 |
| A doua Adunare de la Blaj din anul 1848. Tablou realizat în anul 1878 de către Ion Petcu, pictor amator, participant la revoluție |
,,Astăzi cu bucurie Românilor veniți
Pe Iancu în Câmpie
Cu toți să-l însoțiți.”
,,Marșul lui Iancu”, 1848)
Luna acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, singurul ,,Împărat” recunoscut de români, numit și ,,Craiului Munților.” El s-a născut ,,la vremea cireșelor”, în anul 1824, la Vidra de Jos, județul Alba, într-o familie de iobagi înstăriți, ( iobăgia și clăcășia din Țara Moților era diferită de cea din celelalte provincii ale țării, determinată de reformele lui Iosif II și a multor modificări hotărâte de Dietă), tatăl său, Alexandru, fiind paznic al pădurilor fiscului, jude comunal și avea o licență de băuturi, ceea ce i-a îngăduit să-și facă o agoniseală destul de mare. El era fiul preotului Gheorghe, care după unii biografi ar fi fost frate cu Horea și a luptat în Revoluția de la 1784, alături de acesta. Avram Iancu a studiat Dreptul la Cluj și la începutul revoluției era avocat stagiar la Tabla Regală din Târgu Mureș.
Despre Avram Iancu și Revoluția de la 1848 din Transilvania, începând cu manualele din anul 1999, se vorbește puțin, ceea ce face că tânăra generație, de dincolo de Țara Moților, să nu cunoască mai nimic, despre cel care a fost atât de mult iubit de popor, cântat în balade și căruia i s-au scris biografii, încă din timpul vieții. Citez din Manualul ,,Istoria Românilor” pentru clasa a XII-a, apărut la Editura Humanitas, în anul 1999, care l-a avut coordonator științific pe universitarul Gheorghe Vlad Nistor, actualmente europarlamentar din partea PNL: ,,Românii se retrag în Munții Apuseni, iar comanda trupelor o deține Avram Iancu, care rezistă atacurilor maghiare.” Atât! Să nu credeți că celelalte manualele sunt mai darnice în relatări.
Pe parcursul acestui an,voi realiza, pe acest blog, mai multe postări despre Avram Iancu. Astăzi, voi scrie despre armata pe care a organizat-o, el neavând nicio pregătire militară. Menționez că această armată nu a fost învinsă în nicio confruntare cu secuii, maghiarii și austriecii.
După declanșarea revoluției la Pesta, care decretase libertatea țăranilor, înlăturarea dominației habsburgice și refacerea Imperiului Maghiar, în Transilvania, au fost constituite gărzi înarmate ale secuilor și maghiarilor. Numai românii nu au fost înarmați, pentru că revoluționarii pestani nu concepeau libertatea românilor, cei mai numeroși țărani iobagi din Transilvania. De aceea, Avram Iancu a luat inițiativa constituirii unei poliții militare, pe care a instruit-o și care număra 1.000 de țărani munteni. Aceștia au fost cei care au organizat perfecta stea pe Câmpia Libertății, formată din 40.000 de participanți de la cea da a doua Adunare de la Blaj, la 5 mai 1848. Ordinea țăranilor și buna lor organizare l-a făcut pe Generalul Schurter să spună că nicăieri în Europa nu a văzut atâția participanți la o adunare populară , ,,care să fie condusă cu atâta lealitate, să demonstreze atâta cultură și atâta seriozitate, atât nobil entuziasm.” Această miliție populară a constituit începutul organizării armatei lui Iancu. Majoritatea conducătorilor pașoptiști, mari oameni de cultură, erau adepții obținerii drepturilor românilor pe cale pașnică, prin memorii trimise la Pesta și la Viena unde, de fiecare dată, au obținut doar promisiuni. Avram Iancu și câțiva revoluționari spuneau că românii nu vor primi niciodată drepturile decât prin luptă. De aceea, ei au luat decizia să organizeze o armată, după ce gărzile secuiești și maghiare au trecut la represalii asupra țăranilor care începuseră să pună în aplicare prevederile Proclamațiunii naționale de la Blaj: Gazetele vremii arătau că, începând cu 20 mai 1848, gărzile maghiare și secuiești au săvârșit acte de terorism: arestări, jafuri, schingiuiri, ucideri și violuri.
La cea de a treia Adunare de la Blaj, din septembrie !848, unde Avram Iancu a venit înarmat, alături de țărani înarmați, el a declarat că nu este de acord cu unirea Transilvaniei cu Ungaria și de la tribună, cu un pistol în mână, pe care l-a ridicat spre Cer, a zis: ,,Pretențiile noastre sunt sfinte, precum este sfânta dreptate și noi, românii, vom fi gata a le apăra cu orice preț!” Apoi a slobozit pistolul, a coborât de la tribună ovaționat de mulțimea țăranilor.
În armata țărănească, pe care a organizat-o după modelul roman, au intrat alături de români și unii țărani maghiari și sași. Armata sa a numit-o ,,Aurea Gemina” și avea în jur de 200.000 de oameni, care alcătuiau 15 legiuni comandate de câte un prefect și viceprefect. Legiunile se împărțeau în cete sub comanda unui tribun și vicetribun, iar acestea în câte 10 centurii comandate de centurioni și vicecenturioni.Avram Iancu le-a dat ordin moților să-și facă arme (lănci, sulițe) , pentru că majoritatea lucraseră în mine și aveau meșteșugul prelucrării metalelor, tunuri din metal și din lemn. Aveau puține puști ( doar vânătorii dețineau puști), dar au reușit să facă rost, după ce i- au dezarmat pe secui, pe maghiari și pe sași. Țăranii au fost instruiți de cei o mie de milițieni militari. Comandamentul armatei a fost stabilit la Câmpeni.
Trebuie să menționăm că în bătăliile purtate de armata țărănească au căzut puțini luptători, dar au fost mari pierderi din rândul locuitorilor, pentru că maghiarii au atacat așezările românilor, pentru a-i determina să renunțe la luptă. Despre toate aceste intimidări sângeroase, voi relata în altă postare. Deocamdată ,vă scriu pierderile suferite de români: 4 prefecți ( Bătrâneanu, Dobra, Buteanu- despre el am să vă relatez într-o postare, Constantin Roman), mai mulți subprefecți, peste 10 tribuni, peste 100 de centurioni, mai bine de o sută de preoți și protopopi spânzurați, cam 300 de sate arse și peste 40.000 de țărani uciși, împușcați,spânzurați sau căzuți în luptă. Și când ne gândim că maghiarii s-au pronunțat într-o dezbatere istorică, că Avram Iancu nu trebuie declarat erou, pentru că a omorât 8.000 de maghiari, care, de fapt, nu au fost uciși, ci au murit în luptă, pe când zeci de mii de români au fost uciși, în afara luptelor.
Pe curând,
Earnest
,,Marșul lui Iancu” a fost compus în anul 1848 pe versurile revoluționarului Bencesu pe teme muzicale preluate din opera ,,Tancred” de Rossini
https://www.youtube.com/watch?v=z8MBthR7Kzw
Sursa principală: Horia Ursu, Avram Iancu, Editura Tineretului, București, 1966
3 comentarii:
🎩🎩🎩
Felicitari
Națiunea română doarme!
Trimiteți un comentariu