poezie politica, dar a scris si poezie de dragoste. Si nu uitati, a fost un simbol al dreptatii si recunoasterii valorilor.
luni, 1 noiembrie 2010
DE CE DUMNEZEU SI-A INTORS FATA DE LA NOI?
duminică, 24 octombrie 2010
IASUL STUDENTIEI MELE(III) ALEXANDRU LAPUSNEANU SI IASUL
Pe curand,
Earnest
luni, 18 octombrie 2010
DESPRE NEPUTINTA
Neputinta este faptul de a nu avea forta, posibilitatea, capacitatea de a realiza ceva sau de a actiona. Neputinciosul este persoana care este lipsita de puterea, de capacitatea, de libertatea, de posibilitatea de a realiza ceva sau de a actiona si care se consuma inutil. A fi neputincios este o stare, care rezulta din neputinta, pe care eu o consider una dintre cele mai ingrozitoare ale spiritului omenesc. In neputinta sa, omul se simte parasit, rupt de lume, ignorat, isi plange de mila si asteapta ca altul sa-l salveze. El nu are niciodata solutii, da vina pe soarta, pe stramosi, pe familie. Se afunda in mlastina vietii, nu se lupta pentru ca el considera ca o face degeaba. Uneori, neputinciosul este incapatanat in neputinta sa: nu vrea sa-si recunoasca neputinta, atragandu-i si pe cei din jurul sau alaturi de el.
Neputinta se afla in toate straturile societatii: de la cei de sus, pana la cei de jos si se intinde ca o pecingine. Cel mai grav este atunci cand milioane de oameni depind de neputinta altora. Uitati-va la guvernanti cat sunt de neputinciosi, cum dau vina pe mostenirea celorlalte guvernari, pe criza economica mondiala si persista in neputinta lor cu inversunare si incapatanare. Nu inteleg, ca bine le-ar fi si lor si noua, daca ar pleca acasa, inainte ca istoria sa-i consemneze in Cartea Neagra a ei, ca au pierdut sansa pe care poporul le-a dat-o, atunci cand au promis fapte pe care doar putinciosii le-ar fi putut implini! Priviti comunitati intregi, care se zbat in neputinta, nu din lipsa de libertate, ci din incapacitatea de a-si alege liderii, care sa-i coordoneze. Dumnezeu i-a fericit cu locuri minunate, stramosii lor i-au multumit Lui pentru aceste daruri, ridicandu-i biserici, iar ei stau inghititi de colbul de pe ulite, asteptand sa vina cineva ca sa-i salveze. Am colindat prin multe locuri prin tara, dar nicaieri nu am vazut doua comunitati mai sarace, cu oameni mai neputinciosi, ca acelea de la Grajdeni din judetul Vaslui si de la Viscri din judetul Brasov. In prima, sta semeata ctitoria lui Petru Rares, ridicata de acesta in anul 1527, pe locul unde a primit vestea ca boierii l-au ales domn, in a doua sta cocotata trista, pe o colina, biserica-fortificata din secolul al 13-lea, monument inscris in patrimoniul universal. Oamenii din aceste comunitati nu stiu sa profite de pelerinajul si de turismul care se organizeaza la ei acasa, iar alesii nu stiu sa promoveze zonele, sa puna la punct infrastructura, sa incurajeze lansarea si dezvoltarea agroturismului.
Dragi cititori onesti, stiti ca noi toti suntem neputinciosi, pentru ca nu intelegem imnul tarii “Desteata-te, romane!”
Pe curand,
Earnest
luni, 11 octombrie 2010
MONUMENTE DISTRUSE SI UITATE (IV). CONACUL ROSETTI-SOLESCU
Conacul, ceea ce a mai ramas din el, este o cladire construita la inceputul secolului al 19-lea, in stilul moldovenesc cu influente neoclasice europene, cu fundatie din piatra si ziduri din caramida, avand 3 niveluri (demisol, parter, etaj). Camerele sunt dispuse in jurul unui hol central, legate prin coridoare. In holul central se afla o scara monumentala din lemn, cu balustrada frumos ornamentata. Familia Rosetti este descententa din domnitorii Moldovei Anton Ruset ( domnitorul care a mutat resedinta Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iasi) si Alecu Ruset, inlaturat de Duca Voda de la domnie (moment surprins de M. Sadoveanu in romanul "Zodia cancerului"). In aceasta casa, s-au nascut: Elena, care tot aici s-a casatorit in anul 1844 cu Alexandru Ioan Cuza, Teodor, primul alpinist roman si printre primii antrenori de schi, Gheorghe, fost ministru plenipotentiar la Sankt Petesburg, timp de 40 de ani. Dupa 23 august 1944, conacul a fost nationalizat si transformat in scoala. Cladirea a fost revendicata dupa 1989 de catre urmasii celor 2 familii Rosetti si Solescu, stabilite in Franta si Germania, care vor sa-l vanda statului roman cu 200.ooo de euro. De la ceasta solicitare, pana in prezent, cladirea a fost lasata in paragina, localnicii distrugand-o treptat, "imprumutandu-se" cu usi, podele, ferestre s.a. Ce a ramas din fostul conac? Cu ce s-a ales statul roman in urma retrocedarii si cu ce se vor alege urmasii? Cu ruine si cu istoria inscrisa in zidurile acestora.
Pe curand,
Earnest
marți, 28 septembrie 2010
TURNURI INCLINATE MEDIEVALE
duminică, 12 septembrie 2010
DESPRE PROSTITUTIE
Dar ce spuneti de prostituatii de langa voi, care se vand la sefi, criticandu-va, pentru a avea ei un loc mai bun, de prietenii care va barfesc casa, ca sa se puna bine cu cei care va invidiaza? De ce aruncam cu pietre si ne revoltam si ne este sacarba de prostituatii care isi vand trupul si-i ignoram pe cei care-si vand mintea, sufletul? Oare, care forma de prostitutie este mai periculoasa?. Ganditi si voi, dragi cititori onesti si feriti-va mai ales de prostituatii colaboratori ai ochilor albastri, care va stau uneori alaturi si va vand si se vand si ei, asa cum Iuda a facut-o!
Pe curand,
Earnest
luni, 30 august 2010
FENOMENUL BERCA
Intr-o zi, ma intalnesc la Cafeneaua Subiectelor cu un amic, care m-a intrebat, cum as defini eu "Fenomenul Berca", termen foarte mult vehiculat prin cafenelele orasului.I-am raspuns ca acest termen defineste o persoana, actiunile si reactiile sale. Aceasta persoana actioneaza si reactioneaza conform caracterului ei. Este complexata, invidioasa, rautacioasa, uneori chiar rea, nerecunoscatoare, nestiind ce este loialitatea si prietenia. Se crede mai desteapta decat este, se revolta ca nu i se recunosc calitatile si meritele, ca nu i se acorda locul potrivit. De asemenea, este o persoana fara ideologie, dar cu “principii” pe care si le schimba, dupa cererile stapanului. Este tenace si joaca, atata timp cat o rasplatesti, dupa cum ii canti, dar se supara daca nu ii spui zilnic cat ii esti de recunoscator pentru importanta jocului ei in Marele Teatru al Lumii. Atunci te paraseste si uita ca a jucat de bunavoie, plecand la concurenta, rivali sau dusmani, gudurandu-se pe langa ei, lingandu-le ciubotele, iar dupa ce le capata increderea, intra in joc din nou, dupa alte “principii” si ideologii, in Marele Teatru al Lumii. In acelasi timp, persoana poate fi inteligenta, sireata, iti cucereste increderea, poate sa aiba ochiii albastri si se preface ca stie sa joace dupa cum ii canti. S-ar putea sa aiba chiar principii, o ideologie, doar un singur stapan si pentru el se pune in slujba multora, inspirandu-le increderea, spunandu-i fiecaruia:”il slujesc pe el pentru tine”.
In concluzie, “Fenomenul Berca” este o enigma si atunci cand nu poti dibui o persoana si nu-i intelegi reactiile si actiunile, il incadrezi in “Fenomenul Berca”.
La despartire, i-am spus amicului ca “Fenomenul Berca” este prezent pretutindeni, in politica, alaturi de noi la locul de munca, ne poate fi dusman sau cel mai bun prieten.
Pe curand,
Earnest
sâmbătă, 21 august 2010
DESPRE TUPEU
Dintre toti tupeistii, cei mai periculosi sunt politicienii, pentru ca din randul lor se aleg conducatorii, care, din pacate, ne hotarasc soarta, sfidandu-ne, demonstrandu-ne ca pot sa faca ce vor, incalcand atat legile nescrise, cat si pe cele scrise, spunandu-ne cu nonsalanta ca traim intr-un stat de drept!
Va amintiti cu cat tupeu (aici cu sensul de obraznicie tupeista), doamna ministru Elena Udrea s-a prezentat in fata Comisiei parlamentare?
Va amintiti cu cat tupeu (aici cu sensul de cutezanta), domnul Prim Ministru Emil Boc ne spunea ca in Romania nu este criza, ca sunt bani pentru salarii si pensii?
Va mai amintiti cu cat tupeu (aici cu sensul de impertinenta), domnul ministru al invatamantului Funeriu negocia cu sindicatele. asigurandu-le pe ele ,organizatoarele grevei, ca se va da Bac-ul, ca se va incheia greva si anul scolar?
I-ati vazut cu cat tupeu (aici cu toate sensurile) au reactionat autoritatile, (care se fac vinovate de inrautatirea sistemului sanitar), la tragedia de la Maternitatea din Giulesti? Au declarat ca bugetul Ministerului Sanatatii a crescut de 4 ori, ca acest buget este praduit,uitand sa mentioneze cine il praduieste, cine organizeaza licitatiile, cu cat au crescut preturile la medicamente, alimente, detergenti, energie termica si electrica ,echipamente sanitare, elemente vitale pentru buna functionare a unui spital!
L-ati vazut pe ministrul economiei domnul Videanu, cu cat tupeu (aici cu sensul de lipsa de respect) considera ca un profesor trebuie sa cheltuiasca cat il tine plapuma. In mentalitatea lui ,acesta trebuie sa munceasca pamantul ( nu spun ca este rusine sa muncesti pamantul, dar nu toti profesorii sunt proprietari), sa se duca in fata elevilor cu negru sub unghii, cu calcaiele crapate, ars de soare, cu haine ponosite, pentru ca el nu trebuie sa tinda spre o tinuta si trai decent, pentru ca el este bugetar si ca toti bugetarii este asistat de stat! Cum vine acest fapt, domnule Videanu,? Adica medicii, profesorii, personalul din justitie, administratie, politie, armata, nu munceste, toti sunt asistati. Dupa mintea dumitale, numai cei din mediul privat muncesc? Adica dumneata,ca ministru esti asistat de stat, nu muncesti.? Adevarat grait-ai:gura pacatosului adevar graieste!
De tupeul domnului Cristian Parvan, ce ziceti. El ne spune ca fiecare are dupa cat de mult munceste. Astfel, revenind la domnul Videanu, persoana bogata, la viata lui a muncit mai mult decat un miner, sondor, agricultor, avand mai mare responsabilitate decat un medic chirurg in sala de operatie, un cadru didactic in fata unei colectiv de elevi, a unui judecatoe cand da o sentinta!. Iar doamna Videanu a muncit enorm ca sa-si cumpere o rochie de 10.000 de EURO!
Dar tupeul cel mai mare il au toti cei care au propus diminuarea salariilor cu 25%, cand PIB-ul nu a scazut cu 25%, cand a crescut TVA-ul, cand s-au facut imprumuturi la FMI. fara sa se stie destinatia imprumutului! Si va mai mirati, de ce atati de multi romani il regreta pe Ceausescu si Epoca de Aur?!
Pe curand,
Earnest
duminică, 8 august 2010
CE AVEAM SI CE AVEM
Are o lungime de 91 de km.
Ajunge pana la altitudinea de 2042 m.
2. Munte defrisat in zilele noastre
1. Aveam industrie care producea frigidere, televizoare, masini de spalat rufe, aragaze, aspiratoare care ne tineau pana la pensie si dupa, si avem aceleasi lucruri aduse din import, la care nici nu visam, dar care ne tin maximum 5 ani.
2.Aveam uzine care faceau camioane, tractoare, elicoptere, avioane pe care le exportam dar nu avem astazi bani ca sale importam.
3.Aveam mobila din lemn masiv, canapele si fotolii pat, care nu se mai uzau, avem mobila din rumegus scumpa, moderna si fragila.
4. Aveam portelan, cristal, galle, avem vase yena de import si tot din import vase din plastic incasabil, pentru ca se poarta.
5 Aveam stofe, matasuri, inuri, bumbacuri si mai ales borangic, pe care le avem si astazi dar din import.
6. Aveam pantofi comozi de la Antilopa si Guban, parfumuri romanesti de calitate, avem si astazi pantofi din import incomozi si parfumuri frantuzesti( dar la ce pret!), pe care in trecut le puteam procura "pe sub mana".
7. Aveam paduri, avem munti defrisati.
8. Aveam turism organizat si nu incapeam pe litoral de polonezi, nemti si suedezi, avem turism cu reclame cu frunze si amazoane si dorinta de a face plaja la turci si bulgari.
9.Aveam case de copii si aziluri de batrani pe care le avem si astazi la acelasi nivel.
10.Aveam alimente ECO, chiar daca in ultimii ani le luam pe cartele, avem alimente cu E-uri romanesti sau de import.
12.Aveam spitale si bolnavi, mai avem ceva spitale si mai multi bolnavi de SIDA, TBC, cancer.
13. Aveam un partid unic unde puteai reclama o nedreptate, avem DNA unde poti sa-i reclami pe cei incomozi.
14.Aveam sali de spectacole, unde in ultimii ani inghetam de frig,dar vedeam spectacole de calitate, avem sali de spectacole transformate in discoteci, case de cultura devenite bodegi si teatre care vor ramane fara actori.
15. Unii aveau teama sa mearga la biserica, avem altii care merg sa-si faca propaganda.
16.Aveam cenzura, avem libertate si lesbiene, homosexuali care-si cer drepturile, transsexuali. travestiti, reviste si filme porno, muzica de tot felul, cocalari si pitipoance.
17.Ii aveam pe Ceausescu, Dascalescu, Elena, ii avem, pe Basescu, Boc si pe Elena.
18. Aveam mandrie nationala, considerata astazi desueta, avem complexul poporului de "mana a doua".
19. Aveam invatamant de 10 ani si profesori calificati la sate, avem reforme in invatamant si putini profesori calificati la sate.
20. Aveam o intelectualitate umanista si una tehnica de inalta tinuta, care este pe cale de disparitie si avem o sleahta de impostori si bisnitari care treptat ne subjuga.
...........................................................................................................................................................
Nu am vrut sa preamaresc Epoca de Aur, ci vreau sa spun ca speranta pe care am avut-o in decembrie 89 s-a dus pe Apa Sambetei La ce imi ajuta libertatea ,daca nu am loc de munca, la ce-mi foloseste ca scriu si ma revolt pe blog, daca nimeni nu ma ia in seama? Suntem astazi ceea ce nu am fost niciodata: o natiune debusolata de mana a doua, care avem dezlegare sa luam drumul pribegiei, drept pe care inainte nu-l aveam.Ei, vedeti, aceasta da!!! LIBERTATE.
Drum bun natiune romana!
Pe curand,
Earnest
miercuri, 4 august 2010
ROMANII DE DINCOLO DE FRONTIERA(III). VLAHII DIN MUNTENEGRU
Stiti ca in Epoca de Aur, mult hulita, exista in Ministerul Invatamantului de atunci, un departament care se ocupa de scolile romanesti de dincolo de frontiera?
Acum exista doar "democratie" si o mandrie nationala demult aruncata la gunoi, pentru ca nu mai este in trend. O.K. Va este cunoscuta formula? O foloste si profesorii de limba romana, pentru ca se poarta.
Pe curand,
Earnest
marți, 27 iulie 2010
DOAMNE, IARTA-I PE ROMANI
Va spun eu de ce:
- i-am trimis in Parlament pe cei mai usor de cumparat, care au votat instalarea Guvernului Boc;
-i-am votat pe Berca si Vlase, persoane cu ochi albastri, despre care nu stiam nimic, pana cand partidele lor i-au pus in fruntea judetului, unde nu au facut mare lucru. Nici in Parlament nu fac mare lucru, pentru ca trag chiulul, pentru ca ei au alte treburi mai importante de facut! L-am votat, legislaturi la rand, pe Nistor si acum pe un oarecare Popescu: ambii sunt nulitati si nu au adus nimic in judetul lor, nu au avut nicio initiativa parlamentara;
- apelam mai des la vrajitori si vrajitoare si nu avem rabdarea sa stam in genunchi in fata lui Dumnezeu, cerandu-i iertare si ajutor;
- lipsa de spiritualitate si credinta a facut ca "flacara mov" sa ne influenteze si energiile negative sa bantuie asupra aurei Romaniei;
-promovam la toate posturile de televiziune, prin audienta pe care noi le-o facem, toate fufele si toti cocalarii, care ne povestesc cu nonsalanta cum fac sex, cum cheltuiesc mii de euro pe haine si distractii;
- profesorii se lacomesc, pentru ceva euro, si-i promooveaza la Bac, tocmai pe chiulangii si chiulangite, viitorii cocalari si viitoarele fufe ( oricum, niciodata domnii profesori nu vor juca acesti bani la ruleta, la Monte Carlo, iar doamnele profesoare nu-si vor cumpara genti de 10.000 de euro. Si atunci, de ce va umiliti profesia si de ce murdariti, prin gestul vostru, imaginea a mii de profesori care-si respecta profesiunea de credinta? Sa va fie rusine!
- am crezut cu naivitate ca ceilalti erau corupti si ca acestia ne vor salva de coruptie. Recunoasteti, ca niciodata nu a fost mai mare coruptie in Romania ca acum!
- ne batem joc de batrani, nu-i educam pe copii, aruncam cu noroi in cei mai capabili ca noi, ii luam ca modele pe cei rai, imorali, ne lasam fascinati de personalitati cu "profil satanic", suntem indiferenti la toate neregulile si incalcarii legii, pentru ca nu creden in puterea Binelui. Ne lasam umiliti si-i slujim cu credinta pe cei care ne umilesc, cheltuim bani grei pentru studiile mintilor luminate, pe care nu stim sa-i rasplatim si care la randul lor, nu stiu sa ne rasplateasca, plecand pe alte meleaguri, punandu-se in slujba celor, care ne-au umilit ca popor, sute de ani de-a randul.
Iata doar cateva exemple, care ne arata de ce Dumnezeu si-a luat fata de la noi.
Voi, dragi cititori onesti, puteti, in mintea dumneavoastra, sa completati aceasta lista si sa ziceti cu umilinta:"Doamne, iarta-i pe romani !"
Pe curand,
Earnest
miercuri, 21 iulie 2010
TEZAURE TRANSILVANENE LA VIENA (II). APOLLO
Criticii de arta considera ca aceasta statuie a fost inspirata, atat ca mod de realizare, cat si ca dimensiuni, din opera lui Policlet "Dorifeul" si din statuiele de kouroi (statui din epoca arhaica care reprezentau baieti, dupa cum kore erau cele care reprezentau fete). Se aseamana cu "Dorifeul"prin atitudine, prin anatomie, prin fandarea unuia din picioare si purtarea intregii greutati pe celalalt picior, prin inclinarea capului si orientarea privirii catre mana stanga, prin stilizarea liniara a muschilor gambei. Se aseamana cu statuiele de kouroi, prin pieptanatura capului, minutios aranjata si complexa, cu cele doua siruri de bucle paralele, simetric ordonate, care marginesc figura, limitate catre crestet de diadema, cu coama in forma de casca, brazdata de rare linii adanci, ondulate, sinusoide, care redau parul ondulat si in sfarsit cu parul care cade in spirale pe umeri si pe spate.
Asadar, v-am prezentat pe scurt aceasta opera de arta de factura elenistica, executata de romani, pentru ca este vremea concediului si poate popositi la Viena si veti vizita Muzeul de Arta unde veti putea vedea o multime de piese antice din Trannsilvania ca cele provenind din tezaurele de la Cioara, pe care vi l-am prezentat in ianuarie 2010, Feldioara, Simleu Siolvaniei, Sinnicolau Mare s.a.
Concediu placut!
Pe curand,
Earnest
luni, 12 iulie 2010
IASUL STUDENTIEI MELE(II). CTITORIILE FAMILIEI BARNOVSCHI
Miron Barbovschi (1626-1629;1633)
Biserica Barnovschi
Astazi ma voi opri la ctitoriile familiei Barnovschi, veche familie de dregatori, inca de vremea lui Stefan cel Mare, care a dat tronului Moldovei pe Miron, care, dupa mama, se inrudea cu dinastia domnitoare a Movilestilor. Miron Barnovschi a domnit putin, dar a ramas in istorie prin Legamantul Barnovschi prin care lega taranii de glie, tranformandu-i in tarani serbi si prin evlavie, credinta. Si cu toate ca a fost credincios, a sfarsit tragic, fiind tradat turcilor de vornicul Vasile Lupu, viitorul domnitor. Se spune ca in ziua executarii sale, calul sau a cazut mort, iar in ctitoria sa, Biserica Barnovschi, tabloul, care-l reprezenta calare pe un cal alb, s-a fisurat in doua parti egale.
Miron Barnovschi si familia sa a lasat Iasilor 4 ctitorii. si anume: Biserica Sfantul Ioan Botezatorul, Biserica Barnovschi, Biserica Nicorita si Manastirea Barnova. Specifice ctitoriilor sale sunt fortificatiile bisericilor, chiar daca nu au fost concepute ca manastiri.
Biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", situata pe strada C. Bratianu, nr. 14, a fost ctitorita de domnitor impreuna cu mama sa, care s-a calugarit cu numele de Elisafta. Nu au reusit sa inalte aceasta biserica, insa a fost terminata de fostul sau bun priten, care l-a tradat, Vasile Lupu. Aceasta a fost conceputa ca locas de cult si ca loc fortificat, probabil cu destinatie militara, de aparare,
Biserica Barnovschi, situata pe strada Ghica Voda, nr.26, a fost conceputa ca necropola domneasca. Biserica a suferit modificari de-a lungul anilor, iar pictura originala nu se mai pastreaza. Paul de Alep spune ca domnitorul a fost ingropat in aceasta biserica, fiind adus de Costinesti de la Constantinopol. In biserica sunt inmormantati hatmanul Velico Costin si cronicarul Nicolae Costin, fiul cronicarului Miron Costin, Iordache si Maria Cantacuzino. Biserica a fost inchinata Ierusalimului si a constituit resedinta patriarhilor orientali, atunci cand veneau prin aceste locuri.
Biserica Nicorita, situata pe strada Nicorita, in cartierul Tatarasi, este ctitoria fiicei lui Miron Barnovschi, Teodosia si a sotului ei, hatmanul Nicorita Baltag. Aceasta biserica a fost construita pe locul uneia din lemn, ctitoria lui Alexandru cel Bun, cu ocazia aducerii moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, ca locas de intampinare si de popas al moastelor.
Manastirea Barnova, situata la 10 km. de Iasi, in padurile Podisului Moldovei, sub Dealurile Pietrariei, a fost ridicata de domnitor pe locul unei bisericute din lemn, ctitoria lui Ieremia Movila. Biserica a fost terminata de Dabija Voda, care a fost inmormantat aici, alaturi de doamna sa, Dafina si fiica lor, Maria. Planul arhitectural al Mănăstirii Bârnova este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, (ctitoria lui A. Crimca, finalizata de Miron Barnovschi), ea făcând parte din ansamblul marilor ctitorii arhitecturale din Moldova care sintetizează din acest punct de vedere elementele arhitecturale româneşti cu cele bizantine. Multe elemente din interiorul bisericii au fost preluate in constructia Manastirii Golia.
Daca nu ati vazut aceste biserici cand erati studenti in Iasi, o puteti face acum, pentru ca ati mai aflat ceva despre ele.
Pe curand,
Earnest
luni, 5 iulie 2010
POLITICIENII SI INUNDATIILE
Dar nu despre acestea vreau eu sa va vorbesc acum, ci despre repetabila greseala pe care o fac guvernantii din toate timpurile.
In Antichitate, sofistii, acei filosofi care luau bani pentru intelepciunea lor, ii pregateau pe politicieni in arta retoricii. In timp ce Isocrate, prin programul sau educational, voia sa dea Atenei o elita politica, care sa stapaneasca retorica, sa aiba cultura, sa cunoasca istorie (evenimentele si consecintele lor), sa discearna binele de rau si mai ales sa aiba valori morale, sofistul Gorgias spunea ca politicienii trebuie sa foloseasca orice oportinitate. Oportunitatea insemna adaptarea mesajului la realitatea momentului, la starea de spirit a publicului, la asteptarile acestuia, de unde nu va rezulta niciodata adevarul, ci o sentinta, o judecata publica, in urma careia cineva va castiga sau va pierde. Asadar, nu conteaza adevarul, ci ceea ce asteapta oamenii sa le spui, indiferent daca in viitor vei tine sau nu cont de ceea ce ai spus sau ai promis. Astfel, daca oamenii au vrut sa auda in anul 2008 ca li se vor face diguri, politicienii le-au promis diguri , li se promit si in anul 2010, li se vor promite si in viitor, chiar daca prioritatile politicienilor sunt altele, cum ar fi indicatoarele, binoclurile, patinoarele etc., etc..
Politicienii au uitat ca au invatat la geografie ca, dupa Dunare, Siretul are cel mai mare bazin hidrografic, ca au invatat la istorie ca Anghel Saligny a facut proiecte pentru regularizarea apelor Siretului, pe care inginerii Epocii de Aur au inceput sa le puna in practica. Dragii de politicieni, daca ar merge prin tara, ar vedea cum asteapta digul de la Adjud-Marasesti sa fie finalizat, pentru ca apele Siretului sa fie dirijate spre Baragan. Dar dragii de ei sunt ocupati in timpul anului cu munca pe la Guvern, Parlament, pentru a inhata ciolanul, care reprezinta prioritatea Romaniei ( pe care alegatorul nu o cunoaste), iar concediul si-l petrec in strainatate, pentru ca Euro, agonisiti cu truda si cu privatiuni, trebuie cheltuiti in afara tarii, nu?. Ce, noi avem servicii in turism la standardele internationale? Dar de ce nu le avem? Tara are de toate:munti, mare, podis, campie, se mai gasesc si ceva paduri, lacuri, delta, zone eco, monumente, bucatarie buna, vinuri alese, oameni destepti dar... fara proiecte, finantari si sprijin. Se uita ciobanul in cot pe bata in zare si priveste la izvorul limpede care curge la vale spre casa taraneasca cu prispa si covoare de lana si asternut de in, cand ai nostri merg spre insule, la odihna, in colibe eco, care costa mii de euro. In acest timp, la noi vin apele mari si distrug casele din chirpici, gradinele de legume si livezile eco, pentru ca la toamna, trebuie musai sa geama supermarket-urile cu legume si fructe fara gust si colorate sintetic, aduse din Olanda, Turcia, Spania, Republica Sud-Africana, Peru, cumparate cu bani imprumutati de la FMI! V-ati prins, cum stam cu ciolanul si cu prioritatile!
Voi, politicieni, adepti ai lui Gorgias, incetati! Mai puneti mana pe o carte de istorie si vedeti care sunt consecintele evenimentelor si invatati, pentru ca tare mi-e mila de voi de monentul cand oamenii vor voi sa traiasca bine, dar fara VOI!
Pe curand,
Earnest
luni, 28 iunie 2010
ORASE ALE PERSONALITATILOR (I). TARGOVISTE
Casa Safta Brancoveanu
Un astfel de oras este Targoviste, capitala judetului Dambovita si una din fostele capitale medievale ale Tarii Romanesti a Munteniei. Paul de Alep, insotitorul lui Macarie, mitropolitul Antiohiei la curtea lui Matei Basarab, compara marimea orasului cu aceea a Alepului si Damascului, numindu-l Bagdadul Occidentului.
In acele vremuri, Targoviste era un oras unde poposeau caravanele care veneua dinspre Occident spre Orient si invers, cu multe ateliere mestesugaresti, cu scoli inalte, un oras unde se teseau intrigi, Curtea Domneasca primind emisari atat dinspre lumea occidentala cat si dinspre acea orientala.
Acest oras situat in Subcarpati, in apropierea Bucegilor, intre Dambovita si Ialomita, este inconjurat de locuri sacre, cum sunt manastirile Vaforata si Dealu, iar daca urci in amonte pe Ialomita, intalnesti urme ale templelor dacilor situate in preajma pesterilor, ca o salba care te conduc spre cel mai sacru loc al dacilor, Platoul Bucegilor, unde Marele Preot, Rege si Intelept Deceneu a intemeiat celebra Scoala Energetica.
Astazi dambovitenii se mandresc cu capitala lor si stiu sa conserve ceea ce a mai ramas din vechea glorie a fostei capitale a Munteniei: Manastirea Stelea, Biserica Domneasca, Complexul National Muzeal Curtea Domneasca, Mitropolia, Turnul Chindiei, Muzeul Scriitorilor Damboviteni, Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi (aflat in casa Saftei Brancoveanu, fiica domnitorului, casa unde era biblioteca Stolnicului Cantacuzino, cea mai mare biblioteca particulara din epoca), Muzeul National al Politiei, Casa Memoriala a pictorului G.Petrascu sunt cateva dintre institutiile care pastreaza si valorifica urmele trecutului.
Aici, la Targoviste, s-au nascut majoritatea domnitorilor Basarabesti, o parte dintre ei carturari de mare valoare. Neagoe Basarab a scris invataturile sale catre fiul sau Neagoe, carte care poate sta alaturi de "Principele" lui Machiavelli, iar Petru Cercel, primul inginer roman, domnitor erudit de formatie renascentista, scria prima poezie in limba romana, pastrata in manuscris la Muzeul Scriitorilor Damboviteni, situat in casa scriitorului Alexandru Bratescu Voinesti ( in aceasta casa au fost in ospetie Titu Maiorescu, Garabet Ibraileanu, Emil Garleanu, Ion Luca Caragiale, Ion Radulescu Pogoneanu). La curtea lui Mihai Viteazu, diplomatii se dedicau exercitiului literar (Balthazar Walther ii dedica domnitorului o elegie, in sensul antic de piesa lirica, exprimand admiratia si slava). La Schola Greca e Latina, intemeiata de Matei Basarab, se invata printre altele si notiuni de versificatie.
La Targoviste s-a nascut, de asemenea, diaconul Coresi, care a tradus in limba romana cartile religioase, stabilindu-se la Brasov ca sa dea carti romanesti si romanilor din arcul carpatic, au tiparit carti Macarie, calugarul Moisi, Antim Ivireanul, mitropolitii Luca si Stefan, au scris cronici Teodosie Rudeanu, Radu si Serban Greceanu, Gheorghe Radovici, iar Matei Basarab a scris primul cod de legi in limba romana "Indreptarul legii". Tot aici urmasii dregatorului lui Brancoveanu, Enache Vacarascu, s-au nascut sau au locuit temporar, cultivand limba literara romana. Ion Heliade Radulesu (se mai pastraza casa sa), Grigore Alexandrescu si contemporanii nostri Radu Petrescu, Mircea Horea Simionescu s-au nascut in Targoviste. Dar nu numai domnitori, scriitori si artisti plastici a dat Targoviste, ci si cantareti ai muzicii populare ca Ileana Sararoiu, Rodica Bujor, ai muzicii rock Laura Stoica, sportivi ca Ioan Radu, Cornel Dima sau Sorana Carstea, dar si economistul, devenit politician inconsecvent, Teodor Stolojan.
Va invit sa popositi in acest oras mai multe zile si va asigur ca veti fi cuprinsi de atmosfera gloriosului oras medieval, dupa ce veti vizita muzeele orasului.
Pe curand,
Earnest
luni, 21 iunie 2010
CREDINTE SI TRADITII (II). SARBATORILE LUNII IUNIE
De aceea, mi-am zis: mai Earnest, mai imblanzeste si tu suferinta neamului tau, amintindu-le semenilor tai, vechile credinte si traditii!
Luna iunie-Ciresar- are 3 mari sarbatori, respectate cu mare strictete de stramosii nostri:
-10-19 iunie-Zilele Sfintilor Marunti, in traditie Coacerea graului;
-24 iunie- Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, in traditie Sarbatoarea Soarelui, a Sanzienilor (Dragaica);
- 29 iunie- Sfintii Apostoli Petru si Pavel, in traditie Sanpetru de Vara.
Zilele Sfintilor Marunti erau dedicate Sfantului Timotei pe 10 iunie, Sfantului Vartolomeu, pe 11 iunie, cand se spunea ca in padure frunza se rasuceste pe alun, plop si tei, vara privind spre iarna, cand se spunea ca graul incepe sa se usuce, iar porumbul incepe sa creasca ca smuls din pamant: era Sarbatoarea Graului, anuntata pe Cer prin rasaritul Gainusei cu pui (Pleiadele), pe care ciobanii tineau foarte mult sa o vada, crezand ca le va merge bine oilor. Pana pe 19 iunie, fiecare zi avea un sfant, care aveau ca sarcina principala accea de a baga bob spicului de grau si de orz si de a fertiliza holdele semanate. In zilele consacrate acestor sfinti, nu se lucra, pentru ca altfel graul nu se mai cocea, pe oameni ii asteptau furtuni insotite de grindina, iar la secerat vedeau ca graul are spicul sec.
De Sanziene sau Dragaica se savarseau cele mai multe ritualuri, in special premaritale, ele diferind de la o regiune la alta. Una dintre aceste practici, care se mai obisnuieste in nordul Moldovei, este scaldatul ritual in roua. In zori, in locuri necalcate, batranele strang roua sanzienelor intr-o carpa alba, din panza noua, apoi o storc intr-o oala noua. In drum spre casa, batranele nu vorbesc deloc si nu au voie sa se intalneasca cu nimeni. Baietii aprind Faclia de Sanziene pe care o dedica Soarelui. Aceasta zi trebuie tinuta de femei, pentru ca, in caz contrar, Sanzienele le pocesc gura, iar barbatii care jurau stamb ii astepta pedepse infricosatoare, pentru ca aceste Zane frumoase si bune sunt mare iubitoare de dreptate.
Inainte sau in Ziua Sanpetru de Vara erau Mosii lui Sanpetru, cand se dadeau de pomana:coliva, miere in faguri, lumanari, nuci, zarzare, mere acre si dulci si haine (pentru ca acum se imbraca mortii). Era interzisa scuturarea merilor pana la Sfantul Petru, iar femeile care aveau copii morti , dupa ce dadeau de pomana mere, puteau si ele sa manace. Batranele aveau voie sa manance mere , doar dupa Sfantul Ilie. Daca tuna de Sfantul Petru, nucile si alunele nu vor prinde miez. Tot acum apar licuricii, care lumineaza calea ratacitilor prin padure. Acestia apar din scanteiele rezultate in urma pocnirii din bici de catre Sfantul Petru. Tot acum se rosteau descantecele de impietrit gura si limba.
As putea sa va povestesc si alte practici, dar stiu ca niciodata un text lung nu este citit pana la capat. Ceea ce vreau eu sa va spun este ca stramosii nostri erau legati de natura, o respectau si credeau ca numai cu ajutorul sfintilor pot sa fie in armonie cu ea si pot sa se bucure de tot ce cu generozitate aceasta ne daruieste.
Pe curand,
Earnest