In Bulgaria traiesc în jur de 300.000 de romani, reprezentand 4% din populatia acestei tari. Acestia sunt aromani, meglenoromani si rumani, pe care unii ii numesc vlasi sau vlahi. Rumanii traiesc in Timoc, regiune geografico-istorica impartita intre bulgari si sarbi. In Timocul bulgaresc, rumanii locuiesc in orasul Vidin, in cartierul Cumbair si reprezinta 7% din populatia orasului si in cateva localitati din jurul orasului, unde reprezinta majoritatea populatiei. De exemplu, in orasul Bregova ei sunt in procent de 90.Cu toate acestea, statul bulgar nu-i recunosc ca minoritate nationala, de aceea nu au voie sa invete limba romana in scoli de stat sau sa asculte slujba religioasa in limba romana, nu sunt reprezentati in Parlament.
In ultimele luni, mass media ne-a relatat prin vocea doctorului Ioan Gheorghe, slavizat Ivo Gheorghiev, presedintele Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria (AVE), situatia dramatica a rumanilor.Desi statul roman a incheiat cu statul bulgar un tratat bilateral, prin care cele doua state se angajeaza sa sprijine invatamantul in limba minoritatilor , adica cel bulgar din Roamania, cel roman din Bulgaria, autoritatile bulgare, nerecunoscandu-i pe rumani, nu le acorda drepturile convenite. Asadar, rumanii din Timocul bulgaresc pot invata limba romana doar in scolile particulare sau in particular. Dar si in aceste conditii, acest "drept" este restrictionat. Va relatez cateva situatii de acest gen. Nicolai Pacev , vicepresedinte AVE, preda limba romana sambata si duminica, intr-o sala de clasa, amenajata in casa lui. Parintii care-si trimit copiii la orele de limba romana sunt amenintati ca vor fi dati afara din serviciu. Unii si-au retras copiii de la orele de limba romana dar vin bunicii, care reproduc ora acasa cu nepotii lor. Domnul Pacev a fost dat afara de la muzeul din localitate unde lucra ca muzeograf, iar acum lucreaza ca zilier, in curtile oamenilor instariti. Departamentul Romanilor de Pretutindeni de pe langa Institutia Presedintelui ii trimitea lunar domnului Pacev cate 100 de euro, pentru plata luminii si pentru lemne, suma pe care nu i-a mai trimis-o in ultimul an. Stiti cat ofera statul maghiar, parintilor din comunitatile de ceangai din Moldova, pentru solicitarea de a invata limba maghiara, in scolile de stat? 100 de lei de copil pe luna! Si nici macar nu sunt convinsi ca sunt maghiari, dar pentru bani se conving usor! Doamnei profesoare de limba romana Ioana Ianova Anton, din Vidin i s-a acordat o sala de clasa dintr-un liceu, unde sa poata preda limba romana, dupa cursuri. Insa, in acest an, i s-a interzis sa mai tina ore de limba romana. Domnului Ioan Gheorghe i s-au taiat franele la masina, i s-a provocat un accident rutier, fiind aruncat intr-o rapa, a fost arestat de 2 ori, pentru ca a cerut ca rumanii sa fie recunoscuti ca minoritate nationala, fiind acuzat de subminarea statului. La noi, reprezentantii minoritatile nationale, care sfideaza simbolurile statului roman, sunt ridicati la rang de ministri. Tot la noi, pentru minoritatile nationale, limba romana se invata ca limba straina! La fel o va invata si elevii bulgari din Calafat, unde au un liceu in limba bulgara.
Rumanii din Timoc vorbesc graiul oltenesc, total diferit de cel al aromanilor sau al meglemoromanilor, care vorbesc limba romana de la inceputuri, din secolele VIII-X. Ei se considera urmasii romanilor care au intemeiat Taratul romano-bulgar al lui Petru si Asan. Astazi in manualele de istorie din Bulgaria nu se mai recunoaste dualitatea taratului, cum nu se vorbeste de rolul romanilor in eliberarea Bulgariei in anii 1877-1878, in obtinerea autonomiei si apoi a independentei, in anul 1912. Se relateaza insa despre luarea Cadrilaterului de catre romani, prin pacea de la Bucuresti din anul 1912 si despre politica de deznationalizare pe care a dus-o guvernul roman in acea perioada.
Domnul Ioan Gheorghe a ramas dezamagit de cunostintele istorice ale personalului departamentului mai sus-mentionat si recomanda ca ar trebui angajate persoane bine pregatite, pentru a putea sustine pe romanii aflati dincolo de frontiere.
Sa auzim de bine,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu