„Istoria este emulul timpului, depozit al acțiunilor, martor al trecutului, exemplu și înștiințare a prezentului, avertisment al viitorului.”( Miguel de Cervantes)
Am intrat în luna Brumar, cu prăzmuirea Sfinților doctori fără de arginți Cosma și Damian din Asia și cu ,,Pilda Bogatul neomenos și săracul Lazăr”,iar sâmbătă, pe 9 noiembrie, sunt Moșii de Toamnă, dar și Ziua Internațională a Fascismului și Antisemitismului. Să nu ne uităm strămoșii, căci lor le datorăm minunata noastră țară, pe care, încet, încet, o pierdem și o părăsim.
Noiembrie ne-a întâmpinat cu ploaia pe care am dorit-o întreaga vara, cu rafale de vânt, cu zile întunecoase care , unora, le-au dat de furcă mâinilor, picioarelor, coloanei vertebrale. Mie îmi place toamna, dar frumos colorată, cu ploi scurte și cu soare blând.Numai că acest început de noiembrie a fost un adevărat Maimakterion, cum o numeau grecii, însemnând ,,cel vijelios” sau ,,furtunos”, un cognomen dat lui Zeus, căruia îi dedicau în această lună numeroase serbări, pentru a-l îmbuna pe nesăbuitul stăpân din cerescul Munte Olimp.
Noiembrie ne-a întâmpinat cu ploaia pe care am dorit-o întreaga vara, cu rafale de vânt, cu zile întunecoase care , unora, le-au dat de furcă mâinilor, picioarelor, coloanei vertebrale. Mie îmi place toamna, dar frumos colorată, cu ploi scurte și cu soare blând.Numai că acest început de noiembrie a fost un adevărat Maimakterion, cum o numeau grecii, însemnând ,,cel vijelios” sau ,,furtunos”, un cognomen dat lui Zeus, căruia îi dedicau în această lună numeroase serbări, pentru a-l îmbuna pe nesăbuitul stăpân din cerescul Munte Olimp.
Să nu uităm că în noiembrie s-au născut Andrei Mureșan, autorul imnului românesc, Mihail Sadoveanu (el a și murit în această lună, împlinindu-se în acest an, 65 de ani), Nadia Comăneci, Aurel Vlaicu, Nicolae Păulescu, Liviu Rebreanu și multe alte personalități ale României, iar printre cei care au trecut spre cele veșnice sunt Henri Coandă, Stela Popescu, Anton Pann, Grigore Alexandrescu.
 |
| Turnul Cetății Chilia Nouă, 1479 |
Bobul de istorie
Între anii 27 noiembrie 1360 și 12 mai 1361, registrul ținut la Chilia de către notarul genovez Antonio de Podenzolo atestă o intensă activitate comercială. De aici, se exportau către Constantinopol mari cantități de cereale ( 4.000 tone), miere (4 tone), ceară, vin, sare, pește și alte produse, iar de la Hoarda de Aur se aduceau robi și se importau țesături,bijuterii,ceramică, în general, obiecte de lux. În anul 1350, într-un registru se arăta că din Chilia s-au exportat cereale în valoare de 13.345 de perperi, ceea ce însemna jumătate din veniturile vămii de la Constantinopol, din anul 1348. Încă din secolul al XII-lea, celebrul cartograf și cronicar Sharif al Idrisi menționa o așezare, identificată cu Chilia Veche, situată ,, într-o câmpie roditoare și perfect cultivată, înconjurată de apă”, locuită de români, care se ocupau cu agricultura dar și cu diferite meșteșuguri, fiind meșteri foarte pricepuți în prelucrarea obiectelor de fier. În anul 1318, este .atestată documentar ca așezare românească cu numele de Kellia ( în limba greacă înseamnă ,,cămară, loc pentru păstrat bucatele”, de unde vine cuvântul românesc chiler, pentru bucătăria/cămara din casele țărănești și dregătoria chelar). Prima atestare documentară a numelui în această formă apare în jurul secolului al X-lea, cu mențiuni în cronicile bizantine și genoveze, fără a se preciza ce popor locuia în această așezare. Însă în paralel cu denumirea Chilia, pe unele portulane, portul Chilia este înscris cu numele de Licostomo ,,Gura Lupului ” ( de exemplu, pe portulanul din anul 1313 al lui Pietro Visconti)
Acest port a fost o colonie greacă, numită Achillea, întemeiată , în anul 334 î.H., de generalul lui Alexandru Macedon, Zopyrion, (pus de acesta guvernator al Traciei și care a murit într-o bătălie cu geții). Denumirea coloniei își are originea în mitul lui Achille, care ne spune că ar fi fost îngropat în aceste ținuturi.
Am ales ca bob de istorie documentul citat, mai sus, pentru a arăta că, în perioada în care năvăleau diferite neamuri, în general, turanice, asupra teritoriului dunărean al Deltei Dunării, românii se ocupau cu agricultura și cu meșteșugurile, valorificându-și produsele prin negustorii bizantini, apoi genovezi. Acest port, care dispunea și de o fortificație, s-a aflat în stăpânirea bizantină ( secolele VII-XIV, făcând parte din Thema Paristrion / Podunavia / Dobrogea, a fost stăpânită de Dobrotici, când a devenit una dintre bazele comerciale ale Genovei la Marea Neagră, fiind până în anul 1812 disputată și aflată, periodic, sub stăpânirea Imperiului Otoman, a lui Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și în cele din urmă a Imperiului Țarist. Menționăm că ,astăzi, există două Chilii : Chilia Veche, despre care am scris,mai sus, comună în România, în județul Tulcea și Chilia Nouă, Killia, oraș - port important la Dunăre, aparținând Ucrainei, din anul 1991. Chilia Nouă a fost construită, în anul 1479, pe malul stâng al Dunării, vizavi de Chilia Veche, de către Ștefan cel Mare și Sfânt cu scopul de a întării frontiera cu Imperiul Otoman, dărămând vechea fortificație.Grigore Ureche ne informează că la zidirea acestei cetăți au lucrat 8.000 de meșteri și 17.000 de lucrători auxiliari. De asemenea, a ridicat , aici, și o biserică cu Hramul ,, Sfântul Nicolae”. Însă Sultanul Baiazid al II-lea ( bunicul lui Soliman Magnificul), în iulie 1484, a atacat pe apă și pe uscat Chilia Nouă și după 10 zile, în urma trădării unui vameș de origine italiană, a reușit să pătrundă în cetate. Respectul pe care l-a arătat Baiazid al II-lea pentru Ștefan cel Mare și Sfânt se constată în tratatul încheiat cu Domnul Moldovei, prin care îi lăsa pe moldoveni să-și păstreze bisericile ( în cele două localități Chilia locuiau, în majoritate, români creștini ortodocși), ceea ce nu acceptau otomanii, în mod oficial, în teritoriile cucerite, devenite provincii. Baiazid al II-lea a refăcut cele două cetăți, considerându-le pe amândouă foarte importante atât din punct de vedere strategic cât și economic.
În primul recensământ realizat de Imperiul Țarist, după ce Basarabia a fost cedată acestuia de către Imperiul Otoman ( Tratatul de la București, din anul 1812), populația română era în procent de 98, iar în anul 1918 al Unirii, procentul era de 50.
Curtea Internațională de Justiție de la Haga, în anul 2009, a decis că ostroavele Daleru Mic, Daleru Mare, Tătaru Mic și insula Limba, pe care România, în anul 1948, prin Protocolul româno-sovietic, le-a cedat U.R.S.S., blocând navele românești de la intrarea liberă în mare prin gura Brațului Chilia, să rămână Ucrainei, acordând în schimb României 9.700 km² din platoul continental al Mării Negre.
În Chilia Nouă, se păstrează doar Turnul Cetății aflat într-o stare mare de degradare, situat pe terenul privat al unei fabrici, care este folosit ca W.C. Este și firesc, pentru că Turnul Cetății le amintește de faptul că această așezare a fost întemeiată de Ștefan cel Mare și Sfânt , nu de vreun mercenar cazac, pe vremea când Ucraina nu exista ca stat, dar Moldova, DA!
Bobul de cultură
 |
| Margareta Marinescu, prima crainică la Radio România |
Prima emisiune radio a fost transmisă de la sediul Societății Române de Radiodifuziune situat pe strada General Berthelot, nr.60 , din București, cu ajutorul unui emițător provizoriu de 400 de wați împrumutat de Compania Britanică Marconi. Dragomir Hurmuzachi încă din anul 1901, la Iași, a realizat experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi.
Prima emisiune radio a durat între orele 17.00 și 24.00 cu o pauză de două ore și a cuprins un cuvânt de deschidere, un buletin de știri și meteo, un recital de poezie ( printre recitatori a fost și poetul Horia Furtună care a recitat ,,Un suflet”,poezie dedicată radioului românesc), muzică și o conferință despre ,,Poezia populară română” susținută de Horia Furtună. Radioul avea 17 de angajați, printre care și Margareta Marinescu, prima crainică a radioului public.Printre angajați se aflau compozitorul Mihail Jora, responsabil de serviciul muzical ( care a înființat Orchestra Radio, transmițând în direct pe 30 noiembrie primul concert)., Adrian Marin, care se ocupa de programele literare, și Anton Bierlurici, șeful studiourilor.Încpând cu anul 1929, se transmiteau în direct spectacolele,concertele de la Opera Română și Ateneul Român, spectacole de teatru. De asemenea, în același an au fost înființate emisiunile ,,Ora Copiilor”, ,,Unda Veselă”, ,,Teatrul Radiofonic”, iar în anul 1930 a debutat ,,Universitatea Radio”, prin care personalitățile culturale române susțineau conferințe pe diferite teme.
Prin Legea 255/2019, ziua de 1 septembrie a fost declarată Ziua Națională a Radioului Român, în semn de recunoaștere a rolului pe care l-a avut și-l are Radioul România în transmiterea valorilor culturale și spirituale ale poporului român.
Bibliografie selectivă:
Ion Chirtoagă, Târguri și cetăți din S-E Moldovei, ( sec.XIV și începutul sec. al XIX-lea), Editura Prut Internațional, Chișinău, 2004
ȘtefanaTotorcea, 98 de ani de la înființarea Radio România, Basilica.ro, din 1 nov. 2026
Pe curând,
Earnest
Am început postarea de astăzi cu ,Buletinul Meteo”al acestui noiembrie al anului 2026, care are consecințe nefaste pentru unele persoane, așa că vă invit să ascultați un country rock românesc ,,Junghiuri” (,, După 50 de ani, toate mă dor”), iar cei mai optimiști să spere că de la 60 de ani încep văicărelele, ascultându-l pe Omul cu rimele,cântând ,,Mă dor toate” și valsul ,„Și ce dacă plouă”care ne încurajează, spunându-ne că iubirea le rezolvă pe toate. Dansați rock and roll ori vals sau doar ascultați.
