,,Dintre toate cărțile din lume, cea mai bună poveste se găsește între paginile unui pașaport.”
( Anonim)
Vacanța de vară a anului 1981 a fost pentru mine un du-te - vino între Mărășești, Șantierul Arheologic Cucuteni, Iași, Bacău, Scorțeni, Mărășești ( pe 6 august, toată suflarea învățământului- cadre didactice și elevi- trebuia să fie la Mausoleu, la comemorarea eroilor căzuți în Războiul Național; niciodată și nicăieri nu am văzut atâta patriotism local, prezent și astăzi), apoi, din nou, la Iași la un curs de formare și la Mărășești. Aveam multe zile de concediu pe care nu le făcusem, așa că între 10 septembrie și
Ghida ne-a preluat din gară, s-a prezentat și ne-a informat că soțul ei este medic. Am fost cazați la Hotelul ,,Bucovina.”
,, Iată-mă-s pe teritoriul Ucrainei, în fostul oraș românesc a cărui existență este atestată arheologic în secolul 9 ( zic fostul oraș românesc , deoarece nu ne mai aparține și pentru că cei 220.000 de locuitori sunt formați din 100 de națiuni și naționalități dintre cele 131 din U.R.S.S., dintre care 60/% sunt ucraineni, 9% moldoveni și 10% români. Am întrebat-o pe ghidă, câți sunt bucovineni, dar s-a uitat foarte mirată la mine și nu mi-a răspuns. De asemenea, nu mi-a răspuns nici la întrebarea ,,când orașul Cernăuți a fost atestat pentru prima oară într-un document românesc?”. I-am spus că în aceeași lună și în același an cu orașul meu, Bacău, în octombrie 1408, într-un privilegiu comercial dat de Domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Știa, mai mult ca sigur, dar informația nu trebuia să facă parte din zicerile ei. De asemenea, am întrebat-o care este etimologia toponimului Cernăuți și, după cum era e firesc, mi-a spus că vine de la ,,cernii”, care înseamnă negru. Din nou, am întrebat-o, dacă ar fi posibil să vină de la întemeietorul orașului, un oarecare Cernea, pentru că multe orașe, sate au în etimologia lor numele întemeietorului, ca București, Iași, Rădăuți, Bacău. Însăși Moldova era numită Bogdania. Aceasta a fost ultima mea intervenție.
Orașul vechi seamănă cu Aradul. Deși statisticile îl clasifică ,,un oraș pestriț” ( nu știu la ce se referea ghida, la populație sau stilurile clădirilor), totuși plutește un iz românesc. Nu spun aceasta pentru că mă autosugestionez, ci pentru că așa simt. Sunt foarte multe parcuri. Cel mai mare parc este acesta din fața hotelului ,unde suntem cazați , care se numește Parcul ,,Kalinin” ( Kalinin, ne-a spus ghida, a fost prietenul lui Lenin). Alături, se află Stadionul Mare ,,Bucovina”.
Orașul vechi s-a păstrat aproape intact; construcțiile noi se află în partea de sud, dar acestea nu sunt deloc atrăgătoare. Bărbații sunt frumoși, bine făcuți, femeile sunt, de asemenea, frumoase ( majoritatea sunt blonde, durdulii, poartă părul strâns la spate într-un coc ), dar sunt țațe. La fel este și ghida noastră. Este apropiată de noi, dar o compătimesc pentru speech-ul pe care ni l-a servit în timpul turului orașului:politizat și tendențios.
Piața Centrală reprezintă centrul politico-administrativ al orașului. Aici, ,,tronează” statuia lui Lenin, dezvelită în anul 1951, opera sculptorilor Vronschi și Oleinic. În această piață, se află Primăria (Sovietul Orășenesc de Deputați ai Poporului), o clădire în stil baroc târziu, având un turn pe centru. De aici, pornește centrul economic al orașului și Magistrala Lenin, care are o lungime de 11 km. Această parte a orașului, după părerea mea, seamănă cu Aradul. De aici, se ajunge în Cartierul Universității. Universitatea are trei clădiri:înr-una dintre ele se află Facultățile de Fizică, de Matematică ( aici, a studiat Ivan Franko, mare scriitor ucrainean - Universitatea din Liov îi poartă numele), în altă clădire se află Facultățile de Istorie, de Geografie, de Filologie, de Medicină, iar în clădirea mare, în Palatul Mitropolitan au funcționat Facultățile de Teologie și de Drept. Clădirea este impresionantă. Arhitectul a fost cehul Joseph, Hlavka, iar construcția acesteia a durat între anii 1875 și 1900. Aceste trei construcții, împreună cu parcul (aici se găsesc 88 de specii de copaci) se întind pe 2 ha. De asemenea, alături, se află Biserica Mitropoliei, care găzduiește Centrul de Calcul al Universității. Palatul Mitropolitan a fost renovat, în totalitate, pentru că, în anul 1944, germanii au luat coloanele de marmură neagră, o parte dintre obiectele de valoare, după care au incendiat clădirea. Ceea ce am văzut, în interior este de nedescris: am admirat îmbinarea armonioasă a patru stiluri: bizantin, romanic, gotic, baroc, iar în exteriorul celor trei clădiri sunt și elemente ale stilului moldovenesc .În Palatul Mitropolitan se află o bibliotecă și un muzeu. În partea de sud a orașului, se construiește o clădire nouă a Universității. Din spatele Universității, am văzut zona industrială, cu fabrici ale industriei ușoare, iar ghida nu a ratat niciun moment pentru a ne vorbi despre bunăstarea locuitorilor orașului, pe care eu nu am observat-o ( troleibuzele sunt vechi, iar oamenii sunt sărăntoci). Se simte și aici un început de criză, chiar dacă 1l de benzina costă doar 21 de K, iar cel de apă minerală 20 k.
Cernăuți, Hotelul ,,Bucovina”, 11 septembrie 1981, ora 22.”
În altă postare, voi continua cu celelalte obiective vizitate în Cernăuți. Menționez că datele statistice din jurnal și evenimentele sunt cele spuse de ghidă. Am găsit pe GOOGLE un articol în care se scria că Palatul Mitropolitan a fost jefuit și incendiat de ruși.Eu mă întreb: au cărat rușii după ei, coloanele din marmură și obiectele de valoare până în Germania și înapoi în URSS? Oricum,urma ca Bucovina de Nord să fie dată URSS, în cadrul USS Ucraina ( jocurile erau făcute din iunie 1941, când Stalin a intrat în război alături de Aliați) , iar Ucraina făcea parte din URSS, chiar dacă o parte dintre ucraineni erau fasciști, Ucraina era încă o republică sovietică, pe care rușii au eliberat-o de sub ocupația vremelnică a Germaniei ( 1941-1943). Bunurile Mitropoliei nu erau ceasuri de mână ,pe care sovieticii să le care după dânșii prin Europa.De asemenea, am citit în alt articol că Statuia lui Lenin și alte statui au fost demolate. Clădirea Universității este în Patrimoniul Mondial UNESCO. Eu cred că ucrainenii ar trebui să-și lămurească istoria și să nu-și mai caute strămoși la egipteni, sumerieni, daci etc.
