duminică, 26 octombrie 2008

PREDAREA STIINTELOR EXACTE IN SCOLI

Ma intreb daca stiintele exacte sunt cu adevarat exacte si daca tot ceea ce s-a chinuit omul sa descpere va fi tot timpul valabil sau vor veni alte descoperi care vor darama ceea ce se stie astazi. Insa pana la proba contrarie, unii considera ca stiinte exacte matematica, fizica, biologia, chimia. Sunt tari in Europa si SUA unde fizica, chimia, biologia se invata impreuna, ca un tot unitar, la fel geografia, istoria si civica. De aceea, cunostintele sunt minime dar se incearca sa se realizeze o legatura intre informatiile din fiecare stiinta. Faptul ca elevul capata din ce in ce mai putine cunostinte, iar standardele educatiei stiintifice sunt tot mai mici, a starnit nemultumirea oamenilor de stiinta, care considera ca acest lucru va ameninta prosperitatea viitoare. Leon Max Lenderman, laureat al premiului Nobel pentru fizica sustine ca prabusirea standardelor educationale va afecta dezvoltarea economica. La noi, in Romania, economia s-a prabusit demult, cu toate standardele inalte ale stiintelor exacte. In unele tari asiatice, unde matematica si fizica constituie discipline de baza in licee, economia a devenit infloritoare. Atunci unde este cauza crizei: in scolile europene sau in politicile economice si in mentalitati? La ce iti foloseste o programa incarcata in scoli, elevi toba de carte, absolventi ai liceelor de elita, care dupa absolvirea facultatilor pleaca in afara sau vand castraveti in piata? La ce te ajuta marirea salariilor profesorilor, daca taota societatea, de la zidar la ziarist vorbeste de dimineata pana serara, ca marirea salariilor cadrelor didactice va prabusi economia tarii? Luati exemplul Coreei, care a investit mult in invatamant si care astazi, dupa 25 de ani de efort financiar, in domeniul educatiei, a creat o economie performanta. Dar probabil, acolo zidarii si-au vazut de treaba lor, iar ziaristii la fel, nu au luat interviuri pe strazi instigand populatia impotriva cadrelor didactice.
Dar sa revenim la stiintele exacte. Studierea stiintelor ar trebui sa inceapa cu fizica, pentru ca prin fizica, elevii se por familiariza cu algebra, oferindu-le posibilitatea de a intra in contact cu matematica. In plus, fizica incepe cu cativa termeni: miscare, viteza, accelerare, obiecte cazatoare, forta gravitationala si cu cateva concepte: masa, moment mecanic si energie. La fizica se studiaza fortele care pun in miscare atomii si planetele. Astfel elevul este introdus in notiunile de distanta- de la atom la galaxii, in notiuni de timp-de la nanosecunda la secole, in notiuni de energie- de la electron volti la megajuli. Aceste concepte sunt cruciale pentru lumea noastra, mai ales pentru cosmologie si pentru biologia evolutionista. De asemenea, fizica l-ar ajuta pe elev sa inteleaga mai bine filosofia si chimia, dupa cum istoria, care nu este o stiinta exacta, l-ar putea sa-l ajute sa inteleaga mai bine societatea in care traieste.
Asadar, oameni onesti, faceti tot ce puteti ca sa ajutati invatamantul romanesc si nu mai fiti carcotasi cu cei ca v-au pus creionul in mana si v-a uintrodus in tainele cunoasterii ! Iar voi ziaristi, fiti baieti de treaba si reinvatati limba romana si bunele maniere!
Earnest

PREDAREA STIINTELOR EXACTE IN SCOLI

luni, 20 octombrie 2008

INVRAJBIRE


Eu fac parte din categoria de oameni, care constientizeaza ca nu ar fi reusit in viata daca nu s-ar fi bucurat de o educatie foarte buna facuta acasa si in scoli. De aceea, am toata consideratia pentru cadrele didactice si le sustin revendicarile. Ma revolta toata campania inceputa impotriva scolii, nu ca sistem, ci ca institutie in care cadrele didactice isi fac datoria cu pasiune, gasesc resurse interioare de a fi bine dispuse chiar si atunci cand le plange sufletul, pentru ca stiu ca parintii si-au trimis copiii la scoala ca sa invete carte, sa-si valorizeze talentele si aptitudinile, sa gaseasca modele in invatatorii si profesorii lor, de a deprinde responsabilitati etc. Nu neg, ca sunt si cadre didactice, care nu au nicio chemare spre meseria de dascal dar aceste exceptii nu ar trebui sa-i determine pe toti frustratii sa loveasca intr-o categorie de intelectuali, care, daca nu ar fi existat, nici ei, nu ar fi putut acum ocupa niste locuri, functii , de pe pozitia carora, acum discrediteaza.
Ma intreb cand a inceput aceasta campanie? Cred ca totul a inceput, cand taica Tariceanu a afirmat ca economia romaneasca a cunoscut in acest an cea mai mare rentabilitate, de dupa 1989. Sindicatele, luand de bune cele afirmate, au socotit ca o astfel de economie performanta poate sustine marirea salariilor. Insa, cand Parlamentul a votat marirea salariilor, acelasi Tariceanu a spus ca economia nu poate sustine marirea salariilor profesorilor, ca toti bugetarii vor cere mariri salariale, iar economia Romaniei se va pravali ( ca si cum , nu este demult pravalita). De atunci, pe toate posturile de radio si tv se vorbeste cat este de "nerentabil" invatamantul romanesc, cate batai se petrec pe strazi si profesorii, directorii nu fac nimic( ca si cum strada este a cadrelor didactice, nu a politistilor comunitari si a jandarmilor), cati de multi elevi fumeaza (40%), cati de putini absolventi de liceu iau bacalaureatul (51%), uitand faptul ca dupa bacalaureat, aceeasi ziaristi erau revoltati ca prea multi iau bacalaureatul, cat de spagari sunt invatatorii si profesorii, cat de multi elevi se pregatesc suplimentar etc, etc. Mai mult, au inceput sa ne arate ce salarii mari alti bugetari, starnind discutii si vrajba intre acestia. Ma gandeam, ca toti acesti ziaristi cu gandire democratica si liberala sunt mai comunisti decat ziaristii comunisti. Si atunci, de ce au murit oameni in revolutie, ca sa ne intoarcem de unde am plecat? O duce mai bine, cadrul didactic cand aude ca alt bugetar are salariul mai mare decat el? Probabil, pe cei mai multi nici nu-i intereseaza.
Ma mai intreb, de ce se comenteaza salariile universitariilor ( mai bine le-ar compara cu salariile universitarilor din celelalte tari din UE ! ) .Nu exista niciun interes! Interesul este ca oamenii sa se invrajbeasca, institutiile credibile se fie discreditate, tara sa fie in colaps, nu numai economico-financiar, ci si moral, si atunci, din neant, sa apara SALVATORUL.
Doamne, cate mizerie politica!
Meditati si singuri, dragii mei, si nu uitati, ca diplomemele pe care le aveti si cu care va mandriti, nu le-ati obtinut singuri! In spatele reusitei voastre exista munca a catorva zeci de cadre didactice.
Earnest

luni, 13 octombrie 2008

BACAU 600.STRADA MARE


Regret ca nu am fost acasa la marea aniversare a Bacaului: 600 de ani de la prima atestare documentara. Multi mi-au spus ca nu am pierdut nimic. Altii mi-au spus ca am pierdut o zi bacoviana, cu toata tristetea ei, cu toata filosofia"materiei plangand". Oricum, tot anul este al Bacaului, al Iasilor si al Chisinaului. Mare gospodar a mai fost si Alexandru cel Bun! A lasat hrisov, pentru orice lucru facut, a pus cancelaria domneasca la punct; nimic nu a lasat la voia intamplarii. Asa avem si noi act , ca am existat inainte de 600 de ani!
Eu, Earnest, care nu sunt nici scriitor, nici istoric, m-am gandit sa fac un cadou bacauanilor mei, o amintire. Amintirea Strazii Mari. Cate strazi mari mai sunt in tara? Eu am vazut una de tip turcesc, la Lipova si una la Tecuci, asemanatoare cu a Bacaului, deci de tip romanesc-evreiesc. Imi mai amintesc o Strada Mare la Buhusi si una la Moinesti. In judetul nostru mai sunt "urme "de strazi mari, in doua comune: Podu Turcului si Stanisesti. Ele amintesc de o vreme trecuta, cand prin aceste sate treceau caravenele cu marfuri dinspre Basarabia, spre Dunare si invers.
Insa Strada mea Mare avea farmecul ei! Eu sunt destul de tanar ca sa-mi mai amintesc detaliile, de aceea voi relata imaginea strazii, asa cum o percepea un copil de 9 ani. La 10 ani ai mei, strada nu mai era! In locul pravaliior s-au inaltat blocurile de beton, cu vitrine mari, care, pe mine un copil, ma inspaimantau!
Imi amintesc de locurile unde mergeam cu bunica mea: pentru ca, parintii mergeau la serviciu, eu o insoteam la cumparaturi. Ma ducea la Libraria Noastra, unde era o librareasa, care-i dadea bunicii cartile, de sub tejghea, Era prin anii 78-80, cand se redusese tirajul cartilor. Intram in acea librarie, pe o usa, care scartia, coboram o treapta sau doua. Scartia si podeaua. Mirosea a petroxim si hartie. Erau carti, rechizite, jucarii. In timp ce bunica vorbea cu librareasa, eu ma uitam la jucarii, la hartia creponata, de toate culorile, la culori si ma balansam de pe un picior pe altul. De la librarie, ne indreptam la croitorie. Croitoria era pe cealalta parte a strazii si acolo se faceau de toate: haine, palarii, sepci, lenjerie intima si, mai ales, se remaiau ciorapi. Asa ca mai tot timpul avea bunica treaba la croitorie. Doamna care remaia, se uita la serialul "Forsyte Saga" si intotdeuna avea ceva de comentat despre "Somns"( a se citi cu sh, cum pronunta ea"), personajul cel rau, care o facea nefericita pe "Irine". Bunica o asculta, pana ce termina de remaiat ciorapii si de spus tot oful ei, despre barbatii cei egoisti.
Imi amintesc ca mai exista o farmacie, care avea deasupra usilor de la intrare niste statui de femei. Pe undeva, se aflau niste cabinete ale policlinicii cu plata. Insa ceea ce mi-a ramas in minte, era aglomeratia Strazii Mari, o altfel de aglomeratie, nu ca aceea de astazi. Era multa lume, care se grabea incet. Nu clasonau masinile si nici nu erau parcate pe unde se apuca( ce-i drept, nu erau asa de multe masini, dar erau destule biciclete si motocicleste si din cand in cand ,mai indraznea sa intre pe strada si cate un carutas.) Oamenii nu erau nervosi si nu injurau cu nerusinare, pe strada. Erau insa destui cersetori, desi eram in socialism si se spunea ca nu exista mari diferente de avere. Tariful era 1 leu, iar ei iti spuneau , politicos, bogdaproste. Banii se puneau in caciula. Nimeni nu-i trimiteau la munca , li se dadeau bani, fara comentarii, Faceau bine, faceau rau, nu stiu, dar stiu, ca din ce a fost acum 30 de ani, pe Strada mare au ramas doar cersetorii. Mai mult ca sigur sunt altii dar mereu aceeasi!
Earnest

joi, 2 octombrie 2008

MONUMENTE UITATE (I) - GURASADA


În județul Hunedoara, alături de monumente vestite ca Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Biserica Densuș, Castelul Huniazilor, Cetatea medievală de la Deva, se înscrie și biserica "Sfântul Mihail și Gavril" din Gurasada, o capodoperă a arhitecturii medievale românești.


Situată la poalele Munților Apuseni, la marginea comunei, pe drumul european 68, străjuită la intrare de un ștejar secular, te așteaptă să o privești, să o admiri, să o vizitezi, Această minunată biserică, la plecare îți vine să o pui în buzunar și să o duci cu tine acasă. Aceeași senzație, o aveam în studenție, ori de câte ori treceam pe lângă Biserica Trei Ierarhi din Iași, Sunt monumente, locuri sacre pe care nu-ți vine să le părăsești, intrându-ți în suflet și în minte, în fața cărora te macină un gând egoist, vrând să fie, acel loc sau acel monument, doar al tău. Îți este ciudă pe acei, care se pot bucura zilnic de el dar nu conștietizează valoarea darului pe care l-au primit, trăind în preajma unor astfel de locuri. Priviți pictura din interiorul bisericii și vedeți, cum știu localnicii să păstreze ce au moștenit. Lipesc calendare peste pictură, bat cuie în picturi pentru a pune ștergare sau fotografii cu icoane, acoperă imagiile cu cruci grotești și nimeni, nici măcar preotul, nu-i opresc de la această vandalizare . I-ar putea înspaimânta cu păcatul profanării icoanei, prin ințeparea ei cu cuie, dacă nu pot sa-i convingă de valoarea pe care o are biserica lor, prin vechime și prin realizare!
Biserica a fost ridicată în secolul al 13-lea si, desi este de dimensiuni modeste,fiind la început o rotondă. Impresionează prin formele viguroase și expresive. Este construită din piatră brută și mortar hidraulic, având nucleul central patrulob, este încununată de o turlă cu secțiune dreptunghiulară suspendată direct deasupra bolților celor patru abside. Ulterior, au fost construite încăperi anexe și turnul cu un foisor din lemn. Pictura interioara dateaza din anul 1765 si a fost executata de catre zugravii Nicolae din Pitesti si Ioan din Deva.În "Judecata de Apoi" sunt redate cu umor 30 de păcate omenești.

Pe curând,
Earnest