,,Istoria este ghidul nostru, iar fără cunoștințe de istorie, suntem pierduți.” ( Louis Farrakhan)
![]() |
| 2026 . Moda la Paris |
Bobul de istorie
În luna august 968, Împăratul Imperiului Bizantin Nichifor Focas (964-972) l-a chemat în sprijin contra bulgarilor pe Cneazul Rusiei Kievene Sviatoslav (969-976).Istoricul român Florin-Mihai Hasan a afirmat într-un interviu că, actualmente, statul care pretinde teritorii românești este Bulgaria, motivând dreptul lor istoric la teritoriile Dobrogei, de la
Nord de Dunăre, în Câmpia Română și din Sudul Basarabiei. Trebuie să stabilim adevărul istoric. Protobulgarii erau un popor din familia altaică, ramura turcică, care a migrat spre Europa. La începutul secolului al VII-lea, sub conducerea lui Kubrat s-a constituit Statul Mare Bulgar, prin unirea triburilor bulgare și prin cucerirea teritoriului stăpânit de avari, din partea în N-V a Mării Negre . Asparuh, fiul cel mic al lui Kubrat, a mărit granițele statului , cucerind teritoriile din regiunea Nistrului ( se presupune că atât Kubrat ,cât și Asparuh sunt înmormântați pe teritoriul Ucrainei de astăzi. Așadar, ar trebui ca bulgarii să aibă pretenții teritoriale asupra Ucrainei,pentru că acolo s-a constituit primul lor stat și acolo au fost înmormântați întemeietorii acestui stat, pe vremea când ucrainenii nu existau în acel spațiu), în Dobrogea, în Insula Peuce,din Delta Dunării și la Sud de Dunăre. Numai că Dobrogea de atunci făcea parte din Imperiul Bizantin. Flota bizantină își avea sediul la Licostomos ( Gura Lupului ,lângă Vâlcov), pe Brațul Chilia. În teritoriul din Sudul Dunării, în secolul al VIII- lea, când s-au stabilit bulgarii, se aflau geto- tracii romanizați amestecați cu grecii și cele șase triburi ale slavilor meridionali., numiți de bizantini sclavini. Bulgarii nu au reușit să-și impună limba acestor popoare, ci doar numele, fiind slavizați ( menționez că în zilele noastre. există o subramură a protobulgarilor, ciuvașii, care vorbesc bulgara veche și trăiesc în Federația Rusă- Districtul Federal Volga, în Republica Autonomă Ciuvașia). Asparuh și-a stabilit reședința la Pliska, reușind să obțină de la bizantini statutul de foederați. Nici Asparuh și nici urmașii săi nu s-au mulțumit numai cu acest statut și au organizat dese campanii de cucerire a teritoriilor Imperiului Bizantin. În acest context, Împăratul Nichifor Focas a cerut ajutor Cneazului Sviatoslav, pentru alungarea bulgarilor din Dobrogea. Pentru bizantini Delta Dunării și teritoriile din Dobrogea erau principalele căi comerciale, care legau Estul de Vestul și Sudul de Nordul Europei. Nestor în ,,Cronica vremurilor de demult ” ne relatează că Sviatoslav a luat în stăpânire ,, 80 de orașe de la Dunăre și s-a așezat să cnezească în Pereiaslaveț, luând dări de la greci.” Săpăturile arheologice au identificat acest oraș pe un ostrov, în apropierea localității Nufăru, pe Brațul Sfântu Gheorghe, la 11 km Est de Tulcea. Pereiaslaveț era un important centru comercial, după cum ne arată descoperirile arheologice, care confirmă ceea ce scria Sviatoslav în scrisoarea către mama sa, Olga: ,,Nu-mi place să stau la Kiev. Vreau să trăiesc la Pereiaslavețul de pe Dunăre. Acolo este inima țării mele, acolo se adună toate bunurile: din Grecia aur, țesături,vin și tot felul de fructe; din Cehia și Ungaria argint și cai, din Rusia blănuri, ceară, miere și robi.”
![]() |
| Nufăru, județul Tulcea Ruinele orașului Pereiaslaveț |
Sviatoslav, în drumul spre Kiev, a fost prins de pecenegi, care l-au omorât. Luptele cu bulgarii nu au încetat în secolul al X-lea, continuând și în secolul următor.Cert este un fapt:până în prezent, nu au fost descoperite pe teritoriul Dobrogei artifacte bulgare, chiar dacă aceștia au stăpânit vremelnic Pereiaslavețul. De asemenea, trebuie să amintesc că pe teritoriul carpato-danubiano- pontic, nicio populație migratoare nu și-a întemeiat vreun stat în situația în care au stăpânit vremelnic părți din acest spațiu.
Bobul de cultură
![]() |
| Marea Dveră Răstignirea Domnului Mănăstirea Putna,10 august 1500 |
![]() |
| Ștefan cel Mare și Sfânt Marea Dveră Răstignirea Domnului |
Dincolo de valoarea artistică și religioasă, dvera are și o valoare istorică prin reprezentarea corectă a veșmintelor personajelor ( de exemplu, maforionul era un veșmânt specific Fecioarei Maria, pe care l-au preluat bizantinii).
Pe curând,
Earnest
Bibliografie selectivă:
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria românilor dintre Dunăre și Mare: Dobrogea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979;
Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu, Limbile Lumii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981;
Din Tezaurul Mănăstirii Putnei, Dvera Răstignirii-1500, pe https://www.arhiepiscopiasucevei.ro/din-tezaurul-manastirii-putna-dvera-rastignirii-1500-august-10/



