24 IANUARIE 2022

,,Iarba rea din holde piară!

Piară dușmănia-n țară!

Între noi să nu mai fie

Decât flori și armonie!”

( Vasile Alecsandri, ,,Hora Unirii”, publicată în anul 1856, în ,,Steaua Dunării”)

Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova

 https://www.youtube.com/watch?v=aU4P-kpz6f0

     În ultimii ani, văd că românașii mei sărbătoresc diferit Sărbătorile Naționale: unii stau acasă și se uită la televizor, împreună cu familia sau cu prietenii, alții ies în stradă ca să protesteze sau să hulească, iar cei care se consideră super stresați ori surmenați petrec prin stațiuni. 
   Întrebare firească, pe care mi-o pun: câți românași cunosc derularea evenimentelor care au precedat ziua de 24 Ianuarie 1859?

    Astăzi, deși suntem în pandemie, unii români s-au gândit să se bucure de acest eveniment și să-l sărbătorească frumos, chiar dacă unele autorități au hotărât că poporul trebuie să fie ferit de răspândirea parșivului virus, în aglomerațiile determinate de entuziasmul unei hore, virus care nu se ia la cozile de la pârtiile de schi. Alți români s-au gândit că este prilejul nimerit pentru hulit și pentru a protesta împotriva măștii, pentru că masca este vinovată de toate neajunsurile.

Bacău, Casa Rafailă

      Eu și cu ai mei ne-am gândit la cât de entuziaști au fost românii, la 24 ianuarie 1859, la bucureștenii care s-au dus pe Dealul Mitropoliei și strigau către Adunare să-l aleagă tot pe Cuza domn, ne-am gândit că după 59 de ani și românii din Basarabia, Bucovina și Transilvania au cerut unirea cu România- Țara-Mamă și m-am gândit la semnificația numerologică a acelor evenimente. Astfel, anului 1859 îi corespunde cifra 5, celor 59 de ani de așteptare îi corespunde tot cifra 5, iar anului 1918 îi corespunde cifra 1. 1, în simbolistica biblică și pitagoreică, reprezintă Începutul, este Dumnezeu-Creatorul, iar 5 este cifra omului. Pitagora considera că 5 reprezintă suma unirii primului număr par 2 cu primul număr impar 3 ( 1 nu se lua în considerație pentru că era Începutul și era al Creatorului), fiind numărul desăvârșirii. Ce este omul, la urma urmei? Desăvârșirea creației divine, deoarece din tot ce a creat Dumnezeu, doar pe OM l-a făcut după ,,chipul și asemănarea Sa”. Așadar, românașii mei dragi, de ce vă distrugeți, urâțindu-vă sufletul și distrugeți  ceea ce creatorul v-a dat ca să puteți înfăptui, de două ori, unirea voastră într-o singură țară?

        În drumul său de la Iași la București domnitorul Alexandru Ioan Cuza a trecut prin Bacău, unde a înnoptat. Despre acest eveniment am scris pe acest blog și nu voi reveni. Anul trecut, Casa Rafailă de pe strada Cuza Vodă nr,14 bis, unde a fost găzduit domnitorul, a fost incendiată. Când eram elev, obișnuiam să mă plimb pe aceea stradă și mă opream o clipă, ca să o privesc. 
Vă transcriu un pasaj, despre al doilea popas al lui Cuza, cel de la Focșani.

     În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul  Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani.

   ,,Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare.
  După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti.
  La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici miliare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Marire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă„.
 Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze.
Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul.”

Pe curând,

Earnest