miercuri, 30 octombrie 2019

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (LVII). BOGDAN TEODORESCU, CINCI MILENII DE MANIPULARE

Bogdan Teodorescu
n.1963, București
   "Bogdan Teodorescu ilustrează cu prisosință calitățile cu care Soarta, într-un moment de mare generozitate, l-a înzestrat. Nu voi încerca să le ierarhizez, dar nu pot să nu remarc că, dincolo de alte titluri cu care s-a făcut cunoscut, este și autorul unei cărți de excepție - „Cinci milenii de manipulare” (Augustin Buzura)

      Suntem în plină campanie electorală și de aceea vă recomand cartea lui Bogdan Teorescu, pe care am citit-o pe neresuflate acum vreo zece ani. Cartea a fost publicată în anul 2008, de Editura Tritonic ( nu știu dacă a mai fost reeditată și dacă se mai găsește prin librării sau on line). Probabil, mulți dintre cititorii acestui blog au citit-o, dar eu o recomandat, în special, tinerilor  care, mai mult ca sigur,  nu știu despre această carte și nici nu percep cât de manipulați pot fi.
    Bogdan Teodorescu a studiat, pentru a scrie această carte, o vastă bibliografie. Multe dintre studiile citate de dânsul le-am parcurs și eu, urmărind alte aspecte, nu cele legat de manipulare: aceasta îmi arată cât de multe idei ne transmit autorii, pe care le poți surprinde într-un studiu. Depinde de ce cauți în acel studiu.
    Cartea are trei capitole ( Lumea veche. Inventarea imaginii liderului, Răspândirea credinței, Media. Realitatea artificială), un Preambul, Note și Bibliografie. E dureros să afli, chiar și pentru un matur de formație intelectuală, că de 5.000 de ani, omenirea a fost manipulată în credințe, acțiuni, atitudini, în așa fel încât să creadă că tot ce se întâmplă cu ea, că ideile pe care le acceptă, credințele pe care le îmbrățișează, legile pe care le respectă, liderul pe care-l venerează sunt consecințele propriei voințe, nu dorința celor care-i manipulează. Uneori manipularea maselor a fost pozitivă, determinând progresul. În același timp, ,,Mulțimea manipulată a generat cele mai cumplite momente ale existenței omenești, fiind practic autoarea oricărei monstruozități a istoriei."
    Bogdan Teodorescu consideră că Marele Manipulator este Propaganda, care a existat dintotdeauna, dar a fost organizată ca instituție, în anul 1622, când Papa Grigore al XV-lea , prin Bula  papală ,,Inscrutabile divinae", a înființat Congregatio de propaganda Fide. De atunci, propagandistul a devenit o meserie și de-a lungul secolelor, vedem, că pe lângă propagandistul catolic, au apărut propagandiștii laici, care au manipulat masele în toate domeniile. 
    Lectură plăcută!
    Pe curând,
    Earnest
  

luni, 21 octombrie 2019

DESPRE LEUȘTEAN

Levisticum officinale
    Leușteanul (Levisticum officinale) este o plantă perenă comestibilă, folosită  drept condiment  dar și ca plantă medicinală.  Se spune că este o plantă mediterană, care s-a aclimatizat bine și în România. Descoperirile arheologice ( au fost descoperite semințe de leuștean în siturile arheologice din Epoca Fierului) ne arată că dacii foloseau această plantă. Bucătăria românească folosește leușteanul la borșuri, sosuri, fripturi, sarmale ( puse pe fundul oalei la sarmalele învelite cu frunze de viță-de-vie) și la prepararea murăturilor. Tailandezii folosesc leușteanul și la pilafuri și vă spun că este foarte bun . De asemenea, dă gust bun și supelor de roșii.
   După cum am spus, leușteanul este și o plantă medicinală, datorită faptului că este bogat în quercetină, unul dintre cele mai active flavonoide prezente în regnul vegetal, ce are o puternică acţiune anti-oxidantă, modulatoare a sistemului imunitar, antiinflamatoare, antiaterogenetică și proprietăţi anti-cancerigene. De asemenea,  conține vitaminele A , C și compuși terpenici, precum limonen, camfor, eugenol și cumarină. De aceea, este indicat în alimentația persoanelor care suferă de boli inflamatorii, alergii, hipertensiune arterială, arterită și alte afecțiuni cardiace cronice, boli ale aparatului reno-urinar, reumatism, artrită gută și hemoroizi. Trebuie consumat cu prudență de femeile gravide, iar în timpul alăptării doar 3 g. pe zi, De la leuștean se folosesc frunzele, tulpinele și rădăcinele. Pe Internet, sunt date o mulțime de tratamente, dar eu vă dau câteva dintre ele, mai puțin cunoscute.
  Uz extern : se pun cataplasme din   frunze verzi zdrobite. pe locurile dureroase de la articulații, pe riduri sau pe zonele cu psoriazis și  ulceraţii ale pielii.  De asemenea , pentru  articulații se poate prepara un decoct, astfel:o linguriţă de pulbere din rădăcina uscată de leuştean şi 200 ml oţet din vin. Se amestecă şi se fierb într-un vas emailat, timp de 15-20 de minute. Cu preparatul astfel obţinut  se ung şi fricţionează zonele dureroase. Adăugat în apă de baie, ameliorează problemelor articulare, explică specialistul în fitoterapie Elena Badea.
    Uz intern: ceaiurile din leuștean sunt folosite pentru vindecarea indigestelor, ca remediu pentru slăbit. Cel mai adesea, leușteanul este folosit ca ”terapie de irigare” pentru dureri și inflamații ale tractului urinar, prevenirea formării pietrelor la rinichi și pentru a creșterea fluxului de urină în caz de infecții urinare și retenție de apă în organism. De asemenea, are efect pozituv în arsurile stomacale, balonare, gaze intestinale, ciclu neregulat, gât inflamat, furunculi, icter, malarie, pleurezie, gută, dureri reumatice, migrene, sau ca expectorant în bolile respiratorii. Pentru cei care suferă de isterie sau care au schimmbări bruște de spirit este indicat un preparat făcut din rădăcina de leuștean, uscată și măcinată, apoi amestecată cu miere de albine. Acest preparat este bun și pentru  persoanele bolnăvicioase.
   Eu v-am sugerat câteva remedii. Nu știu dacă toate acestea dau razultate. Eu am folosit ceaiul de leuștean, la indicațiile unei doctorițe, pentru o indigestie rebelă și a dat rezultat.
    Pe curând,
   Earnest

miercuri, 16 octombrie 2019

NEBUNIA PUTERII

,,Deținerea puterii corupe inevitabil rațiunea."

Immanuel Kant

  Istoria ne arată cum puerea a reușit să corupă rațiunea unor conducători, înnebunindu-i. M-am întrebat întotdeauna, de ce Assurbanipal ori Nero, care erau legitimi împărați, chiar de drept divin, au devenit iraționali. Erau puternici sau slabi? Erau bolnavi mintal din naștere sau i-au înnebunit cei care le-au inoculat ideea că ei sunt chiar zei? Este de înțeles ca în societatea antică din Orient, să înnebunești un conducător, căruia i s-a spus de mic că el este Marele Zeu, pentru că aceasta era doctrina puterii susținută de preoți și acceptată de toți supușii, dar este mai puțin de înțeles ca societatea romană, practică, să acceptete că Nero este Zeu. Cine a greșit? Toți cei care i-au cântat în strună! Dar cum au ajuns , în societățile unde puterea devine legitimă, prin voința poporului, ca un Hitler sau Stalin să aibă atâta putere, care i-a înnebunit! Se spune că i-a ajutat carisma. S-ar putea ca germanii înfrânți în Primul Război Mondial să vadă în Hitler un lider carismatic. La fel și sovieticii au văzut în Stalin un lider carismatic. Și la noi, românașii l-au ales pe Prezidentul B., văzând în el un lider carismatic, care luptă împotriva corupției, el fiind un corupt simpatic, care recunoștea cu nonșalanță că a făcut bișniță, pe vremea când era căpitan de vas. Cine l-a ales și a doua oară? Intelectualii de factura lui Liiceanu, care se consideră superiori celorlalți, bețivanii care își pierd ziua la bufetul din sat, veșnic nemulțumiții, care nu fac nimic pentru ei și pentru această țară, femeile cărora le plac bărbații care le ciupesc de fund, după care le dau un șut, tinerii care i-au admirat gestul aruncării hainei și a sticlei de champagne, în mijlocul lor, și oamenii de bună-credință, care au crezut în el. Oare, acesția din urmă nu au văzut că puterea l-a înnebunit? Dar Președintele I. de ce a fost ales, pentru că el nu are deloc carismă? Sau de ce va mai fi ales,  încă o dată ? E greu să înțeleg cum  Președintele este credibil, deși nu știe sensul cuvintelor, confundând norocul cu ghinionul, politrucul cu politicianul adevărat, justiția cu judiciarul, televizorul cu televiziunea, care manipulează , vorbind despre legile justiției, referindu-se de fapt la codurile penal și civil, care se laudă cu succesul economic al României la O.N.U., iar în țară spune silabisit că guvernarea este toxică, catastrofală, fără să-și motiveze afirmațiile ( niciun președinte postdecembrist nu a vorbit atât de lozincar ca acesta!), care se plimba pe la Pompei, în loc să fie la datorie la U.E., care spunea că România nu este pragătită pentru Președinția Consiliului U.E. , după care își asumă succesul României, care încurajează MUIE PSD, făcând din vulgaritate, un simbol al libertății de exprimare și al atitudinii civice, care deformează adevărul, mințând cu tupeu, care nu pune în aplicare deciziile Curții Constituționale, care nu numește ambasadori în peste 20 de state! Aș fi dorit măcar o singură dată, să văd pe site-ul Președinției un raport al vizitelor sale, al realizărilor în plan extern. Nu am văzut! Eu am văzut doar, cum s-a chinuit timp de 3 ani să-și pună Guvernul Meu, cum a petrecut revelionul cu prietenul său austriac, tăietorul pădurilor din România, cum joacă golf, cum se întâlnește cu tinerii pe munte, cum merge cu soția la biserică, ținând-o de mână,  în general, cum se recreează în țară sau în străinătate! Nu l-am auzit să fi dat statului banii luați pe chirie, pe imobilul obținut ilegal ( conform hotărârii judecătorești) sau impozitul depus pentru veniturile obținute din meditații, dar l-am auzit vorbind despre hoție și corupție.  E multă contradicție în ceea ce zice , în raport cu ceea ce face. Oare puterea nu l-a făcut irațional? Sau poate este un simplu cetățean, care nu poate decât să urască pe cei mai buni și mai capabili ca dânsul, care nu poate iubi oamenii, care se crede că este cel mai deștept. Oare este vina lui sau a celor care-l sprijină, îl apără și-l încurajează? Așa poate înnebuni un om, ajutat de puterea care i se dă și de susținătorii, care-l sfătuiesc rău și-l susțin!
Pe curând, 
Earnest
  



miercuri, 9 octombrie 2019

BIBLIA (II).DESPRE HRANĂ (II)

Cetatea Gezer, Palatul lui Solomon
  ,,Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuşi şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta". ( 1 Cor. 11:28 )

c. Proviziile de alimente de la Curtea lui Solomon
   Sistemul, cantitatea și modul de distribuire a proviziilor de la Curtea lui Solomon se asemănau cu consumul de la alte curți împărătești. Personalul de curte din Orientul Antic era împărțit în 3 grupe: 
1. despotul, familia sa și toți demnitarii ( miniștrii);
2. curtenii principali și toți funcționarii oficiali atașați departamentelor ministeriale;
3. un număr mare de angajați de toate meseriile și profesiile.
   Așadar, era o Curte cu foarte multe persoane, cărora trebuia să li se asigure, zilnic,  hrana. În Biblie ( Împ.4:7;22-23;27-28), se relatează că guvernatorii celor 12 provincii administrative ale Palestinei trebuiau să furnizeze fiecare, câte o lună pe an, provizii alimentare pentru Curtea lui Solomon, proviziile zilnice, fiind: 30 de cori de făină (2.227 kg.), 60 de cori de altă făină (4.454, 34 kg.), 30 de vite, 100 de oi, vânat, păsări și nutreț pentru grajdurile împărăției. În mod similar, Solomon a plătit lui Hiram I din Tir, pentru cedru și tăietorii de lemne, 20.000 de cori de grâu pe an și o cantitate asemănătoare de ulei. Toate aceste date ne demonstrează că Palestina acelor vremuri nu era deloc săracă, dacă guvernatorii puteau să-și îndeplinească sarcinile față de Curte, iar Solomon să-și îndeplinească angajamentul față de Hiram I. Calculele actuale arată că fiecare provincie ar fi trebuit, în condițiile în care producția ar fi fost constantă, să aibă o rezervă de teren agricol de 1,7 km² ( adică 170 de hectare), pe care să cultive grâu doar  pentru Curtea lui Solomon.
d. Mesele speciale
   Ospețele speciale ( la astfel de ospețe a participat și Iisus, ca cel din Cana, Ioan 2:1-11, la cel relatat în Pilda nunții fiului de împărat, Mat.22:2-14 ș.a.), prilejuite de sărbătorirea zilelor de naștere, ale căsătoriile sau ale prezenței unui musafir respectabil, erau caracterizate printr-o ceremonie mai accentuată. Vizitatorii erau primiți de gazdă cu un sărut ( Luca 7:44), iar pentru înviorarea lor li se puneau la dispoziție un lighean cu apă, pentru a-și spăla picioarele. În unele situații, li se dădeau haine deosebite ( Mat.22:11) și erau împodobiți cu împletituri de flori. La unele ocazii festive, erau unși cu uleiuri și parfumuri, pe barbă, față, cap și uneori pe haine (Ps.23.5, Ioan 12:3). Banchetul era condus de o persoană special desemnată, care în Noul Testament era cunoscută ca ,, administratorul ospățului", căruia îi revenea sarcina de a degusta mâncărurile și vinul.
e. Mesele de călătorie
  Ospitalitatea nu era obligatorie și de aceea călătorii purtau cu ei un ulcior cu apă, turte din smochine sau din stafide, pâine și grâu prăjit.
f. Semnificația religioasă a meselor comune
   La iudaici, la mesele comune se aduceau jertfe, prin aceasta, credincioșii căutau să aibă părtășie cu Divinitatea și să obțină iertare. La creștini, principala masă sacră este Cina Domnului, instituită de Iisus, care a avut loc înaintea răstignirii Sale, fiind expresia dragostei frățești ce există între credincioși, reprezentând  o sfântă taină , celebrarea morții și învierii lui Iisus Hristos.
 Pe curând,
 Earnest