joi, 28 noiembrie 2013

CREDINȚE ȘI TRADIȚII (VIII). OBICEIURI DE SFÂNTUL ANDREI

 Pe 30 noiembrie, creștinii prăzmuiesc pe Sfântul Andrei, sarbatoare care pentru romani are o dubla semnificatie: inceputul crestinismului in spatiul romanesc si ajunul Marii Uniri de la 1 Decembrie1918.
    Aceasta Sarbatoare poarta diferite denumiri: Santandrei, Andreiul de Iarna, Andreea, Indrea, Undreea, Ziua Lupului, iar ajunul este numit Noaptea Strigoiului si este singura sarbatoare religioasa, care a dat denumirea populara a unei luni, decembrie, numita in calendarul popular Indrea sau Undreea.
   Aceasta sarbatoare crestina se suprapune in spatiul romanesc, peste sarbatori precrestine, creandu-se, in ritualurile dedicate ei, un sincretism religios deosebit. In aceasta perioada, se savarseau ritualuri de trecere de la vara la iarna, de la caldura la frig, de la lumina la intuneric, care corespund cu ciclul vietii, si de trecere in timpul sacru, care presupun rituri de purificare( unde usturoiul joaca un rol important), a unor orgii rituale ( mascari, travestiri), prin care omul se separa de pacatele savarsite in cursul anului si paseste in timpul sacru al noului an, unde sta figura mitologica a lupului- animal totem.
  De asemenea, in aceasta noapte, se intorc mortii sub forma strigoilor si cei vii, nascuti strigoi, se transforma in lupi. Tot acum, animalele vorbesc intre ele, dar nu este bine sa le asculti. In aceasta situatie, omul trebuie sa-si ia masuri de precautie, savarsind diferite ritualuri, in Ajunul Sfantului Andrei.
   Un prim ritual este Pazirea usturoiului, practicat indeosebi in Moldova, cand se aduna la cate o casa cam 8-10 perechi de tineri, care pazesc caciuliile de usturoi , aduse de acasa, pe care le asaza pe masa. Ca sa le treaca de urat, petrec, cantand, band braga si covasa ( aceasta bautura te fereste de lupi), mancand colacei, boabe de porumb, seminte de canepa fierte si celebra azima coapta pe vatra. Toate acestea sunt trecute prin mujdei de usturoi, care sta, la cinste, pe masa, intr-un castron de lut. A doua zi, usturoiul este sfintit la biserica si pus la icoane, fiind bun de "facut de dragoste", de leac, de purtat la drum, dar mai ales cand inchei o afacere comerciala.
  Un alt ritual este ungerea cu usturoi a cercevelelor de la ferestre, a pragurilor , hornurilor, grajdurilor si a vitelor, intre coarne. Oamenii isi fac semnul crucii cu un catel de usturoi, la incheieturile mainilor si picioarelor, la urechi, ochi, gura, frunte, piept, spate, nas si organe sexuale, Usturoiul are puteri magice, ferindu-ne de strigoi, pentru ca in aceasta noapte se aduna atat strigoii vii, cat si strigoii morti in Adunarea Generala (romanii credeau, in vechime, ca Sfantul Andrei ii insotea in aceasta noapte, din loc in loc). Adunarea se tine la hotare sau la rascruce de drumuri, unde strigoii aduna tot ce lasau de izbeleste oamenii in ograzi: coase, furci, melite, topoare, jucand ( lautari le sunt cucuvelele), luptandu-se intre ei si alegandu-l pe invingator Regele Strigoilor, dupa care pornesc pe la case si este jale mare pe casa neunsa cu usturoi. 
  Al treilea ritual este legat de Ziua Lupului ( in calendarul popular sunt 35 de sarbatori lupesti, despre care voi vorbi, in alt articol). Pentru a fi feriti de lupi, oamenii isi impun unele restrictii: femeile nu au voie sa toarca cu o saptamana inaintea acestei zile, obiectele cu deschidere, cum ar fi foarfecele, clestele se leaga strans cu sfoara, nu este voie in ziua de Sfantul Andrei sa se scoata carbunii din vatra, sa se dea gunoiul din casa, sa se ranaesca la vite, sa se pieptene. Singura munca permisa este spalarea camasilor, caci prin oparirea lor, se opareste gura lupilor.
   Pe langa aceste ritualuri de aparare, se savarsesc si ritualuri de ursit, dintre care 2 sunt cele mai frecvente: Vergelul si Turta de Andrei. Vergelul consta in aflarea caracterului viitoarei pereche, cand cel interesat, ridica de sub o fata de masa un obiect, Ursitoarea desluseste simbolul obiectului ( de exemplu: sare- placut(a) ca sarea, cutit-violent(a), inel (frumos(oasa) etc). Turta de Andrei consta in realizarea unei turte din parti egale de faina, sare si apa, care se mananca inainte de culcare. Persoana, care iti va da in somn, sa bei apa , iti este soarta.
Asadar, in Ajunul Sfantului Andrei, aveti mult de lucru, pentru a fi feriti de strigoi, de lupi sau pentru a va afla ursitul, iar eu va indemn sa meditati la urmatoarea intrebare: de ce credeti,ca romanii au convocat Adunarea Nationala de la Alba Iulia, pe 1 decembrie?
Pe curand, 
Earnest
    

joi, 21 noiembrie 2013

DE CE N-AS PLECA DIN ROMANIA?

Ganditorul si Femeia sezand, cultura Hamangia,
 mileniul IV i.e.n.
Biserica din Arbore, zugrav Dragos Coman, sec.XVI
Biserica Evanghelica fortificata din Biertan, zidar Andreas Lapicida, sec. XV

   De curand, a fost lansata, de unii ziaristi, campania "De ce n-ai pleca din Romania?", dupa ce multi dintre ei ca si primul cetatean din stat ne indemnau sa luam drumul "bejeneriei", pe meleaguri straine, fie  la strans de capsuni sau la cersit, fie ca specialisti in constructii, prin universitati, spitale, filarmonici ori ca specialisti in hotie si sex, caci deh! ," romanii e bun la toate".
  Adesea ii spun vecinului meu ca eu, Earnest, cetatean onest, n-as parasi niciodata Romania, iar el imi rade in nas, zicandu-mi ca sunt un om in varsta si nu mai am cand  sa ma realizez acolo. El, vecinul meu, ca si ziaristii si primul om din stat motiveaza "bejenia" romanilor (de altfel ca si majoritatea bejenarilor), ca o necesitate de implinire economica si rareori ca o implinire profesionala. Vecinul meu nu intelege ca eu nu am plecat, nu plec si nu voi pleca, nu pentru ca am un loc de munca unde m-am implinit profesional, , ci pentru ca am convingerea ca pe acele meleaguri straine, oricat de bun as fi, pentru ei cat si pentru mine as fi un strain. 
Soare dupa Muntii Apuseni, august 2004
   In singuratatea mea din "bejenerie", dupa ce voi fi satul de stralucirea strazilor si a vitrinilor, de splendoarea monumentelor si muzeelor lor, de autostrazile fara gropi cu locuri de popas curate, de muzica, cluburile, mancarea si bautura lor, ce voi face? Imi voi exprima sentimentele intr-o limba care nu imi apartine, voi dori sa spun ca "imi este dor" ( pentru aceasta sintagma nu voi gasi traducere) sa ascult o doina, sa ma prind in hora, alaturi de cei dragi, sa ascult chiotul nuntasilor si bocetul indoliatilor, sa particip la praznicile daruite strabunilor si la hramurile sfintilor. Vor putea  sa inteleaga ca in timp ce la ei, comerciantii se pregatesc de sarbatorile de iarna cu doua luni inainte, la noi mai sunt copii care incep repetitiile pentru "Colinde", "Plugusor" , pentru jocurile "Caprei", "Ursului", "Jianului", ca mai sunt femei, indiferent de starea lor sociala, care se incapataneaza sa-si pregateasca in casa, bucatele de  sarbatori?. Oare ma vor crede ca pe mine Voronetul ma fascineaza mai mult decat Notre Dame de Paris, pentru ca este unic in lume, ca "Ganditorul" de la Hamangia si ceramica de Cucuteni nu au egal in lume?. Ma vor intelege ca eu vad splendoarea si frumusetea Gurasadei si a Densusului si nu o vad pe aceea a piramidelor egiptene, ca ma emotioneaza mai mult Sfinxul dacic din Bucegi sau acel de la Rosia Montana cu Sfinxisorul pe cap, decat Sfinxul egiptean?. Cum ma vor privi, cand le voi spune ca prefer mai mult sa imi petrec vacanta printre moti, oseni sau bucovineni decat printre bogatii din celebrele statiuni elvetiene, ca imi place mai mult jalnica si parasita Sulina decat mareata Marsilie, ca un sejur  in Delta Dunarii ori Balta Brailei, o plimbare cu vaporasul pe Dunare la Cazane imi vor aduce mai multa liniste decat o terapie intr-un cabinet medical, ca un pelerinaj la Ramet sau la Turnu Rosu ma vor incarca energetic pozitiv? Imi vor putea raspunde in ce loc in lume voi mai gasi o biserica ca aceea inchinata celor "Trei Ierarhi" din Iasi sau  o "Masa a Tacerii" sau o "Poarta a Sarutului"ca acelea realizate de Brancusi la Targu Jiu, ori tarancute cu fete rumene care mai imbraca in zile de sarbatoare ia, catrinta, bundita, flacai cu camese brodate, cu clopul pe varful capului care sunt fericiti  in lumea lor rurala, unde nu este poluare, dar toamna si primavara se impotmolesc in noroaie, iar iarna in nameti? Bineninteles ca imi vor spune ca au si ei Alpii lor, locurile lor sacre, satele cu traditii, dansurile si cantecele lor populare, dar acelea sunt ale lor si ii reprezinta pe ei, nu sunt ale mele si nu ma reprezinta. 
 De aceea, eu nu voi putea trai nicaieri, decat in Romania mea, aici alaturi de stramosii si  contemporanii mei, care devin din ce in ce mai needucati, mai putin sensibili si cu mai putina raspundere civica, dar pentru care mai am sperante, consolandu-ma cu gandul ca si ei au needucatii, analbabetii, drogatii, criminalii , pedofilii, hotii lor, dar pe care nu-i scot in lume ca pe niste trofee. Doar pentru aceasta diferenta si pentru politetea lor falsa, nu merita sa plec, pentru ca nu vreau sa spun "imi este dor".
Pe curand,
Earnest

marți, 5 noiembrie 2013

DESPRE SUPERSTITII (II).PASARILE (1)

IMAGINE DE PE INTERNET
  Din vechime pana in prezent, s-a crezut si se mai crede ca pasarile poseda calitati magice, pentru ca zboara si astfel sunt mesagerele fortelor supranaturale.
  Stramosii nostri romani aveau preoti speciali numiti auguri, care faceau auspicii, adica preziceau viitorul, dupa zborul pasarilor. Augurul statea in picioare intr-un loc sacru, impartea cerul in 4 si astepta sa apara o pasare notand de unde venea, in ce directie se indrepta si unde disparea in final, interpretand toate aceste lucruri. Astfel, pasarile care zburau la dreapta indicau un rezultat pozitiv, cele care zburau la stanga cereau masuri de precautie si amanari la actiunile propuse. Pasarile care zburau direct catre augur preziceau ca urmeaza vremuri bune. Pasarile care se indepartau indicau o lipsa de oportunitate in viitorul apropiat.  Cu cat pasarile zburau mai sus, cu atat era mai bine, ca si  cantatul pasarilor in zbor ( aceasta indica un moment bun pentru inceputuri). De asemenea, romanii mai practicau alectromantia ( aceasta divinatie o intalnim in antichitate si la greci si gali, iar din perioada medievala pana in zilele noastre, la irlandezi). La aceasta divinatie, se foloseau gaini sau cocosi, se trasa un cerc in care se faceau diferite semne, de la literele alfabetului la simboluri sacre, se aruncau graunte si se urmareau gaina sau cocosul, interpretandu-se dupa directia de unde ciuguleau, literele si cuvintele formate ori simbolurile.
  Astazi, in toate culturile, sunt persoane care mai cred in rolul prevestitor al pasarilor, unele dintre aceste credinte au si o explicatie stiintifica, cum ar fi prevestirea ploilor de catre ciorile care zboara in cerc, cat mai aproape de pamant, ele simtind venirea ploii. Mai jos, va voi relata cateva superstitii legate de cele mai cunoscute pasari.
Barza. Berzele traiesc pana la 17 ani si isi construiesc cuiburile in acelasi loc ca si in anul precedent. Ele aduc noroc proprietarului locului unde isi construiesc cuibul. Este de bine daca isi construiesc cuibul pe casa. Daca o barza trece in zbor pe deasupra casei  sau poposeste pe casa, e semn ca in curand, acolo se va naste un copil. Daca persoane necasatorite vad pentru prima oara in acel an 2 berze in cuib, inseamna ca isi vor gasi perechea, daca vad doar o barza, inseamna ca si in acel an vor fi singure. Astazi barza este simbolul si protectoarea Alsaciei
Bufnita. Daca la greci bufnita era socotita pasarea inteligentei, romanii o considerau pasarea prevestitoare de moarte, dupa cum astazi la romani si la alte popoare este socotita cucuveaua. Urletul bufnitei a prevestit moartea lui Caesar, Octavian Augustus si a lui Agrippa. In Burgundia, bufnita este simbolul si protectoarea acestei regiuni.
 Se mai crede si astazi ca vrajitoarele se pot preschimba in bufnite. Se spune ca e de rau augur sa auzi un tipat de bufnita in timpul zilei, iar daca o vezi in timpul zilei ti se va intampla o mare nenorocire.Daca o bufnita tipa in apropierea casei tale, trebuie sa arunci sare in foc ca sa eviti necazurile. In Tara Galilor, se crede ca daca a tipat  o bufnita, o fata din satul respectiv si-a pierdut virginitatea. Daca o bufnita se asaza pe acoperisul casei, inseamna ca cineva din casa va muri. Pana de bufnita este o amuleta cu mari puteri, de aceea daca gasesti o pana trebuie sa o pastrezi la loc sigur si sa o folosesti la nevoie.
Cotofana. Cotofenele sunt si de bine si de rau. Depinde de numarul lor. Astfel, daca vezi o singura cotofana este semn rau si poti alunga necazul salutand-o cat mai prietenos, ridicand o mana sau dand din cap.  O alta posibilitate este sa iti faci semnul crucii sau sa iti incrucisezi degetele. Daca vezi 2 cotofene, este voiosie, daca vezi 3, e semn de nunta, 4 cotofene aduc o nastere, 5 cotofene aduc bogatie, in timp ce 6 cotofene aduc saracie.
  Va doresc sa vedeti 5 cotofene, ca poate scapam de criza si de saracie.
Pe curand, 
Earnest