miercuri, 24 noiembrie 2021

DESPRE EROII NAȚIONALI DIN FOLCLOR

     ,,Vai vouă, romani puternici ! Umbră, pulbere şi spuză
Din mărirea-vă s-alege ! Limba va muri pe buză,
       Vremi veni-vor când nepoţii n-or pricepe pe părinţi –
    Cât de naltă vi-i mărirea tot aşa de-adânc’ căderea.
Pic cu pic secând paharul cu a degradărei fiere,
    Îmbăta-se-vor nebunii – dispera-vor cei cuminţi.”
(Mihai Eminescu,  ,,Decebal”)


Decebal la Cazane,
sculptor Florin Cotorcea


    Originea cuvântului erou se găsește în grecescul ,,hieros”, care înseamnă ,,sacru”, ,,sfânt”. De aceea, grecii i-au considerat pe eroi persoane cu calități deosebite, trecându-i în rândul semizeilor. Despre acești eroi ne relatează miturile, iar pentru  mulți dintre ei,  istoria nu poate răspunde sigur că ar fi existat. 
     În toate culturile lumii, eroii sunt considerați cei care au înfăptuit acte de vitejie pentru apărarea țării și a semenilor, care s-au luptat cu forțele răului, învingându-i pe dușmani. Poporul le-a dedicat acestora balade, poezii, i-a pictat, le-a ridicat statui, uneori le-a  exagerat faptele creând legende, cântece. Ei au constituit izvor de inspirație și pentru literatura și muzica cultă, pentru artiștii plastici, iar începând cu secolul al XX-lea și pentru cinematografie.
   Eroii favoriți în folclorul românesc și de către scriitori, muzicieni, pictori, sculptori, cineaști sunt Decebal, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul,  Horea, Cloșca, Crișan, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza. 
    Astăzi, m-am hotărât să fac această postare, când Parlamentul, prost inspirat , a hotărât să se întrunească în Ședință Solemnă dedicată Zilei Naționale. De ce zic prost inspirat? Pentru că astăzi au loc și audierile miniștrilor noului Guvern. Puteau să se întrunească vineri, când aveam Guvern și poate își făceau timp  Câțu și Iohannis, ca să participe. Am ales ca moto, nu versuri populare, ci versurile poetului național, Mihai Eminescu, care a pus în gura lui Decebal ziceri profetice.
Napoleon traversând Saint Bernard
pictor, J.L. David
    În jurul lui Ștefan cel Mare și Sfânt , care seamăn pe lume nu are ,,decât mândrul soare” și al lui Alexandru Ioan Cuza au fost create cele mai multe poezii, povestiri, ei devenind  personaje legendare, deși faptele relatate de legende au existat.  Lui Mihai Viteazul nu-i păsa de sultan, el sărea ,,pe șapte cai/ De striga Stambul vai”, iar Horea era numit ,, căpitan”, ,,domn”, împărat”: ,,Doamne, Horea, noi știm bine,/Cum te-or zdrobit pe tine, /Pă Cloșca și pă Crișan/ Pentru Sfânt Templu Ardeal.” Deși într-un manual de istorie pentru clasa a XII-a nu este trecut numele lui Avram Iancu, el rămâne pentru adevărații români așa cum l-a numit poporul: ,,Craiul munților” și ,,Soare trudit”, la fel cum sărbătorirea în Parlament a Zilei Naționale și 1 Decembrie există și va exista fără Câțu și Iohannis!
    După cum relatam, mai sus, toate popoarele au anumiți eroi care sunt cei mai favorizați în creațiile populare și culte. Astfel, pentru englezi sunt Arthur și Alfred cel Mare, pentru francezi sunt Vercingetorix,  Carol cel Mare,  pe care și-l revendică, de asemenea, belgienii,  Roland și Napoleon, pentru spanioli sunt Cidul, Isabela și Frederic, pentru germani sunt Șiegfried și Frederic Barbarossa, pentru suedezi este Engelbrekt Engelbrektsson , pentru ruși sunt Igor și Petru cel Mare, pentru italieni sunt Caesar și G. Garibaldi,  pentru greci sunt Hector, Alexandru Macedon, pentru sârbi este Milos Oblic  pentru albanezi sunt Teuta și Skanderbeg, pentru canadieni este Laura Secord, pentru americani sunt George Washington, Abraham Lincoln, John Brown, pentru sud-americani sunt Simon Bolivar și Zapata, în special pentru mexicani, pentru turci este Mustafa Kemal Ataturk, pentru indieni sunt Rama, Mahatma Gandhi, pentru iranieni este Cirus cel Mare, pentru evrei sunt David, Solomon și Moise,  pentru sud - africani este Nelson Mandela.
   Am ales doar câteva exemple de personalități ale luptei naționale și pentru dreptate, care au devenit eroi  și care au intrat în universalitate atât pentru faptele lor, cât și pentru că literatura populară și cea cultă i-a făcut cunoscuți lumii, mai mult ca manualele de istorie.
    Pe curând,
    Earnest


vineri, 12 noiembrie 2021

DESPRE SIMBOLURI (X). SIMBOLURI BUDISTE (III). DANSUL LUI SHIVA

           ,,Dumnezeu este singurul Adevăr.
                                                              Adevărul este numai Dumnezeu.
                                                              Shiva este Adevăr.
     Adevărul se găsește în Shiva.
     Shiva este  unica Frumusețe.
  Frumusețea este în Shiva.”

   În ultimii ani, am constatat un mare interes al românilor, pentru a-și petrece concediile în țările Extremului Orient, unde budismul, hinduismul, brahmanismul sunt religii predominante. De exemplu, insula Bali este una dintre preferințele multor turiști, din întreaga lume. Chiar și, acum, în perioada pandemiei , în această insulă turismul nu a avut de suferit. De aceea, m-am gândit să  scriu pe acest blog, un alt simbol al budismului : Dansul lui Shiva.
    Nu există mare religie ori mit să nu fie pline de simboluri exprimate prin gesturi, cuvinte, clădiri,  picturi, sculpturi, obiecte.
   Shiva aparține trinității,Trimurti: Brahma- creatorul, Vishnu- păstrătorul și conservatorul, iar Shiva-distrugătorul. Însă puterile sale de distrugere și recreere sunt folosite pentru a distruge iluziile și imperfecțiunile acestei lumi, deschizând calea către o schimbare benefică. Distrugerea nu este arbitrară, ci constructivă. Prin urmare, Shiva este văzut ca sursa atât a binelui, cât și a răului. Soția lui  Shiva este  Parvati  și trăiesc în munții Kailash din Himalaya. Pavarti este ultima încarnare a lui Devi, zeița mamă , care a luat multe forme în trecut, inclusiv Kali, zeița morții și timpului și Sati, zeița fericirii conjugale. 
     Dansul lui Shiva reprezintă Dansul Cosmic, deopotrivă al creației și al distrugerii. Bharata ( sec V) ne-a transmis cele 108 de stiluri de dans inventate de Shiva, într-un tratat de 6.000 de versuri,  despre dans, poezie și teatru.
    Imaginea de mai sus, care-l  reprezintă pe Shiva dansând, este singura pe care am găsit-o, reprezentând majoritatea simbolurilor zeului. Simbolurile, de mai jos, sunt acelea explicare de către H, Zimmer în ,, Miths and Symbol in Indian Art and Civilisation”. ( p.151-175)
  Mâinile:
- prima mână dreaptă în care ține toba  reprezintă ritmul timpului, care este principiul primordial al creației;
- a doua mână dreaptă face un gest care înseamnă. ,,nu-ți fie frică”;
- prima mână stângă în care ține flacăra simbolizează distrugerea;
- a doua mână stângă este îndreptată spre piciorul stâng ridicat.
Picioarele:
- primul picior drept este sprijinit pe spatele unui demon pitic ,,cel ce nu știe”, care semnifică trecerea sufletului de la Dumnezeu în materie;
 piciorul stâng ridicat este într-o poziție ce simbolizează elefantul- simbol al călăuzii divine prin jungla lumii.
Pe mâini și pe glezne sunt brățări care reprezintă ,,șerpii vii”, ceea ce înseamnă că Shiva este înfrumusețat prin Puterea Șarpelui,  Energia-Creatoare misterioasa a lui Dumnezeu, cauza  materială și formală a propriei sale manifestări în, și ca, Univers cu toate ființele vii.
Capul:
- capul este este echilibrat, seren și calm, dominând  dinamismul creației și al distrugerii, deoarece Shiva include și transcende cele două principii opuse;
- expresia facială nu este nici veselă nici tristă, sugerând chipul celui ,, Mișcătorului  Nemișcat ”
- părul lung și răvășit reprezintă părul neîngrijit de mult timp al unui yoghin, dansând dansul vieții,  prezență  cunoscută în bucuriile și tristețile vieții, precum și cea întâlnită prin retragerea în meditație, constituind două aspecte ale aceleiași universale și non-duale Ființe- Beatitudine-Conștiință.
- în părul lui Shiva se poate vedea un craniu, simbol al morții, o semilună, simbol al nașterii și evoluției, și o imagine a zeiței Gangelui. Ganga este zeița  care dă drumul apelor dătătoare, prin care se regenerează fizic și spiritual întreaga omenire.
- cerceii din urechile lui Shiva sunt: cel  drept este masculin, iar cel stâng este feminin, deoarece el include și  transcende cele două principii.
-    uneori apare și al treilea ochi situat   pe frunte ( ca și la  Budha). Ochiul suplimentar reprezintă  și înțelegerea pe  care le are Shiva. De asemenea, se crede că este sursa energiei  sale neîmblânzite.
Shiva Linga
Postura de dans a lui Shiva poate fi vizualizată ca silaba simbolică AUM: A=conștiința trează, U= conștiința de vis, M=somnul fără vise. Tăcerea care învăluie silaba sacră este Transcendentul Nemanifestat.
     Practicanții ritualurilor dedicate lui Shiva se numesc shivaniști și ei poartă brățări la mâini și la glezne, din aur (metal care nu se corodează, simbol al nemuririi), nu din șerpi. Nemurirea este misterioasa energie creatoare a lui Shiva care se regăsește în frumusețea  trupului său. Închinătorii lui Shiva sărbătoresc Mahashivrati, un festival unde Shiva Linga este scăldat în apă, lapte, miere și este venerat.
   Pe curând,
   Earnest
    






vineri, 5 noiembrie 2021

DESPRE REFORMA STATULUI

 ,,ȚARA ARDE ȘI BABA SE PIAPTĂNĂ” (Proverb)



  Nicicând, această țară nu a trecut printr-o criză generală, ca în această perioadă. Avem criză politică, economică. socială, sanitară, culturală, educațională, morală, administrativă, legislativă, juridică, constituțională, financiară. În acest timp, celor aleși de popor, în frunte cu Președintele, nu le pasă! Ei au două obiective: 
1. să-și păstreze puterea, pentru că vor veni bani mulți de la U.E și pentru că , pierzând puterea vor pierde banii și se va afla cum au înșelat acest popor, numit de cei din afară ,,idiot” , pentru că se lasă condus de ,,proști” ( mă surprinde tupeul germanilor care ne fac idioți, tocmai ei, care s-au lăsat conduși de Hitler, slăvit, precum îl slăveau strămoșii lor pe Odin!);
2. să facă reforma statului.
   Marii reformiști ne vorbesc de reforme ( mai ales despre reforma statului) de când au format ,, Guvernul Meu”, fără să ne spună ce presupune această reformă. De aceea eu mă întreb:
1. înseamnă reforma făcută de Dioclețian, când prin reforma statului s-a introdus dominatul, iar împăratul a devenit ,, dominus et deus”?
2. înseamnă reforma lui Stalin, când statul a devenit o dictatură sovietică proletar-comunistă, unde Stalin era ,, Tătucul”?
3. înseamnă reforma lui Hitler, când statul a devenit o dictatură fascistă, unde  der Führer era Hitler, rasă pură ariană, care își originile în Odin, după cum , astăzi, se consideră președinții nord-coreeni, urmașii Zeiței Soarelui, Hae(sik)-nim?
Îmi pun tot felul de întrebări, ca un cetățean onest al acestei țări, responsabil și cu simț civic. Mă gândesc și la reformele despotismului luminat ale lui Ludovic al XIV-lea, pe care acesta le-a făcut sub pălăria reformei statului, care a constat în ,,l'Étatc'est moi”, sintagmă asumată cu sinceritate de Rege. Și reformele au avut consecințe benefice pentru francezi, iar anularea acestora de urmașii lui Ludovic al XIV-lea au determinat Revoluția din anul 1789. Însă nu văd nicio asemănare cu reformele acestuia, pentru că  reformele statului sub pălăria sintagmei ,, Guvernul Meu” nu au existat. Eu am  văzut multă sărăcie, moarte, împrumuturi împovărătoare pentru statul român și o visterie goală. Am auzit că toți românii sunt fericiți, pentru că este creștere economică, Am auzit că, dacă nu crește prețul la combustibil și la energie, va crește încălzirea globală, iar  dacă vrem să ne ajungă banii să nu mai consumăm energie, să nu mâncăm, să mergem cu bicicleta, pe jos sau să jucăm golf. Scăpăm de obezitate și salvăm planeta de poluare, pentru că vacile, găinile, oile se bășesc, iar baliga, folosită altădată ca îngrășământ, nu mai este utilă, pentru că nu mai practicăm agricultura. Vom fi culegători de gândaci, care sunt mult mai sănătoși. O fi aceasta noua reformă, întoarcerea la primitivism progresist? Se ne facem atunci bordeie sau semibordeie, acoperite cu crengi și frunze, pentru că locuințele îngropate în pământ țin cald iarna și răcoare vara. 
  Să ne bucurăm că mai avem Soare, Lună și Stele pe Cer, că Universul este darnic cu noi!
  Trăiască reforma statului, care ne salvează!
  Ce ne-am face fără tine, Vasilică! Să nu cedezi! Rămâne Premier!
https://www.youtube.com/watch?v=MEbaZFG1ntk
  Pe curând,
  Earnnest

sâmbătă, 30 octombrie 2021

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (LXXXI). JOSEPH CAMPBELL, EROUL CU O MIE DE CHIPURI

Joseph Campbell (1904-1987)
 ,,Dumnezeu a creat religii diferite pentru ca fiecare să se potrivească anumitor credincioși, timpuri sau țări. (...) Într-adevăr, omul poate ajunge la Dumnezeu dacă urmează oricare dintre aceste căi cu totală devoțiune.”
         ( Ramakrishna,  ,,The Gospel of Sri  Ramakrishna”)

    Joseph Campbell este un cercetător american în istoria comparată a miturilor și a religiilor, influențat de Yung, Freud, Joyce, care, la rândul său, a influențat mulți autori, printre care se numără și  George Lucas Jr., autorul, producătorul și regizorul celebrului film ,,Războiul stelelor” .
   În țara noastră, au fost traduse, din vasta sa operă, următoarele cărți: ,,Eroul cu o mie de chipuri” (2015),  ,,Căi ale fericirii. Mitologie și transformare personală” (2015), ,,Puterea mitului” (2020), ,,Istoria și legendele Sfântului Graal. Simbol, magie și mister în miturile arthuriene” (2020).
    Astăzi, vă recomand atât celor care cunosc istoria religiilor, cât și celor profani în acest domeniu,  ,,Eroul cu o mie de chipuri”. Joseph Campbell își proiectează cartea, pornind de la concepția sa asupra mitului și eroului. În viziunea sa, mitul este  ,,poarta secretă prin care energiile  nesecate ale cosmosului pătrund în manifestările culturale ale oamenilor”, iar eroul este ,, calea gândirii- dedicat și curajos”, care crede că adevărul ,,așa cum îl cunoaște el ne va elibera”. Persoana devenită erou, în urma unor ritualuri de inițiere, sanctificat (devenit semizeu sau sfânt,) are menirea de a se întoarce printre semeni, pentru a le fi de folos. El analizează miturile din spații diferite și marile religii: mozaismul, creștinismul (  Campbell este creștin catolic), brahmanismul, budismul, hinduismul, confucianismul, taoismul prin prisma psihanalizei ( îi citează frecvent pe Freud și Joyce), pornind de la conceptul de monomit.  Monomitul  este călătoria ciclică făcută de eroul mitic, care  se aventurează dincolo de lumea obișnuită într-o regiune a minunilor supranaturale, unde se află forțe fabuloase și unde  câștigă, după multe încercări-inițieri, o victorie decisivă. Eroul vine înapoi din misterioasa sa aventură cu puterea de a face bine semenilor săi. Astfel, cercetătorul își concepe cartea în două părți, cu câte patru capitole : Partea I ,, Aventura eroului” ( ,,Plecarea”, ,,Inițierea”, ,,Întoarcerea”,  ,, Cheile”), Partea a II-a  ,, Ciclul cosmogonic (,,Emanații”, ,,Nașterea din Fecioară”, ,,Transformările eroului”, ,,Disoluția”) Cartea mai are un Prolog ,,Monomitul” și un Epilog ,,Mitul și societatea”. În Prefață, autorul ne  dezvăluie scopul  acestei cărți : ,, ... de a dezvălui unele dintre adevărurile care ne sunt ascunse sub imaginile religiei și ale mitologiei prin adunarea mai multor exemple simple și prin permiterea înțelepciunii antice să se divulge de una singură”.
   Lectură plăcută!
   Pe curând,
   Earnest
   

joi, 21 octombrie 2021

DORINȚE

,, Căci îndărătnicirea omoară pe cei proști și nepăsarea pierde pe cei fără minte.” ( Biblia, Proverbe, 1:24-27)


     În această postare,  nu mă voi referi la dorințe, după zicerile lui Freud, și anume , acele  cu conținut sexual și agresiv, care sunt conservate în sisteme de idei inconștiente, crând conflicte inconștiente, maifestându-se în vise, în acte ratate și în diferite simptome, ci la acele sentimente, stări sufletești  pe care le avem și prin care dorim să se întâmple, pentru noi și pentru cei din jurul nostru, fapte benefice tuturor. Nu vreau dorințe utopice, ci reale, care să îndrepte răul ce se răspândește tot mai mult în societatea românescă.
  Așadar,
1. Aș dori ca în țara mea să dispară îndărătnicia și  nepăsarea, ca să nu mai avem proști și oameni fără minte, adică oameni lipsiți de valoare. Nu prostia în sensul  lipsei  inteligenței sau a minții le lipsește românilor, ci prostia dată de lipsa valorilor și a cunoașterii acestora. Abia atunci, când semenii mei vor cunoaște importanța valorilor și vor respecta pe oamenii valoroși prin ceea ce ei cunosc  și prin ceea ce ei fac și ne dăruiesc cu generozitate, ne va fi bine, nouă, tuturor.
2. Aș dori ca românii să-și iubească țara, cu teritoriul și oamenii care trăiesc pe acest teritoriu, să cunoască trecutul acestei țări, pentru a înțelege prezentul și pentru a lucra, împreună, la viitorul ei.
3. Aș dori să avem politicieni responsabili care să-și cunoască doctrina partidului din care fac parte și cărora să le pese de noi, nu numai de ei și de buzunarele lor pline ori de ambițiile personale, care nici măcar pe ei nu-i ajută.
4. Aș dori ca toți cetățenii țării mele, indiferent de etnie, să aibă simț civic și să respecte legile acestei țări, șă-și apere drepturile și să-și îndeplinescă obligațiile. 
5. Aș dori ca toți cetățenii să înțeleagă că ,,libertatea este o necesitate înțeleasă” și că libertatea lor nu constă în a nu purta mască, în a se zbengui pe străzi, parcuri, piețe publice, în perioade de epidemii sau de pandemii și să respecte opinia celor din jur, chiar dacă nu sunt de acord cu ea.
6. Aș dori să existe în țara mea formatori de opinii ( jurnaliști, comentatori politici) independenți, specializați pe anumite domenii, care să nu mai confunde noțiunile, care să vorbească în limba română, pe înțelesul tuturor, folosind englezismele  doar când vorbesc limba engleză. Erudiția lor nu stă în limba engleză, ci în cunoașterea problemelor pe care se străduiesc să le dezbată, în cunoașterea istoriei, culturii și a tradițiile cetățenilor din această țară.
7. Aș dori ca fiecare cetățean de la mic la mare, de la măturător de stradă la politician să-și recunoască vina în răspândirea acestui parșiv virus, SARS COV . Unii nu au respectat regulile de comportare în situații de pandemie, alții nu au elaborat politici sanitare care să micșoreze pericolul răspândirii acestui virus. iar unii l-au găsit vinovat pe Patriarhul țării, care nu a declarat că s-ar fi vaccinat sau pe cei nevaccinați, ca și cum ar exista siguranța că numai aceștia pot îmbolnăvi pe cei din jur.
8. Aș dori să nu se mai urască oamenii pe criterii politice, religioase, etnice sau de sex. Nimeni nu este mai bun decât ceilalți, pe aceste criterii. Oamenii sunt mai buni prin firea și educația lor.
9. Aș dori să am un Președinte și un Premier care să-și cunoască poporul, să-l înțeleagă, să-l respecte, care să cunoască valorile lui, să nu-i considere pe semenii lor proști, pe care îi pot fraieri doar pentru că i-au ales, pentru că prin aceasta recunosc că numai proștii pot să-i aleagă!
10. Și nu în ultimul rând, aș vrea să văd pe stradă oameni zâmbitori, îmbrăcați frumos, cu haine colorate, nu cu pantaloni rupți în genunchi, cu tricouri lălâi, cu geci negre sau gri, care să se  comporte civilizat. Nu mai vreau să aud tineri, ieșind pe porțile liceului, înjurând pornografic, să mai calc pe vreo flegmă scuipată în scârbă de un pretins educat, să nu mai văd hârtii și mucuri de țigări aruncate pe stradă, să nu mai văd bănci stricate prin parcuri sau mâzgăleli, care se vor a fi graffiti, pe clădiri, garduri, coșuri sau conteinere de gunoi. Aș dori să văd un film sau o piesă de teatru, fără să aud la urechile mele foșnituri de la ambalajul pufuleților, floricelelor, snacksurilor, bomboanelor, napolitanelor etc sau să suport mirosuri de ceapă, usturoi, ulei încins. 
 M-aș mulțumi ca măcar aceste dorințe, alese dintre multele mele dorințe, să se îndeplinească , să nu rămână niște utopii.
   Pe curând,
   Earnest



joi, 14 octombrie 2021

TREI TEME ICONOGRAFICE CU IISUS HRISTOS

,,Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria.” ( Petre Țuțea)

,,Iisus al durerii” ( sec.XV-XVI)
 Mănăstirea Bistrița, Vâlcea
   Trei teme iconografice rare se găsesc în iconografia medievală românească, care-l reprezintă pe Iisus Hristos, și anume: ,,Iisus al durerii”,  ,,Iisus în glorie” și ,, Iisus în patenă”.
       ,,Iisus al durerii”
  Această temă constă în reprezentarea lui Iisus  în mormânt, arătându-și rănile. De origine bizantină, aceasta se întâlnește atât în pictura ortodoxă cât și în cea catolică.
  În România,  tema ,, Iisus al durerii” o găsim reprezentată remarcabil în procosmodie, ca la Biserica Bolniței Mănăstirii Bistrița, din județul Vâlcea (cercetătorii nu au ajuns la o concluzie comună, privind creatorul acestei picturi) sau  la Bălinești, la Biserica ,,Sfântul Nicolae” ( sec al XV-lea), realizată de Ieromonahul Gavril ,despre care am scris pe acest blog. În bisericile catolice, pictura murală gotică păstrează mai multe reprezentări ale acestei teme, cum ar fi la bisericile din Mălâncrav, Vlaha, Sântimbru etc.
      ,,Iisus în glorie”
  Deși tema ,, Iisus în glorie” este de veche tradiție bizantină, ea este repezentată, în special, în Occident, în reliefurile portalelor bisricilor catolice în stil romanic sau în pictura murală a absidelor. Această temă cu sens escatologic ( soarta omului după moarte, la sfârșitul lumii și al Universului) constă în reprezentarea lui Iisus în mandorlă (aureola în formă de migdală, adică un cadru care înconjoară totalitatea unei figuri iconografice) de lumină, tronând pe un curcubeu. Uneori, mandorla este încadrată de simbolurile apocaliptice ale evangheliștilor, în care caz compoziția capătă și numele de tetramorf (reprezentare a celor patru simboluri evanghelice: înger, leu, taur și vultur într-o singură imagine)
Grozie, ,,Îisus în glorie” ( sec. XIV)
Biserica Strei ( Călan)

 sau ,,Iisus în tetramorf”. În țara noastră, ,,Iisus în glorie” apare pentru prima oară în Transilvania, în varianta tetramorf, în pictura murala a Bisericii Evanghelice din Homorod ( fostă catolică), realizată în jurul anului 1300 ( prin anul 2004, când am vizitat biserica, pictura abia se putea vedea; am găsit-o descrisă în arhiva lui Vasile Drăguț, care o desenase și o fotografiase, în anul 1964). Am văzut această tema reprezentată, în acelaș an, în Biserica Ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului” din Strei (cca 1270), realizată de ,,zugravul” Grozie, probabil, după 1300.
    ,,Iisus în patenă”
  Această temă este caracteristică bisericilor ortodoxe, îl reprezintă pe  Iisus prunc, întins în patenă ( vas oval cu un  picior scund), ca reprezentare a Euharistiei (a
,, Iisus în patenă”, broderie
Mănăstirea Slatina, sec.XVI


 treia dintre cele șapte taine ale bisericii creștine, constând în gustarea pâinii și a vinului sfințite, simbolizând trupul și sângele lui Hristos), apărând în altar, în axul de est; uneori patena este așazată pe un altar cu ciboriu (acoperiș boltit pe patru colonete elegante), flancat de îngeri cu ripide (obiecte de cult, confecționate din metal  sau din lemn, în formă de paletă, împodobite cu imaginea unui serafim sau cu scene biblice, folosit în cursul unor ceremonii religioase)  și cadelnite. O astfel de reprezentare o găsim la Biserica ,, Sfântul Nicolae ” din Densuș, aparținând  ,,zugravului” Ștefan, sec. al XV-lea, dar și pe broderii, ca aceea pe care Domnitorul Alexandru Lăpușneanu a dăruit-o, în anul 1556, ctitoriei sale, Mănăstirea Slatina, ca  a
coperământ pentru Sfântul Potir, care reprezintă "Sfânta Jertfă”.
    Probabil, vă întrebați de ce am găsit necesar să vă relatez despre aceste trei reprezentări iconografice. M-am gândit că, vizitând nonumentele menționate mai sus sau altele, să știți ce reprezintă,  dacă nu veți avea ghid, preot sau vreun profesor de religie care să vă explice . Suntem obișnuiți să vedem în biserici reprezentări ale lui Iisus pe cruce sau Coborârea de pe cruce, Pieta, Coborârea în Mormânt, Urcarea la Cer, Iisus Pantocrator și alte teme binecunoscute tuturor, mai puțin, cele pe care vi le-am prezentat, mai sus.
   Pe curând,
   Earnest