,,Totodată trebuie să renunțăm la concepția naivă de globalizare și istoria sa. Știința modernă este, fără îndoială, fără doar și poate, un produs al schimbului cultural internațional, doar că acest schimb cultural a avut loc în contextul unor relații politice profund inegale. Sclavia, imperialismul, războaiele și conflictele ideologice se află în centrul istoriei originii științei moderne.” James Poisket, Orizonturi)
 |
| James Poskett |
Cartea pe care v-o recomand, astăzi, aparține lui James Poskett, profesor asociat în Istoria Științei și Tehnologiei, la Universitatea din Warwick (Regatul Unit), publicată de către Editura Trei, București, 2023, în traducerea lui Bogdan Ghiurco. Despre această carte, autorul spune, următoarele:
”Cea mai recentă carte a mea, Horizons: A Global History of Science (Penguin, 2022), oferă o reevaluare majoră a ascensiunii științei moderne. Începând cu secolul al XV-lea și trecând până în prezent, Horizons împinge istoria științei dincolo de Europa, explorând modurile în care Africa, America, Asia și Pacificul se potrivesc în poveste. Prezintă personaje familiare, precum Newton și Einstein, într-o lumină nouă, dezvăluind, de asemenea, contribuțiile unor oameni de știință mai puțin cunoscuți din întreaga lume. De la astronomi chinezi și geneticieni mexicani la fizicieni japonezi și chimiști indieni, aceasta este povestea oamenilor de știință care au fost scoase din istorie. Horizons a fost distins cu Premiul Jerry Bentley pentru Istoria Mondială în 2023 de către Asociația Americană de Istorie. Horizons a fost, de asemenea, pe lista scurtă pentru Premiul pentru Cartea Academiei Britanice pentru Înțelegerea Culturală Globală din 2022, Premiul Hughes al Societății Britanice pentru Istoria Științei din 2023 și Premiul pentru Carte Cosmos 2023 . A fost tradus în franceză, germană, olandeză, spaniolă, portugheză, italiană, română, greacă, chineză, japoneză și coreeană.”
Citind cartea lui James Posket, eu am reținut, următoarele idei:
- nu trebuie să mai luăm în considerare ideea că revoluția științifică renascentistă aparține doar Occidentului;
- revoluția științifică renascentistă nu a fost influențată doar de descoperirile antice, ci și de descoperirile din domeniul științelor naturii, medicinei, matematicii, fizicii, astronomiei ale popoarelor din America Latina ( aztecii și incașii), persanilor, arabilor, chinezilor, indienilor, popoarelor din Polinezia și ale celor din Africa Subsahariană, pe care europenii le-au adus din aceste zone;
- un rol important în răspândirea acestor descoperiri, a schimburilor culturale l-au avut iezuiții, conchistadorii, comercianții prin transportul de cărți, dintr-o zonă în alta;
- scopul cercetărilor europenilor, care au distrus multe civilizații, a fost politic și economic, ei informând pe europeni că popoarele din Africa și din cele două continente americane erau păgâne, primitive și sălbatice, prin acestea își justificau politica de cucerire și de formare a imperiilor coloniale. Apoi, începând cu Epoca Luministă, scopul cercetărilor științifice a fost dezvoltarea industriei;
- tot cu scopul de a cuceri și facilita stăpânirea Lumii Noi, s-a creat o știință nouă interdisciplinară, cosmografia, care îmbină cunoștințele de geografie, istorie naturală, antropologie și cartografie;
- scopul cercetărilor popoarelor amintite, mai sus, a fost de ordin religios, mai ales, acelea astronomice, pentru a calcula, pentru fiecare anotimp și zi, orele pentru rugăciunile de zi și de noapte ( musulmanii) și pentru ritualurile legat de cultele solare, lunare și ale zeilor protectoare ale agriculturii, la popoarele nemulsumane;
- Newton a investit în comerțul cu sclavi ca toți membrii Academiei de Științe Britanice, s-a întâlnit la Londra cu Țarul Petru cel Mare, care l-a influența în organizarea Academiei de Științe din Petesburg, iar pe Einstein, Academia Rusă de Științe, beneficiind de sprijinul lui Lenin, l-a făcut membru corespondent;
- majoritatea descoperirilor din secolul al XIX-lea și al XX-lea, ca cele legat de genetică, fizică atomică, au fost folosite mai mult împotriva omenirii, nu în folosul ei;
- James Poskett consideră că a început un Nou Război Rece, care se manifestă în lupta pentru putere economică, politică și științifică între S.U.A și China, S.U.A și lumea islamică. Cele trei probleme ale acestui Nou Război Rece sunt: Inteligența Artificială, Explorarea spațiului și Schimbările climatice. Situația actuală, privind cele trei probleme este, următoarea:
-China se situează pe primul loc, privind Inteligența Artificială, urmată de Emiratele Arabe Unite, unde s-a înființat Universitatea de Inteligență Artificială;
- Emiratele Arabe Unite, Israelul și Turcia au proiecte comune, privind explorarea spațiului, Emiratele Unite, ocupând primul loc;
-China, folosindu-se de Programul Verde al americanilor ( China este considerată țara cu cele mai mari emise de bioxid de carbon) a reușit să implementeze ele mai bune programe, unul dintre ele fiind acela de pe Drumul Mătăsii.
În concluzie, vă recomand această carte, tocmai pentru că tratează global revoluția științifică cuprinsă între anii 1450 și 2021, metodă de cercetare pe care nu am întâlnit-o la autorii cărților de istoria științelor pe care le-am citit, începând cu anii de liceu ale lui J.D.Bernel, Edmond Nicolau ș.a. De asemenea, în istoria științei a lui Poskett nu găsim unele informații pe care le găsim la autorii menționați, mai sus.
Lectură plăcută!
Pe curând,
Earnest
Un comentariu:
O voi citi. Multumesc
Trimiteți un comentariu