EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (CL).IULIAN RUSANOVSCHI, MONUMENTUL REGINEI MARIA A ROMÂNIEI

 ,,Poate  mulți dintre voi v-ați întrebat ce au simțit soldații pe front atunci când se trăgeau gloanțe din ambele părți și știți foarte bine că ei au plecat la război nu ca să-i omoare pe cei din față, dar să-i apere pe cei din spate.” (Iulian Rusanovschi)

  Înainte de a vă prezenta cartea pe cate v-o recomand să o citiți, vă aduc la cunoștință că la Editura

Iulian Rusanovschi ( n. 28. IV. 1987, Glodeni)

Paralela 54 a apărut a  patra ediție a revistei ,,Retroversiuni”, având ca editori pe Cristina Ispas & Victor Cobuz. După cum știți, din celelalte numere pe care vi le-am recomandat, revista cuprinde o antologie de proză scrisă de femei și fiecare revistă  are o  temă.   Editorii le-au propus scriitoarelor, de această dată,  să abordeze o temă din mitologiile popoarelor, pe care s-o adapteze la o întâmplare din viața   personajelor  asemănătoare cu cea a personajelor mitice. Eu nu am reușit să citesc toate povestirile celor 23 de scriitoare, dar am descoperit personaje, în cele pe care le-am citit, ce  se confruntă cu soarta unor zeități sau trec prin întâmplări asemănătoare cu ale acestora. Astfel, am observat o variantă a mitului Ielelor, una a lui Isis și Osiris sau mitul Meduzei, a Zburătorului ( în două povestiri). a Persefonei, simboluri ale broaștelor în  tradiția creștină, a mlaștinii, a rațelor, una dintre variantele legendelor lăcrămioarei. Noutatea acestui număr este ca au fost publicate și povestiri a două scriitoare străine: Kapka Kassabova din Bulgaria și Lidija  Dimovska  din Macedonia.

Chișinău, Regina Maria a României
sculptor Veaceslav Jiglițchi , meșter popular Marin Lozar 

Cartea pe care v-o recomand, astăzi, ,, Monumentul Reginei Maria a României: un simbol al unității naționale în inima Chișinăului” de Iulian Rusanovschi a fost tipărită la Suceava, de Tipografia ,,I Print”, 2006. Aurorul  cărții este un binecunoscut unionist din Republica Moldova, avocat, doctor în științe juridice, fondatorul Asociației Obștești Monumentum. Această asociație are ca scop refacerea monumentelor dedicate  Unirii Basarabiei cu România, eroilor din Primul Război Mondial din Republica Moldova, care au fost  distruse  sau trimise în România ori transformate, cât și ridicarea unui monument care s- o reprezinte pe Regina Maria. Cartea cuprinde șase capitole : Capitolul I ,,Regina Maria în conștiința românilor basarabeni ” conține numeroase documente și discursuri cu ocazia vizitelor Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în Basarabia; Capitolul II ,,Simboluri regale în Estul României” include cele 31 de monumente din Basarabia ,care au fost realizate în Perioada Interbelică ( unele au fost refăcute)  dedicate eroilor reîntregirii, busturi ale Regelui Ferdinand,   Monumentul celor Trei Martiri ( Simion Murafa, preotul Alexei Mateevici, Andrei Hodorogea); Capitoul III ,, Campania de edificarea statuii Reginei Maria din Chișinău” se referă la organizarea, începând cu 1 . XII. 2018,  a activității Comitetului de inițiativă pentru edificarea statuiei Regina Maria, din care au făcut parte și Academicianul Ioan Aurel Pop, Casa Regala a României, Ambasadoarea  României la Chișinău Iuliana Gorea Costin,  realizarea statuiei prin bani adunați prin subscripție publică ( aproximativ 70.000 de euro), etapele realizării statuii, descrierea acesteia ( statuia este realizată din bronz de sculptorul Veaceslav Jiglițchi, are o înălțime de 3, 8 m și o reprezintă pe Regina Maria cu coroana pe cap, ținând Biblia, în mâna stângă;  statuia este așezată pe un postament din piatră de Cosăuți, înalt de 2, 2 m, realizat de meșterul popular Marin Lozar; pe cele două fațete laterale sunt două basoreliefuri: pe unul este înfățișată Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, iar în a doua este Regina Maria îngrijind , pe front, soldații răniți; proiectul monumentului a fost realizat de arhitectul Mihai Andrieș): Capitolul IV ,,Îndeplinirea procedurilor legale pentru obținerea aprobărilor instalării monumentului- 7ani de lupte”; Capitolul V ,, Inaugurarea monumentului Reginei Maria la Chișinău 27.03. 2025”, în care ni se  prezintă participanții, scrisorile trimise de cei care nu au putut participa la eveniment, discursurile și dezvelirea monumentului de către Iulian Rusanovschi, Igor Șurov, Rectorul Universității de Stat din Moldova și Academicianul Grigore Tinică, Managerul Spitalului de Boli Cardiovasculare din Iași; Capitolul VI ,,Simpozionul Internațional Regina Maria-Regina Marii Uniri, Ediția I- 28 martie 2025”, care cuprinde materialele prezentate de către participanți la acest simpozion.

De asemenea, cartea are numeroase  fotografii, vechi și noi, bine realizate ( nu  știm cine este realizatorul acestor ilustrații), reprezentând documente, medalii, monumentele prezentate , dar și imagini de la instalarea și inaugurarea monumentului în scuarul Liceului Român-Francez ,,Gheorghe Asachi”, a inaugurării monumentelor prezentate și ale membrilor comitetului.

Lectură plăcută!

Pe curâmd,

Earnest

  La inaugurarea dezvelirii statuii a participat și interpreta Maria Gheorghiu, care a cântat pe versurile  și melodia compuse de dânsa ,,Inima de la Balcic”: https://www.youtube.com/watch?v=Vub694na14o

ORAȘE ALE PERSONALITĂȚILOR (VII). SULINA

 ,,Ca toate lumile de margine, Sulina e o lume timidă, care nu se deschide ușor. Mergi spre ea și ea se retrage câteva sute de metri, ca marea la reflux în Țara Galilor. E tăcută și încruntată, ca fețele pescarilor din Deltă – deltă de care e legată printr-o nesfârșită rețea de canale și drumuri de pământ.” 

( Voicu Bojan, reporter)

   

 Sulina, Palatul C.E.D ( 1866)

În câteva zile, suntem la sfârșitul verii.  A fost o vară capricioasă.Fiecare dintre noi a trecut prin ea, cum a simțit că-i este mai bine. Eu am trăit  cu amintirile altor veri  și vreau să vă propun, pentru sfârșitul lunii august sau pentru luna septembrie, dacă aveți timp sau posibilități fizice și materiale ,  să vizitați sau să  revizitați orașul Sulina- orașul pe unde s-au perindat multe personalități din țara noastră și din alte țări. Sulina a fost cândva un oraș cosmopolit,unde conviețuiau în armonie, alături de români, cu viciile și calitățile lor, diferite naționalități, după cum aflăm din romanul,, Europolis”  de Jan Bart.El numea Sulina ,,o mahala a Levantului” sau un ,,Babel  în miniatură”. De exemplu, în anul 1932, în Sulina se vorbeau  27 de limbi: limba greacă era limba comercială, iar limba franceză era limba de bază.În oraș, existau 154 de prăvălii, 3 mori, 4 tipografii, 1 teatru cu 300 de locuri ( cel mai mare din Estul Europei, 1 cazinou, 1 casă de rendez-vous, 1 hotel al celui mai bogat grec din oraș, Camberi.

  Am fost la Sulina, cu mulți ani în urmă, am dormit în port, în cabina vaporului  și m-am plimbat pe străzile orașului: acolo am simțit că timpul a stat în loc.  Mi-a plăcut mult.

Mormântul lui Ghiorghios Kontoguris

   În perioada medievală,  la Sulina se scotea sarea din mare ( de unde vine și numele orașului) de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Interesul pentru orașul Sulina și pentru stăpânirea Gurilor Dunării s-a intensificat, după anul 1785, însă  navigația era dificilă pe canalele Dunării din cauza bancurilor de nisip și a curenților. Singurii perseverenți erau pirații care jefuiau corăbiile aflate în imposibilitatea de manevră la ancoră sau în zonele de dificultate la Gura Dunării. După Războiul Crimeei, Cele Șapte Puteri, care au  stabilit prevederile Congresului de Pace de la Paris din anul 1856, au hotărât  înființarea Comisiunii Europene la Dunăre, stabilind la Sulina Secretariatul General  și Sediul Tehnic al C.E.D. Patrimoniul tehnic era format din șantierul naval, navele de dragaj, navele hidrotehnice, navele de salvare, remorcherele de intervenție și de manevră, casa de pilotaj etc. În anul 1870, i s-a acordat statutul de Porto- Franco, pe care l-a desființat , în anul 1931, Partidul Național Țărănesc ( una dintre măsurile  proaste sau neinspirate pe care le-a luat acest partid, în anii Marii Crize Economice). Orașul s-a dezvoltat rapid: s-au înființat  casa de apă, uzina electrică, linia telegrafică și telefonică, au fost ridicate locașuri de cult pentru toate religiile minorităților, s-a construit un spital care acorda asistență medicală gratuită, au fost consolidate cheiurile.  A fost vizitat de suveranii Europei, de diplomați ( unii s-au stabilit definitiv  la Sulina), scriitori, actori ,arhitecți, ingineri, prințese și prinți români, de aceea l-am numit oraș al personalităților. S-au născut la Sulina dirijorul  George Georgescu,  scriitorii: Vahan Malezian, Romulus Bărbulescu ( a fost și actor), Dan Culcer ( critic literar), Ilie Danilov și a trăit mulți ani la Sulina,find comandantul portului, scriitorul botoșănean Jan Bart. Orașul a fost distrus de două ori :în Primul și al Doilea Război Mondial ( eu nu am putut înțelege niciodată, de ce a fost bombardat de Aliați, pe 24 august 1944 , exact acum 82 de ani în urmă, când noi, cu o zi înainte, întorsesem armele împotriva Germaniei). Atunci, a fost distrus 82% din patrimoniul cultural al orașului. După anii 50 ai secolului trecut, Sulina s-a dezvoltat ( a fost construită fabrica de pește, una dintre cele mai mari din țară, șantierul naval destinat întreținerii flotei navale și locale de pescuit), dar totul a intrat în declin , după anul 1989. Astăzi, ocupațiile de bază ale locuitorilor sunt agricultura și pescuitul, constatându-se că autoritățile locale au început  să conștientizeze că salvarea orașului este dezvoltarea turismului. Însă, multe clădiri de patrimoniu ar trebui renovate, cum sunt cele trei faruri sau biblioteca. 

  Sulina este un oraș mic, pe care trebuie , căci se poate, să-l străbați pe jos, ,,citindu-i”  istoria, privind fiecare clădire.Când  am vizitat Sulina, mai existau case pe stâlpi, case de lemn ridicate pe fundații de piatră, alături de vilele foștilor funcționari ai Comisiunii Europene a Dunării,  Palatul C.E.D., Farul cel Vechi de pe malul drept al Brațului Sulina, unde este muzeul care păstra biroul de lucru al  lui Jan Bart, Casa lui Jan Bart. Ca să ajung la plajă, am trecut prin celebrul  cimitir multietnic al orașului ( construit în anul 1886), împărțit în șase parcele, pe confesiuni religioase. În monumentele funerare ale cimitirului, unele dintre ele adevărate opere de artă, găsești poveștile și legendele orașului. În cimitir,  se află mormântul celebrului pirat grec Ghiorghios Kontoguris ( probabil singurul pirat din lume îngropat într-un cimitir) , care a dorit să fie înmormântat la Sulina, al Prințesei Ecaterina Moruzi, al celor  doi îndrăgostiți, Margaret Ann Pringle şi William Webster , al celor doi frați Gherasimos și Ana ( ambii înecați în Dunăre:  Gherasimos a sărit  în în Dunăre ca s-o salveze pe sora sa, care intrase în apă ca să-și scoată mingea), al lui William Simson, arhitectul care și-a adus contribuția la construirea cheilor  și mulți căpitani de marină străini,care au dorit să fie înmormântați în acest cimitir.

  Am aflat de la niște prieteni, care au fost de curând la Sulina, că sunt căi de acces spre plajă, care nu mai trec prin cimitir. Totuși, dacă veți merge la Sulina, trebuie să vedeți și cimitirul, așa cum ați vizitat cimitirele Eternitatea din Iași sau Bellu din București.

 Vacanță  sau concediu plăcut tuturor celor, care mai sunt în vacanță sau concediu!

 Pe curând, 

Earnest

O SCRISOARE CĂTRE INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BACĂU

 

,,De câte ori ai vrea să te abați, cât decât puțin, de la lege, un polițist, s-a întâmplat, să fie prin apropiere și să te vadă. ” ( Edward A. Murphy)

  Nu știu dacă ați observat că, în fiecare zi, este câte o știre nefavorabilă împotriva instituțiilor statului care au grijă de educația copiilor și nepoților noștri, de sănătatea noastră, de păstrarea ordinii publice, de apărarea sau respectarea legii și chiar împotriva celor care cu sfințenie țin la respectarea valorilor creștine. Ce-i drept, în toate instituțiile sunt și corupți ori nepricepuți, dar  reclamă negativă nu îndreaptă lucrurile și faptele , ci determină neîncrederea cetățenilor față de acestea.
  Poliția Română ( într-o perioada numită Miliție), mai ales cea Rutieră și cea de Combatere a Criminalității Organizate, este vizată cel mai mult. Pe seama polițiștilor din acest două servicii se fac bancuri , uneori răutăcioase, care nu au nimic de a face cu umorul, alteori sunt aduse critici, când polițiștii respectă regulile /protocoalele, pentru că reporterii nu le cunosc ( ar trebui să se uite la filmele sau serialele polițiste americane, ca să vadă că și în cel mai democratic stat, în situații de risc, polițiștii le spun infractorilor să se așeze pe burtă, cu mâinile la spate, iar ei, în această poziție, uneori călare pe infractori, le pun cătușele).

 Îmi cer scuze cititorilor mei onești pentru această introducere, dar mă revoltă  politica de învrăjbire a populației împotriva instituțiilor statului, probabil cu scopul de a distrage atenția cetățenilor de la marea criză politică  prin care trece România. 

 Scopul acestei postări este să public o scrisoare de mulțumire pe care  a trimis-o prietena mea Inspectoratului Județean de Poliție Bacău. Într-una dintre aceste zile toride de august, Toniței i s-a făcut rău în Piața Centrală. Cu mare greutate, a ajuns la o bancă unde a reușit să se așeze. În timp ce și-a deschis poșeta să-și scoată un șervețel, un cetățean bronzat, burtos s-a așezat lângă ea, apropiindu-se tot mai mult, cu ochii fixați pe portofelul din poșetă.O doamnă, cu un copil de mână,văzând-o că abia mai respiră, a luat păhărelul de apă al copilului, i-a dat să bea apă, i-a mai adus un păhărel de apă,dar a observat și atitudinea cetățeanului. Privind în jur, a văzut două polițiste tinere, le-a strigat și în timp ce acestea se apropiau de bancă, cetățeanul a zbughit-o. Ce s-a întâmplat mai departe, aflați din scrisoarea, de mai jos. I-am cerut permisiunea prietenei mele, care, ca și mine, a slujit învățământul, având aceeași specialitate ca a mea. În Liceul de Fete ,und am învățat ( astăzi Colegiul Național ,,Vasile Alecsandri”) noi două eram ,,vedetele” științei respective.

 ,,Către 

  Inspectoratul de Poliție județean Bacău

 Str.Alexei Tolstoi, nr.2, Bacău

   Subsemnata, Luttinger Antoneta, domiciliată în Bacău ( urmează adresa), doresc să transmit o scrisoare de mulțumire pentru două polițiste care, prin comportamentul lor plin de profesionalism și omenie, mi-au salvat viața: Boroeanu Lavinia-Elena și Laslău Camelia, Secția 8 Poliția Rurală Buhoci.

  Miercuri, 12 august, în jurul orei 14,00, am suferit o cădere de tensiune ( 9/5) și vertijuri puternice, când mă întorceam din piață. Episodul de stare de rău a durat aproximativ 20 de minute, fiind în imposibilitatea de a mă deplasa, acasă. Amândouă au căutat să-mi dea primul ajutor, au sunat la 112, pentru Ambulanță și, cu ultimele puteri, am refuzat să merg la Urgențe, pentru că aveam soțul închis în casă,în vârstă de 85 de ani, cu handicap grav: Alzheimer.  Amândouă m-au dus la mașină și m-au condus până acasă. Pentru mine a fost o binecuvântare că am ajuns , cu ajutorul lor, acasă.

  Trebuie dat ca exemplu de comportament, de empatie și omenie!!!.

  Mulțumesc din suflet că aveți în subordine asemenea oameni deosebiți !!!

 Cu stimă și cu respect, 

Antoneta Luttinger

Bacău, 14 august, 2026”

UN BOB DE ISTORIE ȘI DE CULTURĂ (XX)

 ,,Istoria este ghidul nostru, iar fără cunoștințe de istorie, suntem pierduți.” ( Louis Farrakhan)

2026 . Moda la Paris

În luna august, sunt două mari Sărbători Creștine Ortodoxe Praznicale:Schimbarea la Față a Domnului ( 6 august) și Adormirea Maicii Domnului ( 15 august). Ultima Sărbătoare Creștină Ortodoxă din Anul Creștin este pe 30 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tot în luna august sunt o mulțime de Zile Internaționale, printre care Ziua  de Comemorare a Holocaustului Rromilor ( 2 august), Ziua Internațională a Grădinilor Zoologice și Parcurilor ( 9 august), Ziua Mondială a Tineretului  ( 12 august), Ziua Internațională a Stângacilor ( 13 august), Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară ( 19  august), Ziua Modei ( 21 august). Important este să nu uităm că  în prima vineri din luna august este Ziua Berii (o mai fi apă, pentru bere?) și două zile internaționale  dedicate animalelor: pisicii (8 august) și elefantului (12 august). Dar cum noi nu avem elefanți, mă gândesc să vă amintesc că pe 23 august au avut loc două mari evenimente politice în istoria noastră: Bătălia de la Călugăreni, din anul 1595, când turcii au fost înfrânți de Mihai Viteazul, iar Sinan -Pașa și-a pierdut în apa Neajlovului șalvarii și doi dinți din față și în anul 1944, când România a trecut de partea Aliaților, în Al Doilea Război Mondial. Eu nu am să vă prezint aceste două evenimente binecunoscute, ci, ca de obicei, mă voi referi la alte evenimente mai puțin cunoscute, pe care le consider importante pentru cunoașterea istoriei noastre politice și culturale.
Bobul de istorie

  În luna august 968,  Împăratul Imperiului Bizantin Nichifor Focas (964-972) l-a chemat în sprijin contra bulgarilor pe Cneazul Rusiei Kievene   Sviatoslav (969-976).Istoricul român Florin-Mihai Hasan a  afirmat într-un interviu că, actualmente, statul care pretinde teritorii românești este Bulgaria, motivând dreptul lor istoric la teritoriile Dobrogei, de la 

Nufăru, județul Tulcea
Ruinele orașului Pereiaslaveț

Nord de Dunăre, în Câmpia Română și din Sudul Basarabiei. Trebuie să stabilim adevărul istoric. Protobulgarii  erau un popor din familia altaică, ramura turcică, care a migrat spre Europa.  La începutul secolului al VII-lea, sub conducerea lui Kubrat s-a constituit  Statul Mare Bulgar, prin unirea triburilor bulgare și prin cucerirea teritoriului stăpânit de avari, din partea în N-V a Mării Negre . Asparuh, fiul cel mic al lui Kubrat, a mărit granițele statului , cucerind teritoriile din regiunea Nistrului ( se presupune că atât Kubrat ,cât și Asparuh sunt înmormântați pe teritoriul Ucrainei de astăzi. Așadar, ar trebui ca bulgarii să aibă pretenții teritoriale asupra Ucrainei,pentru că acolo s-a constituit primul lor stat și acolo au fost înmormântați întemeietorii acestui stat, pe vremea când ucrainenii nu existau în acel spațiu), în Dobrogea, în Insula Peuce,din Delta Dunării și la Sud de Dunăre. Numai că Dobrogea de atunci făcea parte din Imperiul Bizantin. Flota bizantină își avea sediul la Licostomos ( Gura Lupului ,lângă Vâlcov), pe Brațul Chilia. În teritoriul din Sudul Dunării, în secolul al VIII- lea, când s-au stabilit bulgarii, se aflau geto- tracii romanizați amestecați cu grecii și cele șase triburi ale slavilor meridionali., numiți de bizantini sclavini. Bulgarii nu au reușit să-și impună limba acestor popoare, ci doar numele,  fiind slavizați ( menționez că  în zilele noastre. există o subramură a protobulgarilor, ciuvașii, care vorbesc bulgara veche și trăiesc  în Federația Rusă- Districtul Federal Volga, în Republica Autonomă Ciuvașia). Asparuh și-a stabilit reședința la Pliska, reușind să obțină de la bizantini statutul de foederați. Nici Asparuh și nici urmașii săi nu s-au mulțumit numai cu acest statut și au organizat dese campanii de cucerire a teritoriilor Imperiului Bizantin. În acest context, Împăratul Nichifor Focas a cerut ajutor Cneazului Sviatoslav, pentru alungarea bulgarilor din Dobrogea. Pentru bizantini Delta Dunării și teritoriile din Dobrogea erau principalele căi comerciale, care legau Estul de Vestul și Sudul de Nordul Europei. Nestor în ,,Cronica vremurilor de demult ” ne relatează că Sviatoslav a luat în stăpânire ,, 80 de orașe de la Dunăre și s-a așezat să cnezească în Pereiaslaveț, luând dări de la greci.” Săpăturile arheologice au identificat acest oraș pe un ostrov, în apropierea localității  Nufăru, pe Brațul Sfântu Gheorghe, la 11 km Est de Tulcea. Pereiaslaveț era un important centru comercial, după cum ne arată descoperirile arheologice, care confirmă ceea ce scria Sviatoslav în scrisoarea  către mama sa, Olga: ,,Nu-mi place să stau la Kiev. Vreau să trăiesc la Pereiaslavețul de pe Dunăre. Acolo este inima țării mele, acolo se adună toate bunurile: din Grecia aur, țesături,vin și tot felul de fructe; din Cehia și Ungaria argint și cai, din Rusia blănuri, ceară, miere și robi.”

  Sviatoslav, în drumul spre Kiev, a fost prins de pecenegi, care l-au omorât.   Luptele cu bulgarii nu au încetat în secolul al X-lea, continuând și în secolul următor.Cert este un fapt:până în prezent, nu au fost descoperite pe teritoriul Dobrogei artifacte bulgare, chiar dacă aceștia au stăpânit vremelnic  Pereiaslavețul. De asemenea, trebuie să amintesc că pe teritoriul carpato-danubiano- pontic, nicio populație migratoare nu și-a întemeiat vreun stat în situația în care au stăpânit vremelnic părți din acest spațiu.

Bobul de cultură

Marea Dveră Răstignirea Domnului
Mănăstirea Putna,10 august 1500

  Pe 10 august 1500, Ștefan cel Mare și Sfânt cu Doamna Maria Voichița  au dăruit Mănăstirii Putna Marea Dveră  Răstignirea Domnului. Această dveră se află în Colecția de Broderii din Muzeul Mănăstirii Putna, colecție unică în Lume, prin numărul semnificativ de piese păstrate și prin stilul propriu de broderie. Broderia Dverei Răstignirea Domnului a fost realizată de călugări, la Școala de Broderie a mănăstirii, având  dimensiunea de 138 pe 130 de centimetri. Broderia a fost realizată cu  fir de aur, argint și mătase colorată  pe o mătase roșie căptușită cu pânză de in în culoare naturală  și albastră. În centrul dverei, se află Iisus Hristos răstignit pe cruce, cu brațele mult alungite, având o înfățișare calmă, luminoasă și cu aureola de aur în jurul capului.În registrul de sus al dverei, sunt reprezentați Arhanghelii Mihail și Gavriil, care plutesc cu aripi de aur deasupra crucii, iar Luna și Soarele își îndreaptă razele spre aureola Mântuitorului. În partea stângă , sunt plasate Fecioara Maria și trei mironosițe împodobite cu aureole și maforioane ( mantii) de aur. În partea dreaptă, se află Sfântul Ioan Paleologul, cu o mână dusă la obraz, centurionul Longin cu sulița în mână și doi soldați romani.  La piciorul crucii, stau în genunchi și se roagă, în partea stângă,  Sfântul Iosif din Arimateia  și ,în partea dreaptă,   Sfântul

Ștefan cel Mare și Sfânt
Marea Dveră Răstignirea Domnului

Nicodim. Chenarul acestei scene este realizat , pe lateral, cu câte patru serafini dispuși în succesiuni verticale. În registrul  de jos al broderiei, sunt reprezentați , în stânga, Ștefan cel Mare și Sfânt, iar în dreapta, Maria Voichița, având coroanele pe cap. De asemenea, broderia are  inscripții în limba slavonă: pisania votivă (Io Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod și doamna sa Măria, fiica lui Radu voievod a făcut această dveră Mănăstirii sale Putna, în anul 44 al domniei sale, în anul 7008 august 10),  ,,Răstignirea; femeie, iată fiul tău”, ,,Iată mama Ta, Doamne” , iar personajele brodate sunt marcate cu inițialele numelor.
Dincolo de valoarea artistică și religioasă, dvera are și o valoare istorică prin reprezentarea corectă a veșmintelor personajelor ( de exemplu, maforionul era un veșmânt specific Fecioarei Maria, pe care l-au preluat bizantinii).

Pe curând,

Earnest

Bibliografie selectivă:

Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria românilor dintre Dunăre și Mare: Dobrogea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979;

Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu, Limbile Lumii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981;

Din Tezaurul Mănăstirii Putnei, Dvera Răstignirii-1500, pe  https://www.arhiepiscopiasucevei.ro/din-tezaurul-manastirii-putna-dvera-rastignirii-1500-august-10/