miercuri, 23 septembrie 2015

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (VII): DAN LUNGU, RAIUL GĂINILOR

Dan Lungu, n.15.IX. 1969, Botoșani
"Lumunița din capătul tunelului a trecut de la faza de felinar la cea de lanternă. Iar astăzi, la acea de lumânare" ( Dan Lungu, "Raiul găinilor")


   Dan Lungu este, alături de Cărtărescu și Teodorovici, cel mai citit scriitor român contemporan, tradus în limbile franceză, engleză, germană, poloneză, slovenă, italiană, maghiară. De profesie sociolog, este conferențiar la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, are studii postdoctorale la Sorbona, membru al Uniunii Scriitorilor din România și a primit numeroase premii și distincții, printre care una din partea Franței, și anume , aceea de Chevalier de l'Ordre  des Artes et des Lettres. A inițiat în anul 1996 la Iași grupul literar Club 8 , iar din anul 2013 este managerul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A scris și a publicat , pe lângă studii de specialitate, poezie, proză scurtă, teatru și romane.
  Romanul pe care vi-l recomand, "Raiul găinilor"-fals roman de zvonuri și mistere, a apărut în 2 ediții la Editura Polirom, Iași, în anii 2004 și 2007 și cuprinde  o prefață aparținând lui Mircea Iorgulescu, intitulată " O lume în tunel",10 capitole ( la începutul fiecărui capitol, ca în literatura renascentistă, ne prezintă ce vom afla în paginele care urmează) și referințe critice. Veți găsi în acest roman, lumea anti și postdecembristă, din mahalaua oricărui oraș, surprinsă și prezentată cu realism și mult umor, cum numai un sociolog putea s-o vadă. Toate evenimentele din viață societății și ale locuitorilor de pe strada Salcâmilor sunt dezbătute, pro și contra la cârciuma Tractorul, personajelor nelipsindu-le umorul, nu-i iartă de critici pe concetățenii lor  și nu le scapă niciun eveniment pe care-l dezbat, îl interpretează, denaturându-l, până la următorul eveniment, când îl dau uitării. Merită citit acest roman, pentru că este lumea noastră în care trăim, cu mentalitățile și temerile noastre, privite, de un scriitor-sociolog, cu detașare , fără ură, răutate sau superioritate. 
Pe curând,
Earnest

luni, 14 septembrie 2015

A MURIT TRIBUNUL!


    A murit Tribunul! 
 S-a stins o voce: una dintre cele mai puternice voci  patriotice și naționale (uneori naționaliste cu nuanțe șovine)! Probabil, ultima voce!
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Pe curând,
Earnest

vineri, 11 septembrie 2015

REFUGIAȚII SIRIENI

Războiul civil din Siria
 În ultimele luni, Europa este într-un mare impas: migrarea dinspre unele țări arabe, ca refugiați, a unui număr mare de oameni persecutați religios și politic. Majoritatea sunt sirieni. Analiștii politici români au făcut diferite analize, în general, manifestând prudență în elaborarea unei concluzii.
  Încerc și eu, ca cetățean onest, să-mi pun întrebări pe care vi le împărtășesc, sperând, că și dumneavoastră, ca și mine veți medita asupra acestui mare fenomen, care ne-a luat prin surprindere.
Refugiați sirieni
 Știm că religia musulmană are două mari confesiuni:șiismul și sunismul. În cadrul șiismului, au apărut mai multe curente, care s-au îndepărtat de principiile înscrise în Șaria, cum ar fi aleviții în Turcia, druzii în Liban sau alauiții, în special în Siria. Aceștia din urmă, au luat multe influențe din creștinism, consideră că în Șaria sunt multe principii pe care nu le găsesc în Coran, au propria lor carte de rugăciuni (Kitab al Maju), nu au niciun loc de cult. Aceștia sunt în cea mai mare parte, agricultori și nu sunt recunoscuți ca fiind musulmani de către suniți, care reprezintă în Siria un procent de 73 din populație. Ei au fost încurajați în timpul protectoratului francez dar mai ales după anii 70 ai secolului trecut, în vremea Președintelui Al-Assad, el însuși alauit, membreu al Partidului BAASAD ( susținut de URSS), dar în contradicție cu gruparea irakiană a partidului condusă de Saadam Hussein, de aceea s-a aliat cu SUA în războiul antiirakian. Al-Assad, prin reformele pe care le-a înfăptuit, a democratizat țara, a dezvoltat economia, a început un proces de occidentalizare a Siriei, în special prin promovarea femeii, acestea ocupând funcții, putând urma orice formă de învățământ superior, dar și-a înlăturat rivalii prin terorism, ceea ce a determinat înlăturarea treptată a regimului democratic și instaurarea unei guvernări autoritare.  După preluarea puterii de către fiul său, Bashar al Assad, a fost instaurat un regim dictatorial, iar primii  înlăturați au fost alauiții. Conflictele între democrați și susținătorii noului regim, între suniți și alauiți s-au accentuat în anul 2011, când a fost declanșat Războiul Civil, începându-se cu manifestări de stradă, ajungându-se la atacuri teroriste, lupte pe stradă, asasinate etc. Susținătorilor noului regim, li s-au alăturat și minoritățile naționale din Siria, în special, kurzii. Primul val de refugiați a început în anul 2012, aceștia plecând în Turcia și în Liban. Intervențiile O.N.U., ale Ligii Arabe sau ale Papei ori ale diferitor state, care au încercat și calea boicotului economic ( nu s-a mai importat petrol din Siria) nu au avut niciun efect. Se știe însă că  Siria este unul din finanțatorii statului islamic Isis.
 Să revin la refugiații sirieni. I-am văzut la televizor. O parte sunt oameni necăjiți, cu copii, care sunt mai mult ca sigur alauiți sau chiar suniți dar democrați. Printre ei sunt mulți tineri, bărbați frumoși, vorbitori de limba engleză și probabil și de limbă franceză, instruiți. Aceștia, dacă sunt împotriva noului regim, nu ar fi firesc să lupte de partea democraților, ca să-și apere principiile? De aceea, mă gândesc că nu sunt nici teroriști, dar sunt musulmani convinși, pașnici, care consideră o altă cale de a răspândi musulmanismul, și anume, pe calea pașnică, prin căsătorii cu femei creștine. Sunt frumoși, fermecători, au o cultură occidentală pe o structură musulmană și pe valul persecuțiilor din Siria sensibilizează femeile occidentale exaltate și impresionate de fenomen  Se știe că în Coran se acceptă căsătoria dintre un musulman și un creștin cu condiția ca persoana creștină să fie convertită la musulmanism. Se opune cineva în fața puterii dragostei? Despre arabi, se spune că sunt bărbați virili, dar indiferent de educație, ei tot musulmani rămân, așa cum se întâmplă cu orice musulman, indiferent de ce nație este: turc, kurd, indian. sau iranian ( vezi cărțile lui Betty Mahmoody).
  Așadar, eu, Earnest-cetățean onest, am mari îndoieli, privind motivele invaziei  sirienilor înspre Europa! Mă întreb, cine profită și cine s-a infiltrat printre refugiați și cu ce scop: cu cel pașnic presupus de mine sau cu cel terorist presupus de unii analiști?. Oricum, religia stă pe primul loc, după care urmează refacerea Califatului Arab. Au trecut aproape 1000 de ani de la declanșarea cruciatelor! Începe era semilunei împotriva crucii?
Pe curând, 
Earnest

duminică, 6 septembrie 2015

ROMÂNIA, O ŢARĂ BANANIERĂ ?

Aseară, la o emisiune Meteo, după ce meteorologul ne-a explicat despre fenomenele climatice din România, din ultimii ani și ce va fi în viitor, moderatorul a tras următoarea concluzie: deci vom putea cultiva în viitor banane, devenind o țară bananieră!
 Domnule moderator, formator de opinii, întradevăr poate fi numită o țară bananieră și o țară care cultivă banane, dar cu condiția să aibă o economie bazată doar pe o singură cultură, adică doar pe cultivarea bananelor!
  Însă termenul de țară bananieră este mult mai larg și se referă la regimurile politice, la dezvoltarea economică, la cultura și mentalitățile cetățenilor acelei țări., Termenul de țară bananieră a fost introdus pentru prima oară în anul 1905 de către scriitorul american O. Henry ( a trăit fugar câțiva ani în Honduras și a fost un fin observator a tot ce se întâmpla în acea țară, numind-o bananieră). Astfel, o țară bananieră este o republică cu un regim politic dictatorial, în care președintele este ales pe viață, instaurând o dinastie, unde economia este slab dezvoltată ( cum ar fi, de exemplu, Coreea de Nord) sau unde  economia este bazată pe monocultură sau unde economia funcționează ca o intreprindere privată comercială unde bunurile sunt împărțite între clasa politică și cea economică, unde corporațiile internaționale și transnaționale funcționează după bunul plac, bazându-se pe mită, furt, înșelăciune, corupție, unde populația nu are sau și-a pierdut conștiința națională, simțul civic și este semianalfabetă, lasându-se manipulată din cauza sărăciei.
   România ar putea fi sau deveni o țară bananieră, dacă ținem cont de următoarele aspecte:
- populația se lasă benevol sau este pe drept manipulată în campaniile electorale;
- poporul a ales de 2 ori un președinte despre care se știa că a distrus flota României, deci transportul naval, lăsând mii de familii fără vreun venit;
- poporul  a ales un președinte, care din salariu de profesor și din cel de primar, din meditații și-a cumpărat 7 case și a agonisit ceva bani în conturi, care își permitea concedii în afara țării; să nu ne imaginăm, că acele case nu au fost mobilate sau că soția lui și dânsul aveau doar un singur rând de îmbrăcăminte, că se spălau cu săpun Cheia și mâncau de 3 ori pe zi cartofi, că nu cumpărau cărți sau că nu mergeau la niciun spectacol! 
- nonvalorile sunt promovate de orice partid politic, ocupând funcții cheie în principalele instituții ale statului; singura lor valoare pe care o recunosc este banul și singura lor competență este să facă bani pentru ei și pentru ai lui, fără să muncească;
- rivalii politici, dacă mai au ghinionul să le crească în sondaje încrederea poporului, sunt înlăturați prin fabricarea de dosare, iar denunțul și autodenunțul, în majoritatea cazurilor, sunt singurele probe;
- mita, corupția este politică de stat;
-companiile transnaționale au pus mâna pe economia țării.
   Așadar, doar în aceste condiții putem deveni o țară bananieră, nu dacă vom cultiva și banane, pe lângă alte culturi!
  Pe curând,
  Earnest