UN BOB DE ISTORIE ȘI DE CULTURĂ (XX)

 ,,Istoria este ghidul nostru, iar fără cunoștințe de istorie, suntem pierduți.” ( Louis Farrakhan)

2026 . Moda la Paris

În luna august, sunt două mari Sărbători Creștine Ortodoxe Praznicale:Schimbarea la Față a Domnului ( 6 august) și Adormirea Maicii Domnului ( 15 august). Ultima Sărbătoare Creștină Ortodoxă din Anul Creștin este pe 30 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tot în luna august sunt o mulțime de Zile Internaționale, printre care Ziua  de Comemorare a Holocaustului Rromilor ( 2 august), Ziua Internațională a Grădinilor Zoologice și Parcurilor ( 9 august), Ziua Mondială a Tineretului  ( 12 august), Ziua Internațională a Stângacilor ( 13 august), Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară ( 19  august), Ziua Modei ( 21 august). Important este să nu uităm că  în prima vineri din luna august este Ziua Berii (o mai fi apă, pentru bere?) și două zile internaționale  dedicate animalelor: pisicii (8 august) și elefantului (12 august). Dar cum noi nu avem elefanți, mă gândesc să vă amintesc că pe 23 august au avut loc două mari evenimente politice în istoria noastră: Bătălia de la Călugăreni, din anul 1595, când turcii au fost înfrânți de Mihai Viteazul, iar Sinan -Pașa și-a pierdut în apa Neajlovului șalvarii și doi dinți din față și în anul 1944, când România a trecut de partea Aliaților, în Al Doilea Război Mondial. Eu nu am să vă prezint aceste două evenimente binecunoscute, ci, ca de obicei, mă voi referi la alte evenimente mai puțin cunoscute, pe care le consider importante pentru cunoașterea istoriei noastre politice și culturale.
Bobul de istorie

  În luna august 968,  Împăratul Imperiului Bizantin Nichifor Focas (964-972) l-a chemat în sprijin contra bulgarilor pe Cneazul Rusiei Kievene   Sviatoslav (969-976).Istoricul român Florin-Mihai Hasan a  afirmat într-un interviu că, actualmente, statul care pretinde teritorii românești este Bulgaria, motivând dreptul lor istoric la teritoriile Dobrogei, de la 

Nufăru, județul Tulcea
Ruinele orașului Pereiaslaveț

Nord de Dunăre, în Câmpia Română și din Sudul Basarabiei. Trebuie să stabilim adevărul istoric. Protobulgarii  erau un popor din familia altaică, ramura turcică, care a migrat spre Europa.  La începutul secolului al VII-lea, sub conducerea lui Kubrat s-a constituit  Statul Mare Bulgar, prin unirea triburilor bulgare și prin cucerirea teritoriului stăpânit de avari, din partea în N-V a Mării Negre . Asparuh, fiul cel mic al lui Kubrat, a mărit granițele statului , cucerind teritoriile din regiunea Nistrului ( se presupune că atât Kubrat ,cât și Asparuh sunt înmormântați pe teritoriul Ucrainei de astăzi. Așadar, ar trebui ca bulgarii să aibă pretenții teritoriale asupra Ucrainei,pentru că acolo s-a constituit primul lor stat și acolo au fost înmormântați întemeietorii acestui stat, pe vremea când ucrainenii nu existau în acel spațiu), în Dobrogea, în Insula Peuce,din Delta Dunării și la Sud de Dunăre. Numai că Dobrogea de atunci făcea parte din Imperiul Bizantin. Flota bizantină își avea sediul la Licostomos ( Gura Lupului ,lângă Vâlcov), pe Brațul Chilia. În teritoriul din Sudul Dunării, în secolul al VIII- lea, când s-au stabilit bulgarii, se aflau geto- tracii romanizați amestecați cu grecii și cele șase triburi ale slavilor meridionali., numiți de bizantini sclavini. Bulgarii nu au reușit să-și impună limba acestor popoare, ci doar numele,  fiind slavizați ( menționez că  în zilele noastre. există o subramură a protobulgarilor, ciuvașii, care vorbesc bulgara veche și trăiesc  în Federația Rusă- Districtul Federal Volga, în Republica Autonomă Ciuvașia). Asparuh și-a stabilit reședința la Pliska, reușind să obțină de la bizantini statutul de foederați. Nici Asparuh și nici urmașii săi nu s-au mulțumit numai cu acest statut și au organizat dese campanii de cucerire a teritoriilor Imperiului Bizantin. În acest context, Împăratul Nichifor Focas a cerut ajutor Cneazului Sviatoslav, pentru alungarea bulgarilor din Dobrogea. Pentru bizantini Delta Dunării și teritoriile din Dobrogea erau principalele căi comerciale, care legau Estul de Vestul și Sudul de Nordul Europei. Nestor în ,,Cronica vremurilor de demult ” ne relatează că Sviatoslav a luat în stăpânire ,, 80 de orașe de la Dunăre și s-a așezat să cnezească în Pereiaslaveț, luând dări de la greci.” Săpăturile arheologice au identificat acest oraș pe un ostrov, în apropierea localității  Nufăru, pe Brațul Sfântu Gheorghe, la 11 km Est de Tulcea. Pereiaslaveț era un important centru comercial, după cum ne arată descoperirile arheologice, care confirmă ceea ce scria Sviatoslav în scrisoarea  către mama sa, Olga: ,,Nu-mi place să stau la Kiev. Vreau să trăiesc la Pereiaslavețul de pe Dunăre. Acolo este inima țării mele, acolo se adună toate bunurile: din Grecia aur, țesături,vin și tot felul de fructe; din Cehia și Ungaria argint și cai, din Rusia blănuri, ceară, miere și robi.”

  Sviatoslav, în drumul spre Kiev, a fost prins de pecenegi, care l-au omorât.   Luptele cu bulgarii nu au încetat în secolul al X-lea, continuând și în secolul următor.Cert este un fapt:până în prezent, nu au fost descoperite pe teritoriul Dobrogei artifacte bulgare, chiar dacă aceștia au stăpânit vremelnic  Pereiaslavețul. De asemenea, trebuie să amintesc că pe teritoriul carpato-danubiano- pontic, nicio populație migratoare nu și-a întemeiat vreun stat în situația în care au stăpânit vremelnic părți din acest spațiu.

Bobul de cultură

Marea Dveră Răstignirea Domnului
Mănăstirea Putna,10 august 1500

  Pe 10 august 1500, Ștefan cel Mare și Sfânt cu Doamna Maria Voichița  a dăruit Mănăstirii Putna Marea Dveră  Răstignirea Domnului. Această dveră se află în Colecția de Broderii din Muzeul Mănăstirii Putna, colecție unică în Lume, prin numărul semnificativ de piese păstrate și prin stilul propriu de broderie. Broderia Dverei Răstignirea Domnului a fost realizată de călugări, la Școala de Broderie a mănăstirii, având  dimensiunea de 138 pe 130 de centimetri. Broderia a fost realizată cu  fir de aur, argint și mătase colorată pe pe o mătase roșie căptușită cu pânză de in în culoare naturală  și albastră. În centrul dverei, se află Iisus Hristos răstignit pe cruce, cu brațele mult alungite, având o înfățișare calmă, luminoasă și cu aureola de aur în jurul capului.În registrul de sus al dverei, sunt reprezentați Arhanghelii Mihail și Gavriil, care plutesc cu aripi de aur deasupra crucii, iar Luna și Soarele își îndreaptă razele spre aureola Mântuitorului. În partea stângă , sunt plasate Fecioara Maria și trei mironosițe împodobite cu aureole și maforioane ( mantii) de aur. În partea dreaptă, se află Sfântul Ioan Paleologul, cu o mână dusă la obraz, centurionul Longin cu sulița în mână și doi soldați romani.  La piciorul crucii, stau în genunchi și se roagă, în partea stângă,  Sfântul Iosif din Arimateia  și ,în partea dreaptă,   Sfântul

Ștefan cel Mare și Sfânt
Marea Dveră Răstignirea Domnului

Nicodim. Chenarul acestei scene este realizat , pe lateral, cu câte patru serafini dispuși în succesiuni verticale. În registrul  de jos al broderiei, sunt reprezentați , în stânga, Ștefan cel Mare și Sfânt, iar în dreapta, Mari Voichița, având coroanele pe cap. De asemenea, broderia are  inscripții în limba slavonă: pisania votivă (Io Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod și doamna sa Măria, fiica lui Radu voievod a făcut această dveră Mănăstirii sale Putna, în anul 44 al domniei sale, în anul 7008 august 10),  ,,Răstignirea; femeie, iată fiul tău”, ,,Iată mama Ta, Doamne” , iar personajele brodate sunt marcate cu inițialele numelor.
Dincolo de valoarea artistică și religioasă, dvera are și o valoare istorică prin reprezentarea corectă a veșmintelor personajelor ( de exemplu, maforionul era un veșmânt specific Fecioarei Maria, pe care l-au preluat bizantinii).

Pe curând,

Earnest

Bibliografie selectivă:

Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria românilor dintre Dunăre și Mare: Dobrogea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979;

Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu, Limbile Lumii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981;

Din Tezaurul Mănăstirii Putnei, Dvera Răstignirii-1500, pe  https://www.arhiepiscopiasucevei.ro/din-tezaurul-manastirii-putna-dvera-rastignirii-1500-august-10/