EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE ( LXXXIV). PETRE SEMEN, MEDITAȚII LA PSALMI (VOL.I)

 

Petre Semen
n.9.X.1949, Samarinești, Gorj

   ,, Graiurile mele ascultă-le Doamne! Înțelege strigarea mea!/

  Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul și Dumnezeul meu, căci către Tine, mă voi ruga, Doamne! ”

 ( Psalmul 5:1;2)

   Petre Semen este profesor la Catedrele de Studiul Vechiului Testament și Limba Ebraică în cadrul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae“ a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași și directorul Departamentului de cercetare. În anul 2017, a primit cea mai înaltă distincție, pe care o acordă Patriarhia Română pentru clerici, ,,Crucea Patriarhală.

   Petre Semen a scris numeroase cărți teologice, care pot fi citite și de cei care nu au studii teologice, datorită stilului persuasiv pe care-l folosește, apelând la logică, moralitate, cu  exemple din viața de zi cu zi pe care le îmbină armonios cu textul religios, științific sau cu descoperirile arheologice. Dintre numeroasele sale cărți, le menționez pe cele pe care le pot citi și înțelege cei care nu au studii teologice: ,,Introducere în teologia profeților scriitori”, ,,Sensul vieții și a suferinței”, ,,Arheologia biblică în actualitate” și , bineînțeles, cartea pe care v-o recomand astăzi, ,,Meditații la Psalmi ( vol. I)

    Această carte am primit-o cadou, de ziua mea, în anul 2015 și abia acum am reușit să o citesc. A fost editată, în anul 2014, de Editura ,,Sfântul Mina” din Iași. Cartea este rezultatul colaborării  lui Petre Semen cu Radio Trinitas, în perioada anilor 2011 și 2012, la emisiunea ,, Atlas Biblic”.

   Cartea este concepută ca dialogurile lui Platon, între Petre Simen și Cezar Pelin, asistent universitar la aceeași facultate, autorul comentând versetele din 9 psalmi, răspunzând la întrebările interlocutorului său, apelând uneori la Pilde, la  Pateric, la zicerile profeților, ale Sfinților Părinți și ale teologilor din toate timpurile și spațiile, la Epistola lui Barnada,  completându-le cu exemple din realitatea cotidiană.

   ,, Meditații la Psalmi” nu se poate povesti. Cel mult, citind-o poți să o comentezi, în dialog cu alte persoane care au citit-o. 

  Lectură plăcută!

  Pe curând,

  Earnest

 

TRĂIM VREMURI GRELE

 ,,Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni!”

(Psalmul 11:8)

Trăim vremuri grele! Mapamondul se sufocă! Oamenii nu mai pot respira din cauza parșivului  virus SARS, care-și schimbă fața, întocmai ca oamenii ipocriți, din cauza lăcomiei unora și a sărăciei altora, pentru că este condus de oameni de nimic, în jurul cărora mișună tâlharii și nelegiuiții.

     România nu este pe altă planetă: este aici, în Centrul Europei, nici în est și nici în Balcani. Pentru neștiutori, spun că Centrul Europei a fost stabilit la sfârșitul secolului al XIX-lea ,în anul 1887, în Maramureșul de Nord, iar în perioada interbelică , în anul 1927,  de către Societatea Geografică Mondială, după multe măsurători, în județul Satu Mare. Am văzut bannerul de pe marginea șoselei care leagă Satu Mare de Oradea. Acum, alți geografi l-au stabilit la Vilnius. De aceea și România trece prin vremuri grele, fiind lovită de multe evenimente.

1. Pandemia a fost prilej de vrajbă, românașii fiind împărțiți între vaccinați și nevaccinați, fiind, de asemenea, favorabilă îmbogățirii unor oameni de bine și de dezbateri nesfârșite, în care-și dădeau părerea mulți neavizați, fiecare manipulând pe cei creduli. A fost prilej de demonstrații împotriva purtării măștii, care stăvilește pornirile de libertate ale românilor. Nu au scăpat nici BOR , nici Preafericitul Patriarh din dezbateri.

2.Criza energetică se manifestă prin creșterea prețurilor, prin raționalizarea consumului de lemne pentru încălzit, prin interzicerea instalării de centrale în apartamentele noi. Cu ce se vor încălzi oamenii? În acest timp, pădurile se taie, lemnul luând drumul pribegiei spre cei care ne impun regulile. S-au dus  petrolul și gazul, iar acum se duc și pădurile. Au fost închise termocentralele, pentru că vrem o planetă sănătoasă și am scos pe bursă Hidroelectrica, pentru că este rentabilă. Când scoatem cimitirele, pentru că ele sunt, în aceste vremuri grele, cu adevărat cele mai rentabile!

3.Pe șosele și în orașe se circulă haotic, pentru că românașul și nu numai el ( chiar și o funcționară de la Ambasada SUA) este grăbit: sunt accidentați, uneori mortal, copiii și maturii, pe trecerea de pietoni.

4. Sărbătorile Naționale au devenit prilej de distracții prin stațiuni, unde virusul nu pătrunde ( el circulă doar în Biserica Episcopală a Tomisului sau printre cei ce dansează Hora Unirii), după cum nu se atinge nici de cei care stau la cozi pentru a ajunge la pârtiile de schi.

5. Ne atacă Rusia! Eu nu l-am auzit pe Putin, spunând  că ar avea această intenție. De vreo trei ani, îi văd pe unii românași îngrijorați de soarta Ucrainei, nicidecum de soarta semenilor lor din Bucovina de Nord și din Maramureșul de Nord. Ce treabă are NATO cu două țări. care nu sunt în NATO? Ce treabă are SUA în Europa? Parcă Doctrina Monroe este înscrisă în Constituția americană: ,,America americanilor, Europa europenilor”. Eu cred că americanii fie au pus  ochii pe Marea Neagră, uitând de puterea armată a Turciei și a Rusiei, fie că vor să-și vândă gazul lichefiat în Europa și nu pot din cauza Rusiei, care vând gaz țărilor din centrul și vestul Europei, la un preț mai mic. Ce mi s-a părut sfidător pentru statul ucrainean și pentru cetățenii acestei țări, că reprezentanții americani și ruși au negociat, fără să-i invite pe cei care făceau subiectul acelui eveniment!

6. Totuși cel mai important eveniment din data de 24 Ianuarie nu a fost nici stropirea  lui Georgică cu cerneală sau albastru de metilen, la Iași, nici gâgâiala matematicianului Nicușor cu neuronii tociți, ci soarta unui struț Stăpânul stresatului struț ( știm că struțul se stresează foarte repede) nu-i asigura acestuia spațiul corespunzător, pentru că îl creștea în propriul apartament, de aceea, autoritățile vigilente l-au amendat pe crudul cetățean.

 Întrebare: Pe cine amendează autoritățile, pentru că o familie cu cinci copii locuiește într-o singură cameră? Este vorba de niște cetățeni români, de naționalitate română. Camera era curată, copiii bine îngrijiți și cu situație bună la învățătură.

   Concluzie: Se poate învăța și în aceste condiții. Atunci, Fritz poate lăsa școlile fără căldură!  Mă întreb, ce i s-ar fi întâmplat , dacă ar fi fost ales primar în Germania, al cărui cetățean este, dacă ar fi lăsat școlile și spitalele fără căldură și apă caldă?

   Cu adevărat trăim vremuri grele!

   Pe curând,

   Earnest

  

SFINȚI IERARHI ERUDIȚI ROMÂNI (VII) SFÂNTUL IERARH BRETANION, EPISCOPUL TOMISULUI (360-381)

 ,,Te rog, amintește-ți în rugăciunile tale și de noi, cei care te iubim, rugându-te cu osârdie Domnului pentru sufletele noastre, ca să fim vrednici să slujim lui Dumnezeu, pe calea poruncilor Lui, pe care ni le-a dat spre mântuirea noastră."

( Scrisoarea a II-a ( nr. 165) a Sfântului Vasile cel Mare către Bretanion, Episcopul Tomisului)

 Rugămintea Sfântului Vasile cel Mare, cu care își încheie cea de-a doua scrisoare adresată lui Betranion ( Vetranion) , Episcop al Tomisului, ne arată că acesta se bucura de o mare faimă în rândul episcopilor acelor vremuri ccea ce ne transmite și Teodoret al Cyrului: «Bretanion strălucea prin tot felul de virtuţi şi că păstorea ca arhiereu peste cetăţile întregii Sciţii”. Dobrogea a fost numită Scythia Minor, prin noua reformă administrativă a Imperiului Roman realizată de Dioclețian.

 Trei izvoare scrise vorbesc despre Episcopul Bretarion: ,,Istoria bisericească” a lui Sozomen (400 – 450), ,,Istoria bisericească” a lui Teodoret, episcopul Cyrului (392/393-457/458) şi ,,Actele martirice”.

   Bretanion, canonizat în anul 1992, este prăzmuit de B.O.R. pe 25 ianuarie. El a fost al cincilea episcop al Tomisului, fiind trimis aici de către Vasile cel Mare, episcop al Capadochiei și duhovnicul lui Bretanion.  Eu îl încadrez în lista ierarhilor români, deși era capadochian, pentru că a păstorit în spațiul care a aparținut geților, după cum ne informează documentele grecești, de la întemeierea primelor colonii grecești la Marea Neagră și după cum ne demonstrează descoperirile arheologice. Mai mult ca sigur, Bretanion nu vorbea numeau greacă și latină, ci și limba localnicilor din secolul al IV-lea- geto- romană-, pentru că altfel cum s-ar fi înțeles cu creștinii din Dobrogea. Erau mulți creștini la Tomis și mai multe biserici, după cum ne informează Sozomen, când ne relatează vizita Împăratului Valens ( care era adeptul arienismului), la Tomis, în anul 369, după o expediție împotriva goților, voind să-l convertească pe Bretanion la arienism 

Comuna 23 August
Mănăstirea Sfinții Ierarhi Nicolae și Bretarion

«Şi era acolo popor mult, aproape tot oraşul, fiindcă voia să-l vadă pe împărat, bănuind că se va întâmpla şi ceva deosebit. Însă Bretanion, plin de credinţă, şi-a aprins cugetul cu râvnă (dumnezeiască) şi a discutat cu mult curaj în faţa stăpânitorului, apărând dogmele Sinodului de la Niceea, asemănându-se dumnezeiescului David, care a zis: «Grăit-am întru mărturiile Tale înaintea împăraţilor şi nu m-am ruşinat» (Ps. 118, 46). După aceea l-a părăsit pe împărat, mergând în altă biserică, iar poporul l-a urmat». Istoricul spune că Valens l-a exilat datorită acestei atitudini sfidătoare dar datorită revoltei poporului, l-a rechemat și l-a pus în scaunul episcopal.

   Era sau nu erudit? Credem că era, pentru că știm că el a fost unul dintre dascălii celor doi mari erudiți, de atunci: Cassian și Gherman. De asemenea, numai un erudit putea să conceapă actul martiric al Sfântului Sava, fapt confirmat de prima scrisoare trimisă acestuia de către   Sfântul Vasile cel Mare cu ocazia primirii  moaștelor Sfântului Sava. Ce-i drept, istoricii nu au un punct de vedere comun. Noi ne folosim de logica evenimentelor. De Episcopul Bretanion este legat ridicarea bisericii peste cripta martirilor de la Niculițel. El a încurajat mult viaţa ascetică şi pe sihaştrii de prin peşteri şi mici bisericuţe rupestre, după obiceiul sihaştrilor din Capadochia. În timpul păstoriei sale, existau în Eparhia Tomisului câteva aşezări monahale de renume, cu călugări cărturari şi teologi, printre care și aceea a Casienilor, despre care am scris, pe acest blog.

   În Comuna 23 August  din județul Constanța, a fost ridicată, în anul 2004,   Mănăstirea Sfinții Ierarhi Nicolae și Bretanion.
                                             

  Pe curând,

  Earnest

 

24 IANUARIE 2022

,,Iarba rea din holde piară!

Piară dușmănia-n țară!

Între noi să nu mai fie

Decât flori și armonie!”

( Vasile Alecsandri, ,,Hora Unirii”, publicată în anul 1856, în ,,Steaua Dunării”)

Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova

 https://www.youtube.com/watch?v=aU4P-kpz6f0

     În ultimii ani, văd că românașii mei sărbătoresc diferit Sărbătorile Naționale: unii stau acasă și se uită la televizor, împreună cu familia sau cu prietenii, alții ies în stradă ca să protesteze sau să hulească, iar cei care se consideră super stresați ori surmenați petrec prin stațiuni. 
   Întrebare firească, pe care mi-o pun: câți românași cunosc derularea evenimentelor care au precedat ziua de 24 Ianuarie 1859?

    Astăzi, deși suntem în pandemie, unii români s-au gândit să se bucure de acest eveniment și să-l sărbătorească frumos, chiar dacă unele autorități au hotărât că poporul trebuie să fie ferit de răspândirea parșivului virus, în aglomerațiile determinate de entuziasmul unei hore, virus care nu se ia la cozile de la pârtiile de schi. Alți români s-au gândit că este prilejul nimerit pentru hulit și pentru a protesta împotriva măștii, pentru că masca este vinovată de toate neajunsurile.

Bacău, Casa Rafailă

      Eu și cu ai mei ne-am gândit la cât de entuziaști au fost românii, la 24 ianuarie 1859, la bucureștenii care s-au dus pe Dealul Mitropoliei și strigau către Adunare să-l aleagă tot pe Cuza domn, ne-am gândit că după 59 de ani și românii din Basarabia, Bucovina și Transilvania au cerut unirea cu România- Țara-Mamă și m-am gândit la semnificația numerologică a acelor evenimente. Astfel, anului 1859 îi corespunde cifra 5, celor 59 de ani de așteptare îi corespunde tot cifra 5, iar anului 1918 îi corespunde cifra 1. 1, în simbolistica biblică și pitagoreică, reprezintă Începutul, este Dumnezeu-Creatorul, iar 5 este cifra omului. Pitagora considera că 5 reprezintă suma unirii primului număr par 2 cu primul număr impar 3 ( 1 nu se lua în considerație pentru că era Începutul și era al Creatorului), fiind numărul desăvârșirii. Ce este omul, la urma urmei? Desăvârșirea creației divine, deoarece din tot ce a creat Dumnezeu, doar pe OM l-a făcut după ,,chipul și asemănarea Sa”. Așadar, românașii mei dragi, de ce vă distrugeți, urâțindu-vă sufletul și distrugeți  ceea ce creatorul v-a dat ca să puteți înfăptui, de două ori, unirea voastră într-o singură țară?

        În drumul său de la Iași la București domnitorul Alexandru Ioan Cuza a trecut prin Bacău, unde a înnoptat. Despre acest eveniment am scris pe acest blog și nu voi reveni. Anul trecut, Casa Rafailă de pe strada Cuza Vodă nr,14 bis, unde a fost găzduit domnitorul, a fost incendiată. Când eram elev, obișnuiam să mă plimb pe aceea stradă și mă opream o clipă, ca să o privesc. 
Vă transcriu un pasaj, despre al doilea popas al lui Cuza, cel de la Focșani.

     În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul  Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani.

   ,,Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare.
  După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti.
  La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici miliare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Marire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă„.
 Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze.
Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul.”

Pe curând,

Earnest